1,003 matches
-
respectiv absența unei asemenea entități în narațiunea factuală, în care "autorul își asumă deplina responsabilitate a aserțiunilor din povestirea sa și prin urmare nu acordă nici un fel de autonomie vreunui narator"56. În ce privește criteriul naratologic al deosebirii dintre ficțional și factual, se detașează alte aspecte, cum este distincția între diferite niveluri ale analizei (istorie și discurs), ipoteza de lucru fundamentală a studiilor naratologice 57. Pornind de la cunoscutul model narativ pe două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe trei nivele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
între diferite niveluri ale analizei (istorie și discurs), ipoteza de lucru fundamentală a studiilor naratologice 57. Pornind de la cunoscutul model narativ pe două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
explice funcționarea lui pozitivă. Există păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici clare, de ordin sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, astfel încât ficțiunea heterodiegetică modernă a dobândit un statut autonom
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, astfel încât ficțiunea heterodiegetică modernă a dobândit un statut autonom în raport cu narațiunea factuală, nemaifiind cazul pentru o discuție a relației de simulare. Așa se explică faptul că, deși teoreticieni precum Searle susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, astfel încât ficțiunea heterodiegetică modernă a dobândit un statut autonom în raport cu narațiunea factuală, nemaifiind cazul pentru o discuție a relației de simulare. Așa se explică faptul că, deși teoreticieni precum Searle susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături sintactice sau semantice proprii, au fost identificate, totuși, particularități lingvistice ale ficțiunii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
modalități de narațiune, de dinamică textuală. "Lista" prezentată până acum poate fi completată cu indiciile de ficționalitate identificate de Michael Riffaterre cu prilejul analizei fenomenului că verosimilul presupune ficționalitate 61. Aceste indicii, care fac diferența între narațiunea ficțională și cea factuală, sunt intruziunile auctoriale și naratoriale, prezența naratorilor multipli, precum și incompatibilitățile dintre vocea narativă și viziunea personajelor. În plus, sunt semnalate și alterările secvenței evenimențiale (analepse, prolepse), elementele paratextuale, tropii și numele emblematice pentru personaje. M. Riffaterre plasează și umorul printre
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
imaginându-și că citește o narațiune mai mult sau mai puțin veridică produsă de naratorul fictiv. Ficțiunea contribuie în mod pregnant la potențialul artistic al romanului, cerând de la cititor un dublu angajament care nu are nici un echivalent în lectura povestirii factuale. O parte importantă a plăcerii estetice pe care o procură lectura unui roman provine exact din interacțiunea celor două perspective adoptate simultan de cititor. 1.2.2. Autobiografii sau memorii? Teoriile formaliste și structuraliste, afirmate în secolul al XX-lea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
discursurilor care au specifică trăsătura "literarității", literatura ca artă, literatura ca profesie etc.)69, dar vom discuta problema având în vedere sensul de scrieri caracterizate de literaritate. De cele mai multe ori, se pune semnul echivalenței între ficțional și literar, respectiv între factual și non-literar. Totuși, ficțiuni precum visul, minciuna sau mitul interesează pentru realul deformat sau transpus pe care îl conțin, în vreme ce un text literar este valorizat tocmai datorită calității lui de simulacru. Atât pentru a produce un text literar, cât și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
textelor aflate la granița dintre pseudoreferențial și referențial, deci regulile pragmatice merg în sensul integrării non-literarului în literar mai mult decât invers. În acest scop, de o mare importanță sunt semnalizările paratextuale și metatextuale, care fac, pentru început, distincția dintre factual și ficțional, distincție imposibil de făcut la nivel de microtext. În ansamblul unui text, chiar dacă ficțiunea creează perfect iluzia realității, se conturează totuși stereotipii de gen ori modalități expresive care trădează caracterul fals comunicativ. Este vorba despre o problemă culturală
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
amploare. În concepția lui Aleksandr Soljenițîn, în condițiile de ascundere a adevărului nu se mai poate proclama gratuitatea actului artistic, iar scopul demersului literar devine salvarea de la uitare. De aceea, întreaga operă literară a lui Soljenițîn este întemeiată pe material factual, textele sale fiind scrise pe baza experienței personale, dar întemeiate și pe cazuri adevărate, la care autorul a fost martor. Toată proza lui Soljenițîn este orientată spre documentar, iar cantitatea de "real" (ceea ce apare confirmat că s-a petrecut la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu datoria morală. Paratextul foarte elaborat și bogat susține acest edificiu imens, prin clarificările necesare. Fiecare dintre cele trei volume are câte o prefață. Precizările scriitorului, care însoțesc textul propriu-zis, stabilesc pactul de lectură. Arhipelagul GULAG se relevă drept povestire factuală, deci registrul în care trebuie citită este cel referențial. Dacă avem în vedere distincția făcută de Aristotel între menirea istoricului (de a prezenta fapte care s-au întâmplat cu adevărat) și menirea poetului (de a prezenta fapte ce s-ar
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lui Tito, despre arestarea lui Gomulka, despre nivelul de nemulțumire din țară și condițiile "de vacanță" ale prizonierilor politici. Nu îl poate liniști decât asigurarea că se fac arestări în permanență în rândul celor "nemulțumiți". Detaliul ficțional este bine fundamentat factual în romanul Primul cerc. Suspiciunea bolnăvicioasă a lui Stalin reprezintă o trăsătură reală a prototipului acestui personaj, confirmată de însuși Nikita Hrușciov, care l-a cunoscut personal pe temutul conducător. În "raportul secret" Despre cultul personalității și consecințele lui, ținut
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
specific feature of the writings about the imprisonment universe lays in the documentary coexisting with the artistic, but it is the artistic side to get each and every of work individualised. The prison literature places itself at the boundary between factual writings and fiction. This type of literature brings together the collective (historical) experience and author's personal experience but the collective side is being given precedence. Prison literature is included neither in memories, nor in autobiography, nor in the diary
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în raport cu convențiile culturale" (P. Cornea, Introducere în teoria lecturii, Polirom, Iași, 1998, p. 33). 37 P. Cornea, Interpretare și raționalitate, Polirom, Iași, 2006, pp. 390-391. 38 Ibidem, pp. 391-392. 39 Pentru G. Genette, criteriul de deosebire a tipului de text (factual sau ficțional) este "statutul oficial al textului și orizontul său de lectură" (G. Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, traducere și prefață de Ion Pop, Univers, București, 1994, p. 136). 40 P. Cornea, Interpretare și raționalitate, ed. cit., p.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
corecteze această disproporție. 42 În cazul textelor ce relevă un pact de referențialitate, se pune problema terminologiei, așa cum se întâmplă în cazul oricărei chestiuni aflate la începutul abordării sistematice. Pentru acest ansamblu de texte, G. Genette a propus termenul "povestire factuală" ("récit factuel"), chiar dacă adjectivul "factual" nu este ireproșabil, deoarece ficțiunea constă, și ea, într-o înlănțuire de fapte. Poeticianul francez a ales acest termen pentru a evita recursul sistematic la locuțiuni negative (non-ficțiune, non-ficțional) care reflectă și perpetuează privilegiul scrierilor
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cazul textelor ce relevă un pact de referențialitate, se pune problema terminologiei, așa cum se întâmplă în cazul oricărei chestiuni aflate la începutul abordării sistematice. Pentru acest ansamblu de texte, G. Genette a propus termenul "povestire factuală" ("récit factuel"), chiar dacă adjectivul "factual" nu este ireproșabil, deoarece ficțiunea constă, și ea, într-o înlănțuire de fapte. Poeticianul francez a ales acest termen pentru a evita recursul sistematic la locuțiuni negative (non-ficțiune, non-ficțional) care reflectă și perpetuează privilegiul scrierilor ficționale (G. Genette, op. cit., p.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
45 G. Genette, op. cit., p. 110. 46 I.A. Richards, "Cele două funcții ale limbajului", în Principii ale criticii literare, traducere de Florica Alexandrescu, cuvânt înainte de Anca Roșu, Univers, București, 1974, p. 254. 47 Vezi G. Genette, "Povestire ficțională, povestire factuală", în op. cit., p. 157. 48 Aristotel, Poetica, studiu introductiv, traducere și comentarii de D.M. Pippidi, ediția a III-a îngrijită de Stella Petecel, Editura IRI, București, 1998, 1460 b 5. 49 Ibidem, 1454 a 35-37. 50 Vezi Dorrit Cohn, Le
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
reuși trebuie doar a descrie modalitatea în mod precis. Caracterul heteroclit al itemilor, cu barem fixat. Interpretare, apreciere versus măsurare • Judecarea și exprimarea aprecierii sunt valorizate. Interpretările sunt explicite, în situații reale, cu rezultate complexe și se fac direct. • Observația factuală și obiectivitatea sunt privilegiate, din perspectiva tradiției, ca procese de cuantificare, testare, examinare. Procese versus produse • Se urmărește ce știe să facă evaluatul și cum, pentru a demonstra o abilitate, o competență. Se acordă multă importanță progresului, proceselor, fără a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contextului epocii clarifică destul de bine valorile subînțelese (idealul cruciadei antibolșevice), ca și pe cele exprimate în anunț (fidelitatea, camaraderia în luptă, solidaritatea politică, onoarea, amintirea). Ziaristul responsabil cu rubrica de decese a citit anunțul la un prim nivel (o comunicare factuală, printre atâtea altele), nebănuind că dincolo de constatarea unui deces (semnificantul) se ascundea un al doilea nivel (semnificatul) moartea unui om pe care mulți îl considerau trădător. Acestui eveniment i-a urmat o manifestare colectivă de indignare, eveniment anodin, la prima
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
și continuă să atribuie sacralitate obiectelor primordiale și atașamentelor pe care le au față de acestea" (Grosby, 1994:169). Pe aceleași coordonate, Connor (2004:45) afirmă că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală, ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte, identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Esența
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de la Durkheim (1964) la Weber (1968) sau de la Shils (1957) la Hall (1991). Tot pe aceleași coordonate se găsește și Connor (2004:45 ) când spune că "identitatea nu își extrage sustenabilitatea din fapte, ci din percepții; nu din istoria cronologică / factuală ci din istoria sensibilă / simțită", cu alte cuvinte identitatea este acolo, există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acest sens. * Dacă cunoaște ritualurile religioase; dacă le respectă. De ce? * Dacă cunoaște semne și însemne ale credinței; dacă le respectă, deține sau poartă. * Să-și definească poziția vizavi de cuvintele împrumutate, neologisme. Dacă folosește asemenea cuvinte. Care este motivația. * Date factuale: sex, vârstă, mediu de rezidență, nivel de educație, ocupație. Tabelul R1 prezintă categoriile și valorile reziduale ajustate standardizate 1 (standardized adjusted residuals) pentru variabilele și celulele în care acestea sunt semnificative (la un nivel de semnificație de 0,01). Analiza
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
învățare în concordanță cu competențele specifice vizate , conținutile alocate și individualiatea clasei . Structura planificării calendaristice: Proiectarea unei unități de învățare necesită aplicarea unei metodologii care constă într-o succesiune de etape înlănțuite logic , ce conduc la detalierea conținuturilor de tip factual , noțional și procedural care contribuiela formarea și / sau dezvoltarea competențelor specifice . Etapele proiectării unității de învățare se găsesc în rubricația de mai jos: Activitățile de învățare : * se construiesc pe baza corelării dintre competențele specifice și conținuturile prevăzute de programă ; * presupun
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
va mai fi nimeni să o facă"382. Ca istoria exilului să poată fi scrisă, el trebuie mai întâi să se încheie, iar această istorie nu putea fi scrisă până în 1990. Și cât de veridică poate fi o istorie post factuală, scrisă la distanță, când lucrurile se așează într-o altă ordine? Și cât de corectă poate fi ea, din moment ce istoriile sunt, în general, scrise de învingători? Exilul nu are nici învinși, nici învingători, doar drame personale care se intersectează cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]