889 matches
-
epocei, Editura Cartea Românească, București, 1935. Biró, József, Erdély művészete șArta Transilvanieiț, Dovin (reprint), Budapesta, 1989. BÎrlea, Ovidiu, Poetică folclorică, Editura Univers, București, 1979. Bled, Jean-Paul, Franz Joseph, Editura Trei, București, 2002. Bocșan, Nicolae, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986. Bocșan, Nicolae, „Imaginea Europei În cultura iluministă a românilor bănățeni”, În Banatica, 12, nr. 2., 1993. Bocșan, Nicolae, „Revoluție și revoluționar la românii din Transilvania În 1848 (martie-august)”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”, Historia, 1990, fasc. 1. Bocșan, Nicolae
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Alexandru Papiu Ilarian, Editura Politică, București, 1983. Chindriș, Ioan, Transilvanica, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003. Chindriș, Ioan; Neamțu, Gelu (coord.), Procese politice antiromânești care au zguduit Transilvania În toamna anului 1848, Editura Viitorul Românesc, București, 1995. Cipăianu, George, Vincențiu Babeș, Editura Facla, Timișoara, 1980. Ciurdariu, Ana; Pavel, Teodor, „Cronica Revoluției Franceze Într-un ziar contemporan din Transilvania (1789-1794)”, În Studii. Revistă de istorie, t. 23, 1970, nr. 1. Corlan-Ioan, Simona, Inventarea Africii Negre. Călătorii În imaginarul european al secolului al XIX-lea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-lea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Cornea, Paul, De la Alecsandrescu la Eminescu, Editura pentru Literatură, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc, Editura Minerva, București, 1972. Cornea, Paul, Regula jocului, Editura Eminescu, București, 1980. Cosma, Aurel, Prin Timișoara de altădată, Editura Facla, Timișoara, 1977. Coutau-Bégarie, Hervé, Le Phénomène „Nouvelle Histoire”. Stratégie et idéologie des nouveaux historiens, Economica, Paris, 1983. Czeke, Marianne, Angol külpolitikai módszerek az Unió elötti ir történet tükreben, Dunántul Egyetemi Nyomda, Pécs, 1927. Darnton, Robert, Marele masacru al pisicii și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
The Garden and the Workshop: Disseminating Cultural History in East-Central Europe, Central European University, Budapesta, 1999. Țighiliu, Iolanda, Societate și mentalitate În Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVII, Editura Paideia, București, 1997. Țintă, Aurel, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Facla, Timișoara, 1972. Ungureanu, Mihai-Răzvan, „Granițele morale ale Europei. Despre morala cuplului În societatea românească la Începutul secolului XIX”, În Secolul 20, 1996, nr. 7-9. Vaida, Aurel, Revoluția de la 1848-1849 În nordul Transilvaniei, Editura Academiei, București, 1998. Várkonyi, Ágnes R., A
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1981, mai ales pp. 20-53. Adrian Marino, op. cit., pp. 215-223. Nicolae Bocșan, op. cit. (vezi nota 232); Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, Franța și Banatul. 1789-1815, Muzeul de Istorie, Reșița, 1994, pp. 14-18. Idem, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Editura Facla, Timișoara, 1986. Vezi Dimitrie Popovici XE "Popovici" , La littérature roumaine à l’Époque des Lumières, 1945; Lucian Blaga XE "Blaga" , Gândirea românească din Transilvania În secolul al XVIII-lea, 1966; David prodan, (coord.), Supplex Libellus Valachorum 1948, 1967, 1984. După
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentalități românești din Transilvania la Începutul epocii moderne, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, pp. 11-40). Toader Nicoară XE "Nicoară" , op. cit. (vezi supra, nota 233), pp. 52-53. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, Damaschin Mioc (coord.), Editura Facla, Timișoara, 1981, pp. 56-57. O reprezentare grafică similară descrierii lui Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" : „Alegoria Europei”, gravură din Cosmografia lui Sebastian Münster (apud François Lebrun, L’Europe et le monde. XVIe, XVIIe, XVIIIe siècle, Armand Colin, Paris
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe spre Întribuințarea tinerimei românești. Acum Întea pe limba daco-romană, Tipografia Dimitrie Davidovici, Viena, 1819, p. 71. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 311. Pentru problemele și sursele studiului culturii populare din perspectivă istorică, vezi Emmanuel Le Roy Ladurie, Le territoire de l’historien, Gallimard, Paris, 1977, pp. 159-166: „Religion, culture et folklore dans la civilisation rurale”; Carlo Ginzburg, Brânza
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
arhivele Romei (secolul XVIII), Editura Cartea Românească, București, 1973, p. 87. Coriolan Suciu, „Blajul, Brașovul și Barițiu”, Cultura creștină, 1925, nr. 9, p. 317. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 204. [Decret imperial privind reglementarea regimului căsătoriilor În Transilvania], Tipografia Barth, Sibiu, 1786 (tipăritură la Biblioteca Filialei Academiei din Cluj-Napoca, fond CRV), § 21. Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. III, pp. 59, 158-159; vol. V, pp. 9
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Iosif al II-lea" și călătoriile acestuia În Transilvania, vezi Mathias Bernath, Habsburgii și Începuturile formării națiunii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pp. 187-258. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 196. Ibidem. Vezi George Em. Marica, „Patrimoniul popular ca substrat al culturii noastre majore. Problema costumului național românesc În Transilvania În secolul trecut”, În volumul autorului, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, cap. „Căsătoria mixtă ca instrument de alterare a purității etnice”, pp. 219-228. Damaschin Bojincă XE "Bojincă" , Scrieri. De la idealul luminării la idealul național, ediție Îngrijită de Nicolae Bocșan, Editura Facla, Timișoara, 1978, p. 122. Petru Maior XE "Maior" , Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Tipografia Universității, Buda XE "Buda" , 1812, pp. 17-18. Ibidem. Ibidem. Augustin de Gerando, La Transylvanie et ses habitants, vol. I-II, Paris, 1845, În Foaie pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
române de la origini până la 1900, Editura Academiei, București, 1979, p. 127, sub voce „Budai-Deleanu XE "Budai-Deleanu" , Ion”. Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. I, p. 41, nota 2. Ibidem, vol. V, p. 28, nota 6. George Cipăianu, Vincențiu Babeș, Editura Facla, Timișoara, 1980, p. 19. Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Editura Facla, Timișoara, 1977, p. 69. Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. II, p. 9. Aurel Cosma, op. cit., p. 51. Câteva pagini pe marginea acestui subiect, Împreună cu bibliografia problemei, la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
voce „Budai-Deleanu XE "Budai-Deleanu" , Ion”. Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. I, p. 41, nota 2. Ibidem, vol. V, p. 28, nota 6. George Cipăianu, Vincențiu Babeș, Editura Facla, Timișoara, 1980, p. 19. Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Editura Facla, Timișoara, 1977, p. 69. Ștefan Pascu, Iosif Pervain, op. cit., vol. II, p. 9. Aurel Cosma, op. cit., p. 51. Câteva pagini pe marginea acestui subiect, Împreună cu bibliografia problemei, la Siviu Dragomir, Avram Iancu XE "Iancu" , Editura Minerva, București, 1988, pp. 354-356
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asediul Vienei”, În volumul său Călătorii, imagini, constante, Editura Univers, București, 1985, pp. 102-117. La nivel popular, mi se pare ilustrativă atitudinea surprinsă de Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981, p. 184; acesta se referă la bănățenii care, În timpul incursiunii turcești din 1738, Îi ajută pe otomani, blocând armatele austriecilor („urâta faptă a rumânilor”): „și Într-alte sate, juca, cânta: «ține, Doamne, tot așa, nici cu turcu’, nici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
V-lea și al Elisabetei Farnese, era la acea dată (1737) rege al Neapolelui (1735-1759). Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 172, 185, 192-195). Francesco Griselini, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Faclo, Timișoara, 1984, p. 126 sqq. Ibidem, p. 150. Pentru colonizări, vezi A. Țintă, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Faclo, Timișoara, 1972; Ilie Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Stoica de Hațeg" , op. cit., pp. 172, 185, 192-195). Francesco Griselini, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Faclo, Timișoara, 1984, p. 126 sqq. Ibidem, p. 150. Pentru colonizări, vezi A. Țintă, Colonizările habsburgice În Banat (1716-1740), Editura Faclo, Timișoara, 1972; Ilie Ghenadie, „Colonizările În Banat În secolele XVIII-XIX”, Analele Banatului, III, 1930; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, pp. 20-21, 24, 38-39. Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria românilor prin călători, Editura Eminescu, București, 1981, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6, pp. 176-178. Emil Micu XE "Micu" , op. cit., pp. 283-284. Ibidem. Ibidem. Nicolae Bocșan, Mihai Duma, Petru Bona, op. cit., p. 35. Nicolae Stoica de Hațeg XE "Stoica de Hațeg" , Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Facla, Timișoara, 1981, pp. 302, 306. Vezi capitolul precedent din cadrul lucrării de față. Dacă analogia Îmi este permisă, aș evoca, spre comparație, situația din anii ’50 ai secolului XX: dacă propaganda comunistă nu i-a putut determina pe țărani să predea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
struguri, încadrat de două spice de grâu. Pe marginea medaliei, cu caractere mărunte, este scris numele gravorului C. DUMITRESCU. Fața cealaltă a medaliei (fig,17rv) are în registrul de sus un medalion cu emblema SNR, Minerva cu platoșă, coif și faclă, iar deasupra inscripția arcuită SOCIETATEA NUMISMATICA ROMÂNĂ, continuată sub registrul de jos cu SECȚIA IAȘI. Registrul de jos este alcătuit din inscripția pe șase rânduri CENTENARUL / PRIMELOR CERCETĂRI DIN / STAȚIUNEA NEOLITICĂ EPONIMĂ / CUCUTENI / ROMÂNIA / 18841984. Suntem convinși că cei care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de legendă circulară ASOCIAȚIA ROMANO CATOLICILOR „DUMITRU MĂRTINAȘ” BACĂU. Medalionul simbol al Arhivelor Naționale din Bacău, de fapt al Direcției județene, are în câmpul central scut, sprijinit pe inscripția semicirculară ARHIVELE NAȚIONALE BACĂU, având în tot câmpul două figuri încrucișate, faclă și pergament desfăcut. Medalionul Asociației Arhiviștilor din Bacău, la rândul său la nivelul de concepție și putere de sugestie a celor prezentate anterior, este alcătuit din cerc înscris având în tot câmpul o foarte sugestivă literă A sub forma scării
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
celor prezentate anterior, este alcătuit din cerc înscris având în tot câmpul o foarte sugestivă literă A sub forma scării mobile de acces la documentele de pe rafturile de sus ale depozitelor. Bara literei sub forma pergamentului desfăcut formează cu o faclă însemnul credinței, crucea. Pe coroana circulară este inscripția ASOCIAȚIA ARHIVIȘTILOR BACĂU. Mesajul aversului devine deosebit de interesant acum când liniștea satelor locuite de romano-catolicii din Moldova este tulburată de politicieni de pe la noi sau veniți din lumea largă cu probleme care nu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din capătul de sus al Copoului (fig. 50 av). Nu ne scapă medalia realizată în 1996, la împlinirea a 45 de ani de către Facultatea de Zootehnie. Din nefericire aceasta etalează pe avers doar o legendă (fig.51av ), iar pe revers, faclă și carte (fig. 51rv), imagini simbol banalizate de o prea deasă uzitare și care nu comunică nimic în legătură cu specificul instituției respective. Avem informații că semicentenarul din 2001 nu a fost imortalizat pe o altă medalie. După cum suntem informați de pe site
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Ștefan Grudinschi), are pe avers bustul domnitorului Cuza, în profil spre stânga, încadrat de inscripția semicirculară ALEXANDRU IOAN CUZA. Pe revers este un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu caractere mici în dreapta, numele gravorilor G.ADOC și VG (inițialele lui Vasile Gabor) fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE EMIL PALADE / PRIMUL ROMAN LAUREAT / AL PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus faclă stilizată din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta. Inscripția centrală este, de fapt, continuarea inscripției circulare marginale OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL FAMILIA Limbă și comunicare Moduri de expunere: descrierea și narațiunea Testul nr. 8 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Text A Ardeau ca niște facle vii, în vârf de firave tulpini. Își înălțau râzând zglobii obrazul roșu dintre spini[...] Dar când acasă-am încercat să-i strâng într-un aprins buchet, toți macii mei s-au scuturat ca niște lacrimi pe parchet. (Magda Isanos, Macii
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
asta, atât de neagră că nu se poate deosebi nicio siluetă măcar [...] Mă gândesc la măcelul care va fi peste 30-40 de minute. Cranii sfărâmate de paturi de armă, trupuri străpunse și prăbușite sub 93picioarele celor care vin din urmă. Facle și urlete. Explozii de obuze care să doboare rânduri întregi. Știu că voi muri, dar mă întreb dacă voi putea îndura fizic rana care-mi va sfâșia trupul. Și un gând stăruie, plutind peste toate, ca o întrebare: pentru mine
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
complexității autoorganizării unei echipe de fotbal o reprezintă modul în care se realizează circulația complexă a jucătorilor și a mingii. Datorită acestei conlucrări, fiecare jucător poate fi înțeles ca un „pachet de interacțiuni” (I. Bușe, D.S. Ogodescu - „Fotbalul sinergic”, Ed. Facla, 1982), posedând pe lângă o funcție de bază și două funcții secundare, cu mențiunea că în prima ipostază acționează cea mai mare parte din timpul unei partide. Din ce în ce mai mult, în fotbalul actual, dispar așa zisele „specializări pe posturi”, jucătorii angajându-se în
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]