21,312 matches
-
luat decizia, atât de către RPR, cât și de către RPFI de a se constitui Comisia Mixtă româno-iugoslavă, organism care a luat ființă în iunie 1957 și care avea rolul de a pune bazele colaborării bilaterale necesare realizării importantului obiectiv de pe Dunăre, facilitând în același timp comunicarea între cele două părți, element indispensabil unei negocieri de succes. Lucrările acestei Comisii Mixte, care reunea mai multe secții, s-au desfășurat în cadrul mai multor sesiuni succesive, ținute fie în RPR, fie în RPFI, în special
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dar nu trebuie să omitem dialogul realizat prin intermediul ambasadei RPFI la București, respectiv al ambasadei RPR la Belgrad. Canalele diplomatice serveau comunicării ce avea un pronunțat caracter politic, si, în ciuda faptului că a fost creată Comisia Mixtă tocmai pentru a facilita comunicarea între reprezentanții celor două părți, stabilirea întrunirilor acestei comisii era făcută prin canalele diplomatice, ceea ce indică un control al politicului (statului și partidului) asupra dezbaterilor cu caracter tehnic, economic și juridic. Dacă sesiunile Comisiei sau ale secțiilor sale au
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dar care nu avea să se materializeze, deoarece construirea unei căi ferate care să lege cele două țări la Porțile de Fier ar fi avut implicații geopolitice majore) constituia baza legăturilor între economiile celor două state, având rolul de a facilita schimburile comerciale și culturale între ele. În privința discuțiilor și tratativelor sârbo-române pe marginea acordului în baza căruia avea să se construiască Sistemul de la Porțile de Fier, se poate observa că cea mai mare parte a evoluției tratativelor era cel puțin
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în mare parte și datorită intereselor suprapuse pe care acestea le aveau în privința obiectivului de la Porți. 2.4.11. Suprapunerea de interese Identificarea unui interes comun ce poate aduna sub umbrela să interesele particulare ale fiecărui participant la o negociere, facilitând suprapunerea lor, contribuie într-o mare măsură la finalizarea cu succes a negocierilor. Chiar dacă părțile au divergențe de opinii în anumite privințe, identificarea unui interes comun poate face ca aceste divergențe să fie depășite, și în final părțile să ajungă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
să reunească experți atât din partea RPR, cât și din partea RPFI, în cadrul căreia se vor lansa noi obligații, atât pentru partea iugoslavă, cât și pentru partea română. Se poate vedea că existența suprapunerii sferelor de interes a neutralizat polarizarea și a facilitat ajungerea la consens a celor două state dunărene. 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave Identificarea acestui interes comun a făcut ca părțile să dorească realizarea proiectului, ușurându-se obținerea acordului din partea lor. Ele au ajuns cu ușurință la consens
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
urmau a fi percepute asupra navigației la trecerea prin acest sector, astfel încât aceste taxe să nu fie o piedică în calea schimburilor internaționale). Astfel, luarea în considerare a intereselor tuturor părților și identificarea soluției care asigură satisfacerea acestor interese a facilitat consensul în privința acordului și ceea ce a fost convenit în timpul negocierilor a fost respectat, în beneficiul tuturor statelor dunărene. Se poate vedea că aceasta negociere și-a atins obiectivele Sistemul de la Porțile de Fier a fost construit deoarece ea a făcut
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de diferite orientări, reducând treptat dependența economică față de URSS. 2.4.14. Principiul egalității părților și simetria resurselor Principiul egalității părților, fiind legat de simetria resurselor necesare realizării unui proiect ce poate aduce avantaje reciproce tuturor celor implicați în negociere, facilitează stabilirea unor relații de încredere între părți, care contribuie apoi la dezvoltarea unei bogate comunicări, nesupusa unor constrângeri, care asigură în final succesul negocierilor în cauză. Pe de o parte, principiul egalității părților care urmau să construiască împreună Sistemul de la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
5 din Convenția privind exploatarea Sistemului de la Porțile de Fier: "HC Porțile de Fier este partea componentă a Sistemului electroenergetic român, iar HE Djerdap a Sistemului electroenergetic iugoslav. Ca atare, cele două întreprinderi hidroenergetice vor funcționa independent". Prezenta avantajului reciproc facilitează colaborarea între două sau mai multe părți, prin respectarea intereselor fiecărui participant. Respectarea intereselor fiecărei părți poate fi realizată prin căutarea și găsirea unui interes comun, care are menirea de a "acoperi" interesele diverse ce trebuie tranzacționate sau echilibrate. Odată ce
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în noiembrie 1963. Aceste negocieri nu au fost dominate de factorul politic, formula și detaliile fiind stabilite, ci priveau implementarea celor stabilite anterior. Rolul primordial în timpul construirii Sistemului a revenit așadar discuțiilor cu un pronunțat caracter tehnic, care au fost facilitate de existență Comisiei Mixte pentru Porțile de Fier și care aveau rolul de a menține evoluția relației bilaterale, și deci a construcției, în cadrul furnizat de Acordul și Convențiile încheiate în 1963. Pe scurt, privită din acest punct de vedere, relația
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
creștere a cantității de marfă transportată în țara noastră, creștere care a fost mai accentuată în transportul fluvial (de la 0,8% în 1970 la 1,1% în 1978). Dar Sistemul de la Porțile de Fier nu are numai rolul de a facilita transportul fluvial și prin această comerțul internațional, între toate statele riverane ale Dunării, creând astfel premisele dezvoltării acestora; construirea să a avut o influență pozitivă directă asupra economiei țării noastre și în consecință, asupra celei iugoslave, prin faptul că aici
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
sau mai multe state) și de cele mai multe ori acest proces poate să se întindă pe o perioadă lungă de timp, în comparație cu negocierile propriu-zise, desfășurate între echipele părților implicate în tratative. În privința negocierilor purtate între RPR și RPFI, discuțiile au fost facilitate de existență Comisiei Mixte româno-iugoslave pentru conducerea și coordonarea lucrărilor din sectorul Porților de Fier, comisie care avea patru secții Secția de documentație tehnică de teren, Secția tehnică, Secția juridică și Secția economico-financiară. Astfel, schimburile de opinii și informații, lucrările
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
anul 1826, apărută în Moldova, sub domnia lui Ioan Sandu Sturza, delictul de corupție - având o sferă de conținut redusă - era prevăzut în articolele 203 și 204. Textele incriminatoare vizau pe acei funcționari care, pentru daruri sau alte avantaje materiale, facilitau evadarea condamnaților ce se aflau sub supravegherea lor. Astfel, ei erau pedepsiți cu închisoarea și obligați să ajute la urmărirea evadaților, iar în caz de eșec, trebuiau să plătească despăgubiri statului, prețul corupției; sume de bani sau alte lucruri trebuiau
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
imposibilă furnizarea de dovezi definitive ale efectului tranziției asupra corupției<footnote Vezi, spre exemplu, Holmes, L. (1999), “Exclusion and inclusion in central and eastern Europe”, pentru o dezbatere privind efectele tranzițiilor simultane multiple. footnote>. Corupția, în această configurare, a fost facilitată de trei factori: i) rescrierea unui volum fără precedent de legi, dispoziții, și politici; ii) redistribuirea extraordinară a avuției de la stat la sectorul particular; iii) absența virtuală a instituțiilor, fie interne sau externe sectorului public, care ar fi putut în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
viața și de a-i învăța pe ceilalți (pe cei care trăiesc fără a fi capabili să povestească) alfabetul unei etici „de buzunar“, la îndemâna tuturor. Ceea ce nu înseamnă, cum tinde să creadă scriitorul într-un moment mai puțin optimist, „să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“, permițându-le astfel „să-și lărgească ignoranța“. Deoarece cartea, dacă e bună, ar putea salva de la ignoranță o mare parte din umanitatea cititoare. Poetica lui Sorin Stoica își vădește aici, dincolo de bine-cunoscutul deziderat antropologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bolivieni, pakistanezi, pe aici nu se trece. „Gogoși marmeladă 7000 lei.“ Afară miroase a iarbă încinsă. Și a gogoși cu marmeladă. „Pericol de electrocutare“, pe un stâlp. Cumpăr de la chioșc o revistă. În ea scrie că „să alfabetizezi înseamnă să facilitezi accesul unor proști la cărți proaste“. Și, în felul acesta, le permiți să-și lărgească ignoranța. Să răsucim pagina. Răsucim, întoarcem străzile ca pe niște pagini. Oraș de hârtie. Câmpina nu e altceva decât un suport pentru inscripții. Centrul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
al previziunii competențelor. Chiar În mijlocul crizei actuale, numeroase oferte de locuri de muncă nu sunt acoperite pe teritoriul Europei din cauza decalajelor dintre competențele disponibile și nevoile pieței muncii. Lucrătorilor care Își pierd locul de muncă ar trebui să li se faciliteze mai mult căutarea unui loc de muncă În străinătate fără ca aceștia să Își piardă dreptul la ajutorul de șomaj În țara de reședință; această posibilitate există, dar este În general limitată la o perioadă scurtă, de trei luni. De asemenea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sistem de consiliere privind alegerea carierei profesionale pentru tineri; b) asigură condiții corespunzătoare pentru integrarea profesională a tinerilor cu dizabilități fizice; c) promovează politici nediscriminatorii În vederea ocupării unui loc de muncă pentru tinerele femei, cu prioritate pentru tinerele mame; d) facilitează accesul tinerilor pe piața muncii, prin stimularea persoanelor fizice sau juridice care Încadrează În muncă, cu prioritate, personal tânăr, potrivit reglementărilor În vigoare; e) asigură condițiile necesare recalificării și reconversiei profesionale a tinerilor aflați temporar În afara pieței muncii. 2.5
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la Începutul carierei, reprezintă piatra de temelie a pieței unice. Acțiunea politicii de ocupare a forței de muncă În statele membre și la nivelul Uniunii Europene ar trebui coordonată la nivelul celor patru componente ale flexisecurității În scopul de a facilita tranziția Între școală și ocuparea unui loc de muncă sau de la inactivitate sau șomaj la ocuparea unui loc de muncă. Odată ce au găsit un loc de muncă, tinerilor ar trebui să li se dea posibilitatea să avanseze În carieră. Creșterea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
150 paragraful 2 al Tratatului ce stabilește că acțiunea Comunității În materia formării profesionale vizează: a) facilitarea adaptării la mutațiile industriale, Îndeosebi prin formarea și reconversia profesională; b) ameliorarea formării profesionale inițiale și a formării continue cu scopul de a facilita inserția și reinserția profesională pe piața muncii, c) facilitarea accesului la formarea profesională și favorizarea mobilității formatorilor și a persoanelor aflate În formare, Îndeosebi a tinerilor; d) stimularea cooperării În materia formării Între instituțiile de Învățământ sau de formare profesională
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
1998), Ministerul Educației, Cercetării și Inovării are obligația asigurării unei educații permanente. În acest scop colaborează cu Ministerul Culturii, Cultelor, și Patrimoniului Național sau alte ministere interesate, cultele religioase, mijloacele de informare În masă, universitățile populare, fundațiile culturale pentru a facilita accesul la știință și cultură al tuturor cetățenilor, indiferent de vârstă, În vederea adaptării lor la modificările majore care survin În viața socială (art. 133). Potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 102/1998, educația permanentă și promovarea socială a persoanei se realizează
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
lucrătorii și Întreprinderile cu privire la importanța unei formări profesionale continue care să ducă la o calificare pertinentă cu piața locurilor de muncă; 10. să favorizeze dezvoltarea celor mai bune metode de Învățământ și de ucenicie În formarea profesională continuă, care să faciliteze accesul la formarea profesională continuă a lucrătorilor; 11. să contribuie la accesul lucrătorilor necalificați la acțiuni de formare profesională continuă, care să le permită să atingă primul nivel de calificare; 12. să Încurajeze accesul și participarea efectivă a femeilor la
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
a lucrătorilor. III. 1. Invită Comisia să Întărească cooperarea cu statele membre și partenerii sociali. 2. Invită Comisia ca Împreună cu statele membre: a) să difuzeze și să Îmbogățească informațiile comparative pertinente asupra sistemelor de formare profesională continuă; 194 b) să faciliteze schimbul de experiență și metodele cele mai semnificative cu privire la formarea continuă. 3. Invită Comisia să sprijine demersurile partenerilor sociali la nivel comunitar, În cadrul dialogului social, să aprofundeze modalitățile de acces la formarea profesională continuă, iar dacă estimează că ar fi
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
35 de ore, Legea Aubry). Codul muncii francez are o Parte (a cinci-a) care este dedicată ocupării forței de muncă. Titlul I este consacrat politicilor de ocupare. Ajutorul acordat de stat În ce privește ocuparea forței de muncă este de a: facilita continuitatea activității personalului, ca răspuns la schimbările consecutive, economice și pentru a promova acest scop, de adaptare la noi locuri de muncă În cazul În care se necesită mutații profesionale din cauza schimbărilor tehnice sau modificării condițiilor de producție; promova punerea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă se concretizează prin facilitarea accesului celor care se confruntă cu dificultăți speciale de integrare profesională, și au nevoie de sprijin social. În acest scop, statul poate Încheia acorduri cu agențiile de ocupare a locurilor de muncă. Pentru a facilita accesul la locurile de muncă ale persoanelor aflate În dificultate extremă de integrare socială și locul de muncă implică căi individualizate, sprijin, orientare socială, formare, integrare și monitorizare, autoritățile locale și asociațiile lor pot stabili mai multe planuri locale anuale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
sau servicii. Lucrătorii cu handicap beneficiază de asistență financiară acordată pentru stagiile de formare profesională, care fac obiectul unor ajustări datorită situației lor particulare. În plus, lucrătorul cu handicap poate primi, la sfârșitul stagiului, bonusuri percepute de stat pentru a facilita recalificarea sa. Aceste bonusuri nu se cumulează cu bonusuri de aceeași natură În cazul În care lucrătorul cu handicap ar putea beneficia În aceeași perioadă. Statul acordă fonduri de asistență financiară pentru dezvoltarea plasării profesionale a persoanelor handicap, pentru a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]