1,195 matches
-
cu nimic mai spectaculoasă decât o muncă de rând”, răspunderea morală a celui care scrie fiind însă „extraordinară”. Nonconformist, pus pe șotii, „caraghiozlâcuri” și „pezevenglâcuri”, el este totodată împotriva lucrului poetic „sofisticat”, fatalmente „perisabil”, supus „dezavuării” publice. Poetica lui e fantezistă și parodică, dinamitând, nu întotdeauna facil, clișee, automatisme în jocuri de cuvinte ca acestea: „și totuși mă voi sinucide /frumoasă-i viața la castel/ noi suntem căruța lumii/ nici la vale nici la deal/ folosiți cu-nverșunare trambulina ideal/ Maria
NICOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
și prozodic remarcabilă, fiind o subtilă reverberație a cunoscutei dispute antice cu privire la natura cuvintelor. Se face apel la autoritatea filosofiei lui Platon, potrivit căreia fixarea numelui se face în funcție de natura lucrului. Pe baza tezei din Kratylos, autorul încearcă să derive, fantezist, desigur, dar în acord cu țelul discursului encomiastic, numele doamnei Elina din cuvântul grecesc eleos - „milă, milostivire”. Spune: „vezi cât de potrivit se numește Elena cu Eleos”, după ce nu mult înainte explicase cu precizie sensul lexemului elin. Versurile mai conțin
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
saga familiei Melkiewici, un clan amestecat etnic, alcătuit din ființe neliniștite și bizare, adevărate „cazuri”, devine simbolică. Narațiunea este discontinuă, cu răsturnări temporale și istorii paralele, cu episoade simbolice și proiecții în fantastic, cu alternanțe între observația realistă și notația fantezistă, între reconstituirea documentară și imaginarul poetic, proiectând caleidoscopic o lume în destrămare sub agresiunea tulbure a istoriei. Prozatorul vizează formula romanului ca desfășurare a unei metafore - parțial în Rana statuilor, pregnant în celelalte construcții romanești -, lucru evident îndeosebi în tipul
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
care pentru a se înființa au necesitat o colaborare interdisciplinara deosebită, la un nivel de tehnicitate dintre cele mai ridicate. Descoperirea această a creat o serie de aparate extrem de sofisticate, precum și o serie de tehnici care mai de care mai fanteziste, menite să scruteze practic orice element anatomic și funcțional al corpului uman. Notam aici experiențe îndrăznețe, spectaculoase cum ar fi primele injectări de substanțe de contrast pe organe de cadavru și mai apoi pe omul viu, spectaculoasă experiență al lui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
În Arhipelagul Alexandru (1976), scriitorul dovedește resurse pentru romanul dedicat adolescenților, urmărind procesul dificil al trecerii de la copilărie la maturitate, în condițiile dezbinării familiale și ale nefericirilor provocate de contactul cu mediul în care protagonistul trăiește. O revenire la stilistica fantezistă și la comicul amar se produce în La revedere, Cassiopeea! (1980), scriere romanescă apărută postum. SCRIERI: Orbit de prea multă dragoste, București, 1972; Eram fericit în noaptea cu lună, București, 1974; Sublima Sora Camelia, București, 1975; Arhipelagul Alexandru, București, 1976
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
decan al acestei facultăți. Debutează în revista „Orizont” (1963), iar editorial, cu Opera lui Ion Vinea (1972), manifestând de la început predilecție pentru literatura interbelică. Afinitățile autorului față de proza estetă se remarcă și în cărțile următoare, prin lărgirea familiei spirituale a „fantezistului” Vinea: Emil Botta, Adrian Maniu, Mateiu I. Caragiale sau chiar Tudor Arghezi, receptat din perspectiva ludicului. Evoluția de la o etapă la alta este vizibilă la nivelul tipului de discurs critic: de la demersul neutru, de la un raport echilibrat între expunerea faptelor
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
de Jos”, „Tribuna nouă” (Arad), „Mișcarea literară”, „Gândirea”, „Universul copiilor”, „Cetatea literară”, „Universul literar”, „Universul”, „Flamura” (Craiova), „Comedia”, „Viața literară”, „Arhivele Olteniei”, „Curierul Olteniei”, „Bilete de papagal”, „Conștiința națională” (Craiova), „Cuvântul”, „Presa” (Craiova), „Dimineața copiilor”. Traducerile (din Jean Richepin, Prolog fantezist, și din Elena Văcărescu, Norii) sunt ocazionale. În manuscris s-a păstrat ceea ce ar fi urmat să fie un volum de versuri, Soare stâns, și unul de proză, Cartea cu chipuri. Publicistica lui M., prin care adie o boare de
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
povestirii cu viața. Colajul metaforizant, contrapunctul melancolic, reveria de tip magic, decuparea detaliului simbolic, autoscopia vădesc un registru epic variat. Subiectele par decupate din cotidian și se bazează pe un detaliu-cheie, care, transpus descriptiv sau analitic, în regim realist sau fantezist, devine simbolic. Starea reprezentativă a personajelor este așteptarea, căutarea unei revelații. În schița O fereastră, eroul, un bătrân, așteaptă ceva: el însuși a uitat ce așteaptă, lumea l-a uitat la rândul ei, iar „evenimentul” se desfășoară într-o zi
MOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
teatral”, în care se integrează și rubricile susținute constant de Mircea Șeptilici („Teatrul vieții”), Lascăr Sebastian, George Mihalache ș.a. Alte rubrici care beneficiază de o prezență continuă: „Carnet bucureștean”, susținută de V. Cristian, „Cinematograful”, la care scrie Sorin Mladoveanu, „Cronica fantezistă”, semnată de Ștefan Tita, „Din lumea tribunalului” a lui Aurel I. Ispir, „Pernița cu ace”, asigurată de ziaristul F. Lobodă. Poezia este inclusă în sumar cu totul accidental și nesemnificativ. Câteva nuvele originale au ca autori pe V.A. Munteanu
MONDIAL MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
adevărata formă a balenei, așa cum îi apare aceasta vînătorului cînd e legată în lungul balenierei, atît de aproape, încît îi vine ușor să sară pe spinarea ei masivă. Mai înainte însă ar merita poate să pomenesc de acele bizare și fanteziste portrete ale balenei, care continuă, pînăn zilele noastre, să stîrnească neîncrederea oamenilor uscatului. A sosit vremea să corectăm ideile omenirii în acest domeniu, dovedind falsitatea unor astfel de imagini. S-ar putea ca la obîrșia tuturor acestor fantezii picturale să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
astfel de ocazii), dar de unde-o fi scos pomenita imagine? Poate că din același loc, de unde predecesorul său în materie de știință a balenelor, Desmarest și-a scos unul dintre avortonii săi - adică dintr-un desen chinezesc. Iar cît de fanteziști pot fi desenatorii chinezi, ne-o arată limpede ceștile și farfuriile lor. Ce să mai spunem despre balenele desenate de zugravi pe unele dintre firmele care se pot vedea pe străzi, deasupra dughenelor negustorilor de ulei? Ele sînt îndeobște niște
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acum în cercul acelei duhori, fără nici o speranță de scăpare, dacă nu începea iar să adie vîntul. Ieșind din cabină, Stubb își chemă oamenii și porni cu ambarcațiunea lui spre corabia franceză. Trecînd pe sub prova acesteia, observă că - potrivit gustului fantezist al francezilor - partea superioară a etravei era vopsită în verde și sculptată în forma unei enorme tulpini aplecate, care în loc de țepi, avea niște cuie de aramă, bătute ici și colo; la capătul ei, se vedea un bulb cu foile simetrice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prilej, mi-am încheiat grabnic propriile măsurători. îmi propun acum să vă înfățișez aceste măsurători. Dar, mai întîi, țin să subliniez că nu am libertatea de a vă oferi, pe această temă, orice fel de măsurători, fie ele cît de fanteziste. Căci, în materie de schelete, există autorități competente cărora vă puteți adresa pentru a-mi verifica spusele. Mi se spune că există un muzeu leviatanesc în Anglia, la Hull - unul din porturile baleniere ale acelei țări, unde se păstrează niște
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aibă coerență (poate prea multă!), mai aflăm că bătrâna Florian e, la rândul ei, legată de Lindsay Marriott, care deține actul de proprietate al casei în care, finalmente, va fi ucisă. Disecate la rece, toate aceste încrengături par mult prea fantezist articulate pentru a fi credibile. Convenția literară trăiește, însă, mai ales prin astfel de improbabile conexiuni care, dacă ar exista în viața de fiecare zi, ar transforma universul cotidian într-o rețea sufocantă de cauze și efecte. În cazul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și Gheorghe Caziuc. Cei care s-au încăpățânat să nu moară aveau să treacă și prin reeducarea de la Aiud din perioada 1962-1964. Se poate concluziona că, dintre toate procesele înscenate de comuniști în legătură cu acțiunea de la Pitești, acesta este cel mai fantezist și mai ridicol. Numai Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu au făcut parte din echipele de agresori și, cu toate că nu există foarte multe date despre destinul lor complet în închisoare, se știe că primul a fost prins de Țurcanu că a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Fariseu”), precum și o figurație măruntă, proliferată oniric. Multitudinea acestora, antrenarea lor în scenarii ce se pot reduce la hăituire, fugă, evadare, întâlnire periculoasă etc. conferă poemelor o frenezie halucinantă, un dionisiac nemaiîntâlnit. În Întunecatul April se naște, sub aparențe ludice, fanteziste, o veritabilă mitologie. Masivul volum Pe-o gură de rai aduce un lirism decantat, cu o exteriorizare mai amplă și mai directă a unui lăuntru mai adânc, într-o altă alchimie verbală. Textul se structurează acum ca „document” (Documente asupra
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Arthur” și Julien Ospitalierul (preluat din Trois contes de Flaubert), parțiale alter ego-uri ale eului liric, dar și, cu „partituri” mai mici, Reparata și Pirata - e reluat în mai multe volume. Printre piesele versificate, B. strecoară uneori și mici narațiuni fanteziste, așa-zis în proză, de fapt tot poeme, în ultimă analiză: sunt compuneri onirice asemănătoare - dar vag, rămânând originale - cu povestirile din primele volume ale lui D. Țepeneag. S-a presupus și că refugierea în ludic și hedonism ar fi
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
făcut și fac, ca și țiganii oarecând”. Pentru prima dată în literatura noastră, B.-D. avansează și argumentează nevoia de ficțiune artistică, investind cu importanță similară realității istorice „înțălesul poeticesc” al unei scrieri. În acest sens, el invocă, ironic, surse fanteziste pentru conținutul faptic al Țiganiadei, numind „izvodul ce am aflat la mănăstirea Cioarei” și „pergamena” sau „hârțoaga de la mănăstirea Zănoaga”, surse comentate apoi, în note, serios, candid sau pseudo-erudit, de Mitru Perea, Simplițian, Idiotiseanu, Onochefalos, Musofilos, Filologos, Dubitantius, Erudițianul, Androfilos
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
necesar (2002) ș.a - apare o varietate de formule, prin care autorul își valorifică biografia și se dedă unui experimentalism radical, de esență postmodernă. Autoreferențialul - liric, eseistico-publicistic - se alimentează atât din cotidian, din „feliile de viață”, cât și din proiecții fanteziste, din aducerea în prim-plan a unor personaje arhetipale, mitice, tinzând să ilustreze original, cu grilă postmodernistă, motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcția cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic și jocurile computerizate
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
motivul eternei reîntoarceri. Este vădită elaborarea textualistă stăruitoare, ce mizează pe construcția cerebrală, pe livresc, efectul „programat”, pe ludicul semantic și jocurile computerizate, numite „Edgar Poetice jocuri” (de perspectivă, grafice, „hagiografice” etc.). Intertextualitatea devine substanța din care se hrănesc viziuni fanteziste, autoironice, grotești, poetul invocând fie „poezie și sărăcie” (Eminescu), fie „pana frântă a lui Balzac”, fie „sabia ruginită a lui Napoleon”. Jocul intelectualist este însoțit de efuziuni lirice generate de o trăire și de o reflecție existențială aparte, în esența
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
lui Zamolxis și intitulat Mitul dacic în istoria și legendele spaniole, cercetare rămasă neîncheiată și publicată postum, în țară (1985). Teoria de la care pleacă reputatul istoric al artelor în demonstrația sa - singura până acum pe această temă - este mai puțin fantezistă și înaripat poetică decât ar lăsa să se înțeleagă o asemenea incursiune „științifică”. Într-o scrisoare către Mircea Eliade, din martie 1953, el precizează caracteristicile cercetării sale: „Mitul originar e «reziduu» istoric. Acțiunea lui e benignă, absorbită mai ales de
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
sau prin legătura cu mediul spiritual francez - cazul lui Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, C.A. Rosetti. Intelectualitatea română, la fel ca aceea sârbă, croată sau greacă, receptează poate nu atât cărțile, cât mai cu seamă ideile fanteziste produse de gândirea eseistului german. Mulți dintre reprezentanții istorismului pașoptist din centrul și răsăritul continentului scriu despre trecut, având ca punct de plecare o perspectivă filosofică de sorginte herderiană. Nu este mai puțin adevărat că universul de idei răspândit de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
redus de axiome sau postulate cu care pot fi demonstrate numeroase teoreme, ci constituie un limbaj sau o metodă - destul de suplă, în esență - de interpretare a naturii. A studia forma norilor sau a măsura țărmul Marii Britanii păreau întreprinderi pe cât de fanteziste, pe atât de „în afara” științei normale. Astfel, chiar științele exacte se apropie de lumea reală, de complexitatea și caracterul său neregulat și - uneori, cel puțin - imposibil de prevăzut. c) Teoria structurilor disipative (Ilya Prigogine 1). Această teorie abordează „procesele cooperante
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Importanță speculată, În sens invers, de un Renan, de pildă, care, pentru a anula istoricitatea Învierii, nu ezită să-și declanșeze o criză de misoginie: cum putem crede Într-o Înviere al cărei singur martor e o femeie mitomană și fantezistă? Reacția violentă a istoricului agnostic ne pune dintr-odată În fața imensei responsabilități pe care o poartă umerii firavi ai acestei „mironosițe”: ea a fost martorul privilegiat al Învierii, temelia pe care stă Credo-ul creștin. Căci, așa cum va spune apostolul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Poezie și rigoare, „Arta”, 1989, 3; Cornel Regman, „Jaf în dragoste”, JL, 1994, 25-28; Barbu Cioculescu, O carte-recital, RL, 1994, 19; Lucian Boz, Reflecții pe marginea „Jafului în dragoste”, JL, 1994, 29-32; Dicț. scriit. rom., I, 380-381; Octavian Soviany, Un „fantezist” și micile lui capodopere, CNT, 1997, 25-27; Regman, Dinspre Cercul Literar, 221-229; Barbu Brezianu, DCS, 79-80; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 291-301; Octavian Soviany, La reeditarea unei traduceri, „Cuvântul”, 2000, 9; Pavel Șușară, Barbu Brezianu, RL, 2002, 12. C.Br.
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]