1,426 matches
-
se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care mai înalți. Am alunecat ușor pe o rază și am ajuns pe partea cealaltă a poieniței. Acolo, o zână cu fata mai albă că argintul crinului, ochii că două perle ale mării, buzele fine că două
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care mai înalți. Am alunecat ușor pe o rază și am ajuns pe partea cealaltă a poieniței. Acolo, o zână cu fata mai albă că argintul crinului, ochii că două perle ale mării, buzele fine că două
RADU ALEXANDRU [Corola-blog/BlogPost/350754_a_352083]
-
se dechideau învăluind întreaga câmpie. Poienița era încununată de fluturi rubinii, care zburau când la trandafirii înfocați, când la crinii de un argintiu imperial, la lăcrămioarele sure că mărgăritarul, la mironosițele viorele. Triluri neobosite de pasarele se auzeau din copacii falnici care mai de care mai înalți. Am alunecat ușor pe o rază și am ajuns pe partea cealaltă a poieniței. Acolo, o zână cu fata mai albă că argintul crinului, ochii că două perle ale mării, buzele fine că două
COPILARIE, DULCE MINUNE de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350750_a_352079]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > APRINDEȚI RUGURI ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 625 din 16 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Aprindeți ruguri în vechea cetate vin toamnele! niciodată mai bogate niciodată mai dăruite iubirii... Deschideți porțile! vin toamnele! ce falnic își poartă în privire: cerul, pădurile, munții și roadele clipelor... toate! ... Aprindeți ruguri în vechea cetate vin toamnele oacheșe în culorile timpului seducător înfășurate... niciodată mai tinere nicidată mai darnice cu cel ce-a știut să-nghenuncheze așteptarea, așteptarea... 17 septembrie
APRINDEŢI RUGURI ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358810_a_360139]
-
RISIPA AMINTIRILOR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 460 din 04 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului RISIPA AMINTIRILOR Norii veseli prinși în hore, Cu Soarele ca prim solist, Formând superbe aureole, În culori de aur și ametist. Din livada falnică odată, Au rămas merii bătrâni, Aduși de bătrânul meu tată, În jurul vechii fântâni. Când amintirile ne cheamă, Cu aroma nostalgiei, Toată ceața se destramă, În cuprinsul poeziei. Am prins timpul să-l omor, N-am strivit infima clipă, A plecat
RISIPA AMINTIRILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358861_a_360190]
-
mă înalț la mama ta, De sus te vom ajuta Să crești liber pe acest pământ, Să-ți fie ca un cant. Un cant frumos, un cant al muncii Ne interrupt de vreun dușman. DECEBAL La Drimoxa prins-am un falnic general roman. Să se aducă de grabă! Să nu creadă că am luptat să ne aflăm în treabă. Sunt vinovați dacii de moartea dușmanilor țării? Ne jefuiesc moșia, nu noi pe-a lor din depărtarea zării. Ne calcă pământul, mulți
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
MEU MĂ SIMT CONDOR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Semeț peste un pisc de vreme privesc în jos, zăresc trecutul, o pajiște, un verde de smarald. Croiesc cu aripi drumul falnic, destinul îl curbează-n spirală, răscruci cu cedri sunători, ce plâng cu-al lacrimii suspin, privind la frunza lor cuprinsă-n vânt. Un arc de luna se arată, e prins într-un alai de stele jos, creanga magică de cedru
ÎN ZBORUL MEU MĂ SIMT CONDOR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359050_a_360379]
-
nepoți. ( Către ceilalți.). Să aveți grije de Ionuț, copilul meu, Cânb va fi mare să-I spuneți că sunt la zeu, Și l-am iubit și-l voi iubii acolo sus mereu. În suspine.) Ooo, zeule, plămădește-l să crească falnic ... și puternic Să cunoască liniștea, iubirea și dragostea În țara aceasta, în țara lui și-a mea. De la tine,dar, munte falnic de sub soare Aștept adăpost, refugiu și alinare. Iar pentru copii copilului meu să fi Cetatea liniști, a muncii
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
l-am iubit și-l voi iubii acolo sus mereu. În suspine.) Ooo, zeule, plămădește-l să crească falnic ... și puternic Să cunoască liniștea, iubirea și dragostea În țara aceasta, în țara lui și-a mea. De la tine,dar, munte falnic de sub soare Aștept adăpost, refugiu și alinare. Iar pentru copii copilului meu să fi Cetatea liniști, a muncii, într-o slăvită zi. (Către Vezinas. Să ști că de al meu păcat Nici el, nici fiul meu nu e vinovat. CELE
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
se mai dea foc caselor! A zecea mască: să nu mai existe lagăre ale morții!”... Călătorind prin Maramureș, în 1967, Geo Bogza nota în „Contemporanul”: „În vara trecută oamenii Maramureșului - acei oameni pe care nu mi-i pot închipui decât falnici și mândri - nu s-au dezmințit și au ridicat la Moisei, din trainic și nobil lemn de stejar, un complex monumental cum nu se mai găsește, poate, în niciunul din satele țării noastre. Un complex monumental, căruia i se poate
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
de munte, a șters păcatul pământeanului și a eliberat sufletul femeii, prizonieră între două lumi. Acum putea să se odihnească în loc cu lumină, în loc cu verdeață, își îndeplinise menirea pentru care poposise pe Pământ, iar mugurul de om putea crește falnic ca bradul pe vârf de munte. În fotografie este Casa de copii Prundul Bârgăului din anul 1970 si mi-a fost transmisă de domnul MURIVALE Mureșan Vasile, pictor, care a crescut în acest centru și căruia îi mulțumesc pentru amabilitate
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360264_a_361593]
-
au îndurat cu vitejie. Acum totul a rămas doar cioturi și scrum!... Nu știu de ce n-au lăsat oamenii în pace copacii, de ce i-au tăiat cu joagărele lor mari și negre, culcându-i la pământ. O mulțime de brazi falnici, paltini și molizi... De ce oare a mai rămas să se vadă, zăcând prăbușit și putrezit trunchiul unui fag noduros care intră, se vede clar, din ce în ce mai mult în pământ!... Nu știu de ce s-a dărâmat, putrezită, o șură veche, singuratică în mijlocul
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
din 19 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ORICÂTE CUIE !! Oricâte cuie mi-ați bătut, Încercând să fiu distrus, Eu am luptat și am tăcut, Pentru a ajunge sus. Nu mai încercați zadarnic, Să demolați ce am construit, Voi merge înainte falnic, Cu pași mărunți spre infinit. Mă criticați că nu-s modest, Eu vă arăt doar cine sânt, Cum am trecut al vieții test, N-am fost o umbră pe pământ. Am să trec și eu în neființă, Fiind un simplu
ORICÂTE CUIE !! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360437_a_361766]
-
piept mă doare, aerul mă vinde ne-ncetat, de întristare și melanholie, râioasă, bucuria m-a trădat ... ” Perspectiva singulară și personală este necesară în măsura în care trăirile și sinuozitățile spiritului sunt irepetabile: „Perfecțiunea Poemului tăcut e-n mine, sigiliul vrajba gurii a sporit, falnic aerul nopții dezvăluie tot ce muțenia într-un glas a scornit!”; „Merg pe apă și plâng. Sunt mersul aerului. Chiar umbra lui ... ” Pământul, ca element al cosmogoniei tradiționale, este prima formă de materie, despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
coadă de topor, cu care țiganul obișnuia să-și alinte tovarășul de muncă! Nimeni nu știa cum ajunsese acolo. Abandonat de stăpân, zăcea cu multiple fracturi, neputând decât să-și fâlfâie capul încoace și-ncolo, ca un clopot sinistru. Coama, falnică altădată, acum era udată de brumă și încâlcită în cornuții maidanului. Cine să-l țesăle? Trecătorii întorceau înfricoșați privirile, neputând suporta imaginea. Sau poate din milă? Oricum erau neputincioși. Cine să-l fi lovit și abandonat în maidan, printre bălăriile
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
Acasă!... XXXI. BĂRBATUL ÎN PALTON DE STOFĂ VS OAMENII MANGUSTA, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1115 din 19 ianuarie 2014. Decembrie.Strada Republicii,veche promenada a Brașovului,gătită cu lumini de sarbatoare.Cladirile bătrâne,martore unui alt brad falnic împodobit și al unui alt Craciun.Dupa amiază de duminică ce se vedea liniștită de dupa geamurile casei. Îl întreb pe David,băiatul meu de șapte ani:"Mergem în oraș?".I se luminează față."Mergem la Mc'?"Offf...având în vedere
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
umble cu capul descoperit ,pe cel mai aprig ger și la Brașov iarnă vine cu multe grade sub zero. Citește mai mult Decembrie.Strada Republicii,veche promenada a Brașovului,gătită cu lumini de sarbatoare.Cladirile bătrâne,martore unui alt brad falnic împodobit și al unui alt Craciun.Dupa amiază de duminică ce se vedea liniștită de dupa geamurile casei.Il întreb pe David,băiatul meu de șapte ani:"Mergem în oraș?".I se luminează față."Mergem la Mc'?"Offf...având în vedere
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 227 din 15 august 2011 Toate Articolele Autorului Odă lui Burebista Cel dintâi și mai mare, tu, rege, Ai făcut plaiul sfânt să se-nchege, Ai zidit temelii de granit Pentru neamul tău falnic ivit. Ai purtat glas de lup peste zări, De la ape, la munte, la mări, Sub un sceptru de legi i-ai adus Ascultându-te, toți s-au supus. Ți-ai trimis și la Roma un sol, Tot sperând alte zaruri
ODĂ LUI BUREBISTA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360664_a_361993]
-
rochiță De dantele și paiete Și cu stele mii în plete. Gerul aprig ne-nconjoară, Stăm înfofoliți afară Alergăm, ne jucăm Și obrajii roz pictăm. Uite omul de zăpadă Vin copii să îl vadă Cine oare l-a făcut Așa falnic și-ncrezut ? Parcă nimeni nu-i ca el Cu cojocul alb de miel Cu căciula lui din oală -Soare, vino de mi-l scoală ! Trec copii în goana mare Și-l privesc: parcă tresare. Săniuță de-ar avea Ar aluneca
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima lui pururea flămândă de cuvânt a sângerat pentru țară, curgând ca lava fierbinte în nădejdea celorlalți, ca o rugă pentru biruință. Trudnicele sale oseminte s-au întrupat în falnicii stejari, ce-au tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii. Ai noștri dorm în suflet cu genuna,/ dar
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
fiecare frângere binecuvântată, poporul a pregătit în sânul său un mugure de Voievod, pentru a pregăti calea izbăvirii. Codrul de la Dobrina a devenit Altarul jurământului de credință al Elitei creștine abia înflorite ce avea să rodească. Sub steagul celui mai falnic s-au dăruit cu toată primăvara lor, cu toată mireasma și cu deplina iubire. Peste Neam au înflorit toate năzuințele. S-au ars toate metehnele, toate prejudecățile, toate amăgirile, toate orgoliile și s-a semănat sămânță bună pentru a rodi
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
era mai sfânt Lacrimi au uscat mintea de gânduri Au umezit obrazul în nenumărate rânduri Tristețea mi-a secat sufletul de sentimente Și inima m-a părăsit în unele momente Cu lacrimi de sânge istoria s-a scris Orice lumină falnica s-a stins Destinul are grijă să urâțească ce-i frumos Să stoarcă chiar și acolo unde nu mai e de stors Povești adevărate sunt învăluite în minciună Rostite de cei ce-ar trebui nimic să spună ... Citește mai mult
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
am pierdut cu ele tot ce era mai sfantLacrimi au uscat mintea de ganduriAu umezit obrazul în nenumărate randuriTristetea mi-a secat sufletul de sentimenteSi inima m-a părăsit în unele momenteCu lacrimi de sânge istoria s-a scrisOrice lumină falnica s-a stinsDestinul are grijă să urâțească ce-i frumosSa stoarcă chiar și acolo unde nu mai e de storsPovesti adevărate sunt învăluite în minciunaRostite de cei ce-ar trebui nimic să spună... XIV. LICEU..., de Angheluță Lupu , publicat în
ANGHELUŢĂ LUPU [Corola-blog/BlogPost/360606_a_361935]
-
aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui. Jiului s-au ivit la milioane de ani după cataclismele și dezastrele geologice ale Miocenului, cataclismele și dezastrele sociale ale Petrila - zonă situată la limita de est al depresiunii Petroșani, pierdută între munții falnici ce-l înconjoară acoperiți de desișul pădurilor seculare a creat încă din antichitate condiții de viețuire și de locuire, dar, asupra cărora dovezi scrise, mai ales până la începutul secolului al XIV-lea, nu există. Dovada de trăire pe meleagurile Petrilene
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
ale recensămintelor populației care au avut loc între anii 1733 și 1941 arată clar evoluția creșterii numărului de locuitori, legată strâns de necesitățile creșterii și nevoilor minei. Documentele vremii s-au dovedit zgârcite cu această zonă pitorească pierdută între munții falnici, acoperiți de desișul pădurilor, care încă din antichitate au oferit omului condiții de viețuire și de locuire, fapt dovedit în mare măsură de descoperirile arheologice, dar și de obiceiurile, tradițiile populare, casa de locuit, uneltele gospodărești, îmbrăcămintea ș.a. care și-
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]