1,938 matches
-
câteva ori dar în anul 1945 își trece examenul de absolvență la aceeași academie. Este un excelent organizator al echipelor artistice, conduce coruri, formațiuni de orchestre și fanfare. În anul 1945 înființează la Fabrica de bere Rahova din București o fanfară muncitorească și un cor mixt în cadrul sindicatului alimentar cu care obține rezultate deosebit de apreciate concomitent cu urmarea carierei ca muzicant militar reangajat. În anul 1948 ia parte la concursul pentru examenul de șef de muzică militară reușind și obținând gradul
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
sublocotenent dirijor militar. Este numit dirijor al Muzicii Reprezentative a Armatei, unde desfășoară o vie activitate ca dirijor și organizator, contribuind la îmbunătățirea calității ansamblului și la ridicarea nivelului profesional al instrumentiștilor. În același timp promovează neobosit creația muzicii de fanfară. Atras de operele înaintașilor săi în domeniul fanfarei, compune și orchestrează mai multe piese pentru fanfară contribuind astfel la îmbogățirea repertoriului de fanfară. A reorchestrat și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Reprezentative a Armatei, unde desfășoară o vie activitate ca dirijor și organizator, contribuind la îmbunătățirea calității ansamblului și la ridicarea nivelului profesional al instrumentiștilor. În același timp promovează neobosit creația muzicii de fanfară. Atras de operele înaintașilor săi în domeniul fanfarei, compune și orchestrează mai multe piese pentru fanfară contribuind astfel la îmbogățirea repertoriului de fanfară. A reorchestrat și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un album scris de mână pe care l-a
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
ca dirijor și organizator, contribuind la îmbunătățirea calității ansamblului și la ridicarea nivelului profesional al instrumentiștilor. În același timp promovează neobosit creația muzicii de fanfară. Atras de operele înaintașilor săi în domeniul fanfarei, compune și orchestrează mai multe piese pentru fanfară contribuind astfel la îmbogățirea repertoriului de fanfară. A reorchestrat și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un album scris de mână pe care l-a folosit ani de zile Muzica Reprezentativă a Armatei
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
calității ansamblului și la ridicarea nivelului profesional al instrumentiștilor. În același timp promovează neobosit creația muzicii de fanfară. Atras de operele înaintașilor săi în domeniul fanfarei, compune și orchestrează mai multe piese pentru fanfară contribuind astfel la îmbogățirea repertoriului de fanfară. A reorchestrat și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un album scris de mână pe care l-a folosit ani de zile Muzica Reprezentativă a Armatei. A orchestrat de asemeni: marșuri, suite și
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
și aranjat circa 100 de piese mici ca: jocuri, cântece, hore, sârbe, etc., constituind un album scris de mână pe care l-a folosit ani de zile Muzica Reprezentativă a Armatei. A orchestrat de asemeni: marșuri, suite și rapsodii pentru fanfară. În domeniul creației a fost solicitat la cel de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului, ținut la București, pentru a compune muzica pentru demonstrațiile sportive de masă. De asemeni, în anii 1955 și a 1956 a creat muzica sportivă
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
12.1947) și la Grupul 2 Special Moto (09.12.1947 - 04.03.1948). La Institutul Muzical Militar (Școala Militară de Muzică de mai târziu) a activat ca ajutor șef de birou (04.03.1948 - 30.12.1948), profesor pregătire fanfară (15.08.1956 - 29.06.1957), șef ciclu muzical și profesor de dirijat (18.09.1959 - 17.09.1960), lector șef pregătire fanfară (09.12.1964 - 18.08.1967), șef ciclu și profesor de dirijat (18.08.1967 - 01.11
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
mai târziu) a activat ca ajutor șef de birou (04.03.1948 - 30.12.1948), profesor pregătire fanfară (15.08.1956 - 29.06.1957), șef ciclu muzical și profesor de dirijat (18.09.1959 - 17.09.1960), lector șef pregătire fanfară (09.12.1964 - 18.08.1967), șef ciclu și profesor de dirijat (18.08.1967 - 01.11.1969), șef catedră muzică și profesor de dirijat la secția învâtâmânt (01.11.1969 - 01.09.1971), șef de catedră la catedra de
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
1954), ofițer pentru orchestrație (16.12.1954 - 01.03.1956) și ofițer mânuitor D.S. la D.P.L. secția Muzici Militare (01.03.1956 - 15.08.1956).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1977. În anul 1974 înființează "Fanfara Municipiului Slobozia" constituită la început din elevi de liceu care au rămas activi și după terminarea studiilor. Cu această fanfară obține Premiul I și titlul de Laureat în cadrul Festivalului Național "Cântarea României" la edițiile din anii 1977, 1979,1981 si
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
03.1956 - 15.08.1956).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1977. În anul 1974 înființează "Fanfara Municipiului Slobozia" constituită la început din elevi de liceu care au rămas activi și după terminarea studiilor. Cu această fanfară obține Premiul I și titlul de Laureat în cadrul Festivalului Național "Cântarea României" la edițiile din anii 1977, 1979,1981 si 1983. În primii zece ani de la înființare, fanfara a susținut peste 250 de spectacole la care au asistat peste 500
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
de liceu care au rămas activi și după terminarea studiilor. Cu această fanfară obține Premiul I și titlul de Laureat în cadrul Festivalului Național "Cântarea României" la edițiile din anii 1977, 1979,1981 si 1983. În primii zece ani de la înființare, fanfara a susținut peste 250 de spectacole la care au asistat peste 500.000 de persoane. Fanfara a funcționat până în anul 2001 cand s-a desființat în același timp cu corpul militar al unității militare din municipiul Slobozia. Un grup de
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
și titlul de Laureat în cadrul Festivalului Național "Cântarea României" la edițiile din anii 1977, 1979,1981 si 1983. În primii zece ani de la înființare, fanfara a susținut peste 250 de spectacole la care au asistat peste 500.000 de persoane. Fanfara a funcționat până în anul 2001 cand s-a desființat în același timp cu corpul militar al unității militare din municipiul Slobozia. Un grup de persoane entuziaste au militat de atunci neîncetat pentru reînființarea fanfarei și, cu sprijinul Șefului Serviciilor Muzicilor
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
asistat peste 500.000 de persoane. Fanfara a funcționat până în anul 2001 cand s-a desființat în același timp cu corpul militar al unității militare din municipiul Slobozia. Un grup de persoane entuziaste au militat de atunci neîncetat pentru reînființarea fanfarei și, cu sprijinul Șefului Serviciilor Muzicilor Militare - Valentin Neacșu - pe 23 februarie 2009 fanfara a fost reînființată . Valsuri: Vals capriciu (B.S.M.M. [m. 1963]); În parcul înflorit (B.S.M.M. [t. 1963]); Crizanteme (B.S.M.M.); Parfum de tuberoze (B.S.M.M.); Vals de concert (B.U
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
a desființat în același timp cu corpul militar al unității militare din municipiul Slobozia. Un grup de persoane entuziaste au militat de atunci neîncetat pentru reînființarea fanfarei și, cu sprijinul Șefului Serviciilor Muzicilor Militare - Valentin Neacșu - pe 23 februarie 2009 fanfara a fost reînființată . Valsuri: Vals capriciu (B.S.M.M. [m. 1963]); În parcul înflorit (B.S.M.M. [t. 1963]); Crizanteme (B.S.M.M.); Parfum de tuberoze (B.S.M.M.); Vals de concert (B.U.C.M.R.). <br> Marșuri: Spre noi victorii — marș muncitoresc (B.S.M.M. [m. 1963]); Sub ace1ași steag
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Marș în stil popular (B.S.M.M. [m. 1964]); Eroii - marș de campanie (B.S.M.M. [t.1966]); Echipa noastră învinge — marș sportiv (B.S.M.M. [t. 1967]); Parada — marș cu gorniști (B.S.M.M. [m. 1967]); Sus privirea — marș cu gorniști (B.S.M.M. [t. 1967]); Marșul infanteriei (pentru fanfară simfonică și cor; versuri Gh. Sîrghie; B.S.M.M.& B.U.C.M.R. [1994]); Marș sportiv (B.S.M.M.); Uniți pe-același drum (B.U.C.M.R.).<br> Muzică ușoară: Dansați cu noi - suită de muzică ușoară pe teme proprii (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.).<br> Aranjamente
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Hora concertantă în stil popular (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Uvertura concertantă (B.U.C.M.R. [1990]); Când eram pe Ialomița - fantezie (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.); Cimpoiul la nuntă - suită simfonică (B.U.C.M.R.); Din Avrig în vârf de munte - suită pentru fanfară (B.U.C.M.R. [1994]); Cafe concert (I) - suită simfonică în 6 părți (B.U.C.M.R. [1997]); Cafe concert (II) - suită (B.U.C.M.R. 1997); Dulce soare-al țării mele - suită (B.U.C.M.R.); Fluier, fiuieraș - suită (B.U.C.M.R.); Suită
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
peste urechi"". Alexandra avea șaisprezece ani iar Constantin nouăsprezece; s-au logodit însă au trebuit să aștepte mai mult de doi ani înainte să se căsătorească. Alexandra a ajuns în Rusia la 12 octombrie 1847 și a fost întâmpinată de fanfară și de o sărbătoare populară, cu mulțimi care jubilau și care se înghesuiau pe străzi și la balcoane. Se spunea că Alexandra semăna mult cu sora logodnicului ei, Marea Ducesă Alexandra Nicolaevna, care murise la o naștere, lucru care a
Alexandra de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/316523_a_317852]
-
0), reprezentând 96,89% din populație . În prezent, satul are 3.450 locuitori, preponderent români. În sat s-au păstrat tradițiile și obiceiurile din Moldova . În prezent, există o casă de cultură (cu 13 cluburi: melodii solo, voce, teatru, folclor, fanfară, dansuri etc.), două biblioteci, magazine și farmacii. Ființează grupurile folclorice românești "Călușarul" și "Izvoraș". Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Costiceni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
face aranjamente orchestrale, inclusiv înregistrări și masterizare în studio. Laurențiu interpretează cu succes la saxofon, clarinet, instrumente populare (fluier, ocarina, nai, caval) și taragot. Cătălin este solistul vocal principal al grupului și cântă deasemenea cu trompeta și familia alămurilor de fanfara.
Frații Reuț () [Corola-website/Science/322989_a_324318]
-
muzică al liceului. S-a format la școala lui Ion Vidu. A venit la Brad transferându-se de la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie, unde a fost profesor între 1919-1924. A organizat corul mixt al liceului din Brad, iar în 1930 fanfara societății Mica. Sprijinit de directorul Ioan Radu, a procurat instrumente muzicale și a adunat o bogată bibliotecă muzicală, care în urma celui de al Doilea Război Mondial și a transformărilor de după s-a pierdut, iar instrumentele au dispărut. A organizat formația
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
anul 1857 în jurul izvoarelor sărate și sulfuroase de pe platoul sudic al localității, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor oameni din București, Garoflide și Georgescu, ele vor constitui un punct de atracție al orașului, prin: cazinou, restaurant cu orchestră și fanfară și spații de cazare. În mijlocul parcului întins pe o suprafață de 2,5 ha a fost ridicată o capelă în stil baroc, ce adăpostea mormântul lui Dumitru Hernia, un lăcaș veritabil monument de artă, astăzi în ruine. Conform recensământului efectuat
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
său, Vasile Albulescu. În certificatul de naștere este Constantin Albulescu - numele nașului, iar în viața de zi cu zi este - numele ales de mama sa. Tatăl său, Vasile, era român din Vlașca, a studiat la Conservator și era dirijor de fanfară militară, iar mama sa era o poloneză frumoasă, pe nume Olga Tempinski. Aceasta a fost catolică, iar în toată copilăria sa l-a dus, duminică de duminică, la Biserica Bărăția, unde a început să dorească să devină ministrant, adică unul
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
Fanfare Ciocârlia este o formație cunoscută de muzică balcanică formată din 12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice). Rapiditatea
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
Fanfare Ciocârlia este o formație cunoscută de muzică balcanică formată din 12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice). Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia le-a asigurat popularitatea pe plan internațional. Toți membrii formației sunt
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]
-
12 lăutari de origine romă din satul Zece Prăjini, nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice). Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia le-a asigurat popularitatea pe plan internațional. Toți membrii formației sunt romi, ea fiind recunoscută ca una dintre cele mai populare formații țigănești contemporane din Europa. Fanfara Ciocârlia este cunoscută în principal datorită sunetului foarte vioi, rapid, plin de
Fanfare Ciocărlia () [Corola-website/Science/311048_a_312377]