705 matches
-
o imagine-realitate, o imagine-referent, o imagine-construct, care a devenit ea însăși o realitate, construindu-și în jur un ambient pe măsură. Stereotipul fanariot, pe care îl vehiculăm în România secolului al XXI-lea, nu mai are nimic în comun cu fanarioții. Este doar un mod jalnic de a ne scuza propriile slăbiciuni și tendințe spre rău, o eschivă penibilă de la a da socoteală. De sfârșitul epocii fanariote ne despart de altfel 200 de ani, timp în care am fi avut atâta
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ne despart de altfel 200 de ani, timp în care am fi avut atâta timp în care să ne dezbărăm de apucăturile așa-zis fanariote, dacă am fi vrut... Ne întrebăm în final, împreună cu Nicolae Șuțu: și dacă până la urmă fanarioții au fost atât de răi precum pretindem, pe noi, urmașii lor ca trăitori pe aceste meleaguri, cine ne-a obligat să-i imităm ?... INFLUENȚA LINGVISTICII RUSE ASUPRA GRAMATICILOR CONTEMPORANE Schiță generală Lingvistica rusă a concentrat, spre finalul secolului al XIX
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
stat” prof. Petre D. Toma afirmă că: „La noi, românii, toate se fac în numele statului, actul eroic, cinstit, patriotic, dar și înșelăciunea, furtul, escrocheria, spiritul de gașcă, dușmănia, corupția etc.” Și mai departe: „Iată unde se găsește nefasta tradiție a fanarioților, bizantinismul! Noțiunea de stat prin nechibzuință, prin toleranța răului, prin guvernare pătimașă, fără scrupul în jefuirea bunurilor publice, au îndepărtat această instituție de inimile tuturor. Statul apare acum ca ceva tiranic, ca un exploatator al nevoilor noastre, ca ceva dușman
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ura față de „altul”, de alteritate, un ultim pilon de dominare și asuprire. Și poetul Alexandru, care, naiv - Însă manipulat de presa culturală pro-ceaușistă! -, credea că sosise ora „românismului” sub mantia unui „domnitor grotesc”, mai hilar și mai abil decât orice fanariot exportat de un imperiu leneș și depărtat; un biet și mărunt șef de stat care, după ce confiscase tot ce mișca și stătea, și-a vârât mâna-i hrăpăreață și În istoria națională, spurcând pentru multă vreme icoane și simboluri sfinte
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai știi, structurile cu care trebuiau să lupte, fanarioții și turcii impuneau alte reflexe! - forme mai puțin „frontale”, pentru mulți „rușinoase”, dar... iată că „până la urmă”, noi existăm, limba și cultura noastră, deci modul nostru unic și original de a gândi și a fi s-a impus, am cucerit
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care au strămoși comuni și atâtea reflexe asemănătoare și distincte, „nobile”. Acel orgoliu sau „respect de sine”, real, organic, fără de care noi nu vom ieși din capcana atâtor vicii și apucături pe care le-am moștenit de la huni, tătari, greci, fanarioți, slavi etc. - minciuna, hoția, lașitatea, trădarea iute sau chiar trădarea de frate, lenea și altele, „soluții” uneori, În vremuri disperate, dar În fapt „falși prieteni”, care te ajută pentru a te ruina mai bine, mai adânc! E P I L
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
greco-catolică — a unei părți dintre românii transilvăneni a avut drept urmare redescoperirea latinității și afirmarea raporturilor simbolice cu Roma. Dar era aici mai mult un argument În susținerea unor revendicări de ordin național decât un proiect global de modernizare. În Principate, „fanarioții“, În genere persoane cultivate, au Întocmit unele reforme, În spiritul european al vremii, dar și acestea inevitabil adaptate la structuri sociale și mentale departe de cele ale Occidentului. Prin traduceri grecești, pătrund ideile Luminilor. Spre 1800, unii fii de boieri
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai mult, făcând ravagii Îndeosebi În secolul al XVIII-lea și la Începutul secolului al XIX-lea (facilitată de războaie și de deplasările de trupe). Cu deosebire a rămas În amintirea oamenilor „ciuma lui Caragea“ din 1813 (de la numele domnitorului fanariot care cârmuia atunci țara Românească), comparabilă prin proporții cu marea ciumă de la Londra din 1665. Căruțele cutreierau Bucureștiul și Încărcau de-a valma morți și muribunzi. Ar fi pierit atunci 25-30000 de oameni din populația de 80000 a Capitalei (o proporție
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de la mărirea aceea, prin nemila vremii, care ne-a fost ca o maștihă, poporul nostru a căzut în râsipă vreme îndelungată, impilat de păgâni și de alte lifte, trăind în obidă și lacrimi, supt gârbaciu: asta a fost în vremea fanarioților ș-a robiei. Casa noastră cea veche, gospodăria bătrânilor căzuse în râsipă, și urmașii lăsau în paragină livezile și pustii grădinile; până ce iar Dumnezeu s-a îndurat și ne-a întors cu fața cătră soare. Atunci ca nepoții cei harnici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
provincie a regatului ungar sau a regatului polon, sau un pașalâc, cu urmări dezastruoase pentru existența românilor ca neam. Când aceste două regate vecine vor fi dispărut de pe harta Europei, către sfârșitul secolului al XVIII-lea, când dominația otomană, prin fanarioți, părea că amenință existența Țărilor Române, nici măcar atunci sultanul nu recunoștea că ele fac parte din Imperiul Otoman. Ștefan, această uriașă personalitate, le demonstra vecinilor Moldovei că țara lui nu poate fi cucerită ușor. Era de preferat să se trateze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dar nu exista nici o intenție de a stabili o relație dependentă față de ea. Pe tot parcursul secolului al optsprezecelea, biserica s-a aflat sub o influență națională predominantă exercitată însă de cel mai puternic grup creștin din cadrul Imperiului. Influența grecească: fanarioții De-a lungul secolelor de stăpînire otomană, ar fi fost de așteptat ca unele naționalități creștine să beneficieze de condiții mai bune decît altele. Prin secolul al optsprezecelea, o parte dintre greci obținuseră un statut privilegiat în comparație nu numai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grup, al cărui nume provenea de la Fanar, sau cartierul farului, unde trăiau majoritatea creștinilor ortodocși și unde se afla sediul Patriarhiei, erau în mare parte de naționalitate greacă, dar el includea și italieni elenizați, români și familii de albanezi. Influența fanarioților deriva în primul rînd din marea lor bogăție, dobîndită în mare măsură prin pozițiile înalte pe care le ocupau în stat și prin profiturile financiare obținute prin intermediul acestora, profitînd deci din plin de corupția otomană. Începînd din a doua jumătate
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din marea lor bogăție, dobîndită în mare măsură prin pozițiile înalte pe care le ocupau în stat și prin profiturile financiare obținute prin intermediul acestora, profitînd deci din plin de corupția otomană. Începînd din a doua jumătate a secolului al șaptesprezecelea, fanarioții au beneficiat de o poziție unică în imperiu datorită bogăției și influenței lor politice. Pe măsură ce puterea militară și prestigiul imperiului scădeau, iar granițele lui se restrîngeau, Poarta a fost forțată să recunoască că trebuia să accepte termenii impuși de puterilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al marinei, intermediarul dintre marele amiral al marinei și insulele grecești, și cel de domnitori ai provinciilor românești ale Valahiei și Moldovei. Rolul jucat de ei în administrarea Principatelor va fi discutat în secțiunea următoare. Vom analiza aici numai relațiile fanarioților cu guvernul otoman și cu Patriarhia. Importanța elementului creștin balcanic în administrația otomană a fost deja scos în evidență. Totuși, înainte de secolul al șaptesprezecelea, înaltele posturi din aparatul birocratic erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
în administrația otomană a fost deja scos în evidență. Totuși, înainte de secolul al șaptesprezecelea, înaltele posturi din aparatul birocratic erau deținute aproape exclusiv de convertiți. Spre deosebire de aceștia, oficialii fanarioți își păstrau credința creștină și aveau legături strînse cu Patriarhia. Primul fanariot care a obținut un post înalt a fost Panaghiotis Nikousios, pe care Ahmed Köprülü l-a numit mare dragoman în 1669. Acest post îi aducea și importante privilegii, cum ar fi să poată purta barbă sau să călărească un cal
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fiul lui Ioannis a deținut o poziție similară în cadrul discuțiilor referitoare la Tratatul de la Passarowitz (Požarevac). Ca transalatori și mediatori, diplomații fanarioți aveau firește ocazia să afle multe dintre secretele statului otoman și erau în legătură directă cu guvernele străine. Fanarioții din perioada aceasta erau de asemenea profund implicați în problemele Patriarhiei. Prin puterea lor financiară, ei puteau exercita într-o măsură foarte mare controlul asupra instituțiilor bisericii. Avînd permanent nevoie de bani, biserica apela desigur la laicii bogați. O mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și nevoii de a cumpăra unele posturi și de a face o serie de alte plăți. În secolul al optsprezecelea, de exemplu, prețul postului de patriarh era destul de ridicat. Deși puțini candidați aveau banii peșin necesari, aceștia puteau împrumuta de la fanarioți cu o dobîndă de 10%. Investind într-un candidat care avea cîștig de cauză, un bancher îl putea domina într-o oarecare măsură pe datornicul lui. Fanarioții au dobîndit influență și prin achiziționarea locurilor din sinod rezervate laicilor și avînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
destul de ridicat. Deși puțini candidați aveau banii peșin necesari, aceștia puteau împrumuta de la fanarioți cu o dobîndă de 10%. Investind într-un candidat care avea cîștig de cauză, un bancher îl putea domina într-o oarecare măsură pe datornicul lui. Fanarioții au dobîndit influență și prin achiziționarea locurilor din sinod rezervate laicilor și avînd grijă ca posturile vacante din administrația bisericii să fie ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
iar Petru cel Mare a desființat Patriarhia rusă. Biserica și statul rus erau totodată privite de Ortodoxie drept surse de ajutor financiar și de sprijin politic. Deși exista o mare rezistență în cadrul bisericii față de pătrunderea elementelor laice care reprezentau interesele fanarioților, viziunea acestui grup a influențat profund atitudinea clerului superior al bisericii ortodoxe de pe tot cuprinsul imperiului. În ciuda faptului că fanarioții erau în slujba guvernului otoman și cooperau strîns cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau bunăstarea sau mărirea puterii
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ajutor financiar și de sprijin politic. Deși exista o mare rezistență în cadrul bisericii față de pătrunderea elementelor laice care reprezentau interesele fanarioților, viziunea acestui grup a influențat profund atitudinea clerului superior al bisericii ortodoxe de pe tot cuprinsul imperiului. În ciuda faptului că fanarioții erau în slujba guvernului otoman și cooperau strîns cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau bunăstarea sau mărirea puterii imperiului. Marile familii fanariote se simțeau direct legate de Imperiul Bizantin.8 Ele au depus mari eforturi încercînd să descopere
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea pretenția să fie moștenitoarea Imperiului Otoman, înlocuind regimul musulman cu unul grec-ortodox. În secolul următor, acest concept avea să constituie baza Marii Idei (Megali Idea); ea a jucat un rol major în modelarea perspectivei naționale grecești pînă în 1922. Fanarioții deținînd o poziție de frunte, care au devenit guvernatorii Principatelor Dunărene, au adoptat ceea ce credeau ei a fi stilul bizantin de guvernare și de organizare luxoasă a vieții lor. Fanarioții considerau Rusia, singurul stat ortodox independent, drept principalul lor sprijin
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rol major în modelarea perspectivei naționale grecești pînă în 1922. Fanarioții deținînd o poziție de frunte, care au devenit guvernatorii Principatelor Dunărene, au adoptat ceea ce credeau ei a fi stilul bizantin de guvernare și de organizare luxoasă a vieții lor. Fanarioții considerau Rusia, singurul stat ortodox independent, drept principalul lor sprijin. Astfel, în secolul al optsprezecelea, un grup național care dobîndise bogăție și poziții înalte a ajuns să joace un rol hotărîtor în cadrul milletului ortodox. Faptul acesta a fost deosebit de important
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
începuseră să dispară, aceste corăbii grecești au ajuns să domine comerțul mediteranean. Noul port rusesc Odessa a devenit un important centru grecesc cu o influentă populație într-ale negustoriei. Firește, legăturile rușilor cu Patriarhia de la Constantinopol au continuat. Șefii bisericii, fanarioții și negustorii se așteptau cu toții la sprijinul Sankt Petersburgului. Practic, Rusia era unica putere permanent interesată de împărțirea teritoriului otoman. Albanezii În ciuda faptului că albanezii, ca și grecii, se confruntau cu aceleași probleme caracteristice unui popor locuind într-un teritoriu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
albanezii, ca și grecii, se confruntau cu aceleași probleme caracteristice unui popor locuind într-un teritoriu montan stîncos, în alte privințe, situația lor contrasta puternic cu a acestora. În timp ce grecii aveau o clasă bogată și educată formată din negustori și fanarioți și dobîndiseră o poziție dominantă în cadrul organizațiilor bisericii ortodoxe, albanezii se situau printre cele mai înapoiate națiuni din Balcani, avînd totodată și cel mai mare număr de convertiți la Islam. Acest fapt avea poate să aibă cel mai mare efect
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]