894 matches
-
consens cu planurile Providenței. Întîmplător, Vladimir Ilici i s-a părut a fi o astfel de paradoxală unealtă a Domnului, o unealtă a restituției condiției ontologice fundamentale a omului, a acelui a fi al omenescului în afara căruia nu e decît falsitate: "De ce, totuși, mi s-a părut providențială figura lui Lenin? - se întreabă și-și răspunde dl. Șora. Poate pentru că - în înfruntarea, pentru mine de importanță vitală, dintre a avea și a fi - nutream convingerea că (fie și blocat cum era
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
o cale de a-și satisface nu numai dorințele lubrice, ci și setea de dominație și putere; totodată un mod de contracarare a dezgustului față de propria duplicitate, mediocritate și (sau) neîmplinire în planul vocației, într-o societate bazată pe minciună, falsitate, desfrîu și filistinism. Vulgaritatea comportamentului și limbajului erotic al personajelor n-ar face deci, decît să oglindească, în viziunea autorului, pe aceea a întregii societăți, o societate al cărei grotesc, în spusele uneia dintre protagonsite, "te face să vomiți". Ar
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
nu înseamnă că personalitatea lor e subordonată, anulată, ci ea primește valența de purtătoare a unui adevăr care o depășește. Neîncadrându-se în categoria auctorială, a operei, ci în cea a mărturiei, textul patristic e cel mai puțin susceptibil de falsitate; el nu vine să alimenteze orgolii sau dorințe ascunse, ci se face oglindă a unor experiențe creștine care, în cele din urmă, sunt compatibile cu traiectoria oricărui creștin 108. Părinții se străduiau mai puțin să placă și mai mult să
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
le consacră pretinse comentarii critice. Și mai trist este când scriitorii adevărați intra și ei în joc (fiindcă li se cere s-o facă și n-au curaj să se opună sau fiindcă vor să obțină diferite avantaje). Cu o falsitate jalnică, ei simulează simularea literaturii. Cel mai delicat gropar al comunismului În loc să ne înspăimânte, această realitate literară sinistra ne satisface curiozitatea intelectuală și de la un moment dat chiar ne amuză. Ceea ce se desfășoară în fața noastră este și o comedie. Păharului
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
de orice echivoc: " Nu vom intra mai mult pe teritoriul socio-filozofic al încrederii, deși trebuie să recunoaștem importanța sa decisivă atât în relațiile interpersonale ale vieții, cât și în cele ale Ťspațiului literarť. În literatură - în artă, în general - numirea falsității, a imitației, a diletantismului implică întotdeauna ruperea unui pact de încredere între artist și receptor. Așa cum nu vom intra (cel puțin în această fază a lucrării noastre, lăsând totuși subiectul deschis pentru definirea intimității într-un spațiu concentraționar) în definirea
Încurcate sunt căile verdictului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7781_a_9106]
-
sub numele de "modelul stării staționare" - au rămas pînă la capăt încredințați că universul nu se poate comporta conform big bang-ului, la asta adăugîndu-se convingerea că lipsa de eleganță și de simplitate a acestei teorii sunt argumente indirecte ale falsității ei. De pildă Hoyle, fizicianul căruia îi datorăm de fapt numele de "big bang", a crezut pînă la sfîrșit că modelul stării staționare e o teorie consistentă, simplă și mai frumoasă decît varianta big bang-ului. "În 2001, Fred Hoyle
Marele cîrpaci by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7988_a_9313]
-
deschidere, Horia- Român Patapievici a efectuat o incursiune în profunzime prin domeniul istoriei științei. Cu argumente peremptorii, el a demontat o serie de prejudecăți comod instalate în autoevaluarea civilizației de tip occidental. Cea mai spectaculoasă răsturnare s-a referit la falsitatea ideii conform căreia Evul Mediu ar fi reprezentat o perioadă de absolută sterilitate științifică. Din contră, demonstrează Patapievici printr-o laborioasa investigație, în acea etapă - „expurgata” datorită ulterioarelor contestări de tip voltairean - progresele științei au apărut în consonanta cu evoluția
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
din postulate precizează clar existența și a acelor opere „care nu se diferențiază decât printr-o literă sau printr-o virgulă.” Dacă acceptăm că acest catalog adevărat al Bibliotecii include miile și miile de cataloage false și chiar și demonstrația falsității catalogului adevărat, am putea avea într-adevăr o posibilă dublură a Bibliotecii, absolut identică în conținut, dar - nota bene! - nu și în formă și, mai ales, nu în spirit. Catalogul Bibliotecii are, prin definiție, structura formală a unui inventar, catalogul
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
tot felul, care abundă atât în textele unor exegeți români, cât și francezi. Judecăți de valoare și situare ce păreau definitive sunt supuse unei „canonade” de interogații pentru a fi anulate în răspunsuri cuprinzătoare care nu lasă nici o îndoială asupra falsității „cazului” Istrati, a imaginilor-șablon („un Gorki balcanic”, un „aventurier”, un „vagabond” și un autodidact, un „anonim” norocos în o viață „improvizată” etc.) care s-au fixat prin manuale și istorii literare și care sunt reiterate cu prilejul vreunei aniversări sau
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
văzut de aproape un an. Cam ciudat, nu-i așa? [...] Toate astea n-ar ajuta prea mult la clarificarea situației. Chiar de-aș avea cei mai ageri ochi din lume, n-aș vedea nimic altceva decât ceața rău mirositoare a falsității. Dar eu n-am cea mai ageră privire din lume, nu sunt un superman, ci un superidiot. Numai un gigant între idioți s-ar fi însurat cu Sondra și s-ar fi împrietenit cu tine. Dumnezeu știe că nu sunt
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
sentimentelor. Citind notele memorialistice, e limpede că, pentru scriitoare, persecuțiile de altădată nu au încetat, că ele se prelungesc în „domenii interioare” - cum le numește -, ce trec dincolo de cuvânt. Pentru Herta Müller, România a rămas o țară a imposturii și falsității, în care orice brumă de afecțiune devine insuportabilă. Rezistența ei la formele de schimbare din România este un mod de a refuza fericirea din această parte a lumii. În comunism, spune ea, „a existat o fericire foarte personală, improvizată, exact
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
din urmă de invadatori fioroși - o Eladă pustiită, o mare în ruine -, eroismul a fost înlocuit cu barbaria, iar mitul odiseic, purtat odinioară de apele mării, s-a destrămat. După proliferarea și fragmentarea multiplelor sale versiuni literare apocrife, sufocat de falsitate, mitul își trăiește agonia în cîntul tărăgănat al unui bătrîn aed rătăcitor pe plajele distrusei Elade - nimeni altul decît Odiseu, pe care amnezia l-a redus la o ultimă și autentică încarnare a lui Nimeni. Viziunea autorului asupra mitului lui
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
cum sînt acelea din textele dramatice ale lui Antonio Buero Vallejo sau Antonio Gala), i se acordă Penelopei o funcție mult mai importantă, în așa măsură încît protagonismul se inversează, în favoarea unui personaj feminin rebel, care nu mai acceptă monotonia, falsitatea, depersonalizarea impuse de rolul pasiv al soției fidele în perpetuă și eroică așteptare. În romanul lui David Torres, ca și în acela al scriitoarei canadiene Margaret Atwood, apărut în traducere spaniolă 3 tot în 2005, reevaluarea faptelor și protagoniștilor mitului
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
fac ceva, mă pusese să ascut cu briceagul un băț. Atunci simțisem întâia oară ce jalnică este condiția actorului, când nu e neapărat un actor mare. Faptul că mereu trebuie să se prefacă, să fie altul decât e de fapt, falsitatea, nesinceritatea ' vorba actorului cabotin Caramitru, la TV în momentele dramatice din decembrie 22, adresându-se lui Mircea Dinescu, alt cabotin: fă-te că scrii, fă-te că citești ceva ' când o țară întreagă ședea proptită cu ochii în televizor. Auzisem
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
fi, de fapt, o anagramă a "denunțului" în latinește hi ludi F Baconis nati tuiti orbi, care l-ar fi indicat drept autor al pieselor pe Francis Bacon. O dovadă, așadar, a paternității incerte sau a posibilității de-a acuza falsitatea scrierii tot printr-o scriere, de la început pedantă, deci falsă. Pe de altă parte, în fragmentul din actul V ales de Șerban Foarță drept motto al volumului, se distinge clar ironia "autorului" Shakespeare, de astă dată, la adresa confratelui cu nume
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de mediocrii și farseurii literaturii actuale. Admit că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină și destule lucrări viabile pe care el nu vrea să le vadă. Cei mai buni scriitori tineri sînt condamnați, în forul său critic, fără drept de apel". Ca și: " Reflectez
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
cetățenească dintre muncitorii și artiștii Comunei s-a exprimat în jurul unor mese, într-o grădină de vară". E riscant să credem că poetul și-a luat în serios rolul de cerber. Poate că, susținând că toate elementele constitutive converg spre falsitate, Doinaș a utilizat un cal troian, prin care să insinueze că ideea piesei (slăvirea nejustificată a unui eveniment asimilat abuziv de istoriografia sovietică) produce un eșec. În același număr, la secțiunea „Meridiane", Doinaș, alias Ștefan Popa, realizează o notă referitoare
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
și foamea, și sexul sănt "esențiale ". Problema e să descoperi și să realizezi ceea ce e esențial quam homo, ceea ce numai omul, întrucăt e om integral, poate realiza. Astfel văzute lucrurile, reducerile absolute la sex, foame, putere etc. ăși revelează deodată falsitatea și absurditatea lor " (11 august 1945). Eliade se auto-descoperă doar în cazurile de nenorocire extremă, cănd ăși dă seama că România a pierdut războiul, că nu se va mai putea întoarce în țară, că va fi obligat să asiste la
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
era amantul soției protagonistului. După ce-l admonesta îndelung pentru că nu și-a îndeplinit niște îndatoriri redacționale, încheia sarcastic: „N-ar fi prea bine să văd limpede. Cu cei mai ageri ochi din lume, n-aș vedea decât pâcla puturoasă a falsității. Și n-am cei mai ageri ochi din lume; sunt nu un superman ci un superidiot. Numai un gigant printre idioți s-ar însura cu Sandra și ți-ar oferi ție prietenia. Numai Dumnezeu știe că nu sunt Bellow cel
Scrisori care nu s-au pierdut by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5790_a_7115]
-
a abordat. Între acestea s-au numărat și celebrele sale “reconsiderări” privind opera lui Octavian Goga și Aron Cotruș, două operații eșuate și, în aceeași măsură, pernicioase, întrucât așezau opera acestora în cadrele unei viziuni strâmbe, rudimentare și de o falsitate evidentă. Ceea ce a umbrit și mai mult “cercetările” lui I. D. Bălan era însă mentalitatea sa de “latifundiar valah și manierele de satrap persan”, cum ar fi spus Petre Pandrea, de care dădea dovadă. Pe terenul său nu avea nimeni
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
cei cinci autori izbutea să publice de-abia câte un ciclu, oamenii regimului au sesizat rapid potențialul dinamitard al volumului, care arunca în aer inerții și locuri comune. Și, mai ales, arunca în ridicol literatura oficială, evidențiind- i anacronismul și falsitatea. După ce, ani de zile, echipa protocronistă susținuse că poezia generației ’60 evoluează în mod natural către poezia patriotică a regimului Ceau- șescu - falsificând, desigur, realitatea: stilul înalt și regăsirea tradiției moderne nu au nimic de-a face cu ceaușismul -, ea
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
oamenii stăpîniți de de pasiuni, instincte sau vicii inexorabile, deci pentru caracterele puternice și violențe, înzestrate cu un memorabil relief fizic și moral". După cum e adevărat că sloganele exclusiviste ale lui N. Iorga au avut de la început o notă de falsitate ("superioritatea culturii române asupra celei străine, a satului asupra orașului și a trecutului asupra prezentului"), iar propagandă comunistă a urmărit a discredita definitiv o miscare literară axată pe valorile seculare ale satului românesc pe care s-a străduit a le
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
improvizează pe diferite partituri lirice (Eminescu și Blaga, în primul rând, apoi Coșbuc), preluând mimetic imagini din fondul consacrat (obrazul fraged și împurpurat al fetei, părul ei moale, desfăcut pe umeri, mâna dogoritoare a Zburătorului...), pentru a le compromite prin falsitatea vocii și obtuzitate artistică. Și când poeta privește către cer, încropind "dialoguri" cu Dumnezeu, versurile ei nu sunt altfel decât mediocre și triviale: "când mă uit în jos,/ în ude oglinzi/ îmi strevăd slăbiciunile./ Dar și puterea:/ Cine se măsoară
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
par să intre în pielea vechilor suporteri, de prin 1990-1991, ai lui Iliescu. Ei țipă că din gură de șarpe că a spune adevăruri neplăcute despre non-politica domnului Constantinescu înseamnă a lucra pentru dușmanii acestuia, care sunt și dușmanii democrației! Falsitatea unor astfel de aserțiuni nu merită nici macar oboseală unei demonstrații sumare. Pentru admiratorii necondiționați ai actualei puteri, a spune adevărul - nimic altceva: adevărul bazat pe probe aflate la îndemâna oricui - înseamnă că, din inconștiență sau din prostie, daca nu chiar din
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
în momentul de față, nemții, domnul de Brinon... martirii pieței negre! apărarea fortului Montrouge! Veșnic se găsesc pretexte... Spuneam de Clémence că fusese într-adevăr frumușică... la vremea ei... În tinerețea noastră!... Flăcăul mă uit iarăși la el... pute de falsitate... are aceleași instincte ca maică-sa. Nu a vrut să stea jos, s-a postat cu spatele rezemat de perete, se simte jenat că a venit... Se bălăbănește... cu mâna în buzunar... Au vorbit despre mine la ei acasă, la
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]