1,004 matches
-
Covasna Descrierea stemei Stema orașului Întorsura Buzăului, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roșu se află un brad dezrădăcinat natural, flancat stânga-dreapta, sus, de două steluțe de gheață, de argint. Pe fascia de culoare neagră este plasată o locomotivă de epocă, de argint, spre dreapta. În vârful scutului se află un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Bradul
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 ianuarie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Întorsura Buzăului, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184983_a_186312]
-
un brâu undat, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Bradul și stelele de gheață simbolizează că localitatea se află într-o zonă montană, considerată polul frigului din România. Fascia neagră și locomotiva amintesc de faptul că la Întorsura Buzăului se află cel mai lung tunel de cale ferată din țară. Brâul undat este imaginea simbolică a râului Buzău, care se regăsește și în numele localității. Coroana murală cu trei turnuri
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 ianuarie 2007 privind aprobarea stemei oraşului Întorsura Buzăului, judeţul Covasna. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184983_a_186312]
-
comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Grădiștea, județul Ilfov Descrierea stemei Stema comunei Grădiștea, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie ondulată de argint. În partea superioară, în câmp albastru, se află un porumbel în zbor, văzut din față, de argint, însoțit dreapta-stânga jos de două crenguțe de tei înflorit, de argint, așezate orizontal. În vârful scutului, în câmp roșu, sunt
HOTĂRÂRE nr. 1.193 din 4 octombrie 2007 privind aprobarea stemelor comunelor Corbeanca, Dascălu, Grădiştea şi Nuci, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191646_a_192975]
-
mai 2007. Nr. 512. Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Tunari, județul Ilfov Descrierea stemei: Stema comunei Tunari, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie crenelată de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află un tun de argint, pe afet cu roți, orientat spre stânga. Tunul este flancat dreapta-stânga de câte o crenguță de stejar cu câte două ghinde, de aur. În partea
HOTĂRÂRE nr. 512 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemei comunei Tunari, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188252_a_189581]
-
este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Compoziția din partea superioară semnifică numele localității Tunari și luptele care s-au dus în primul și cel de-al Doilea Război Mondial, în apropierea Bucureștiului. Fascia crenelată simbolizează forturile de apărare ale Bucureștiului, ridicate la începutul secolului XX. Rața și brâul undat determină numele lacului Pasărea, pe care este așezată localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. --------
HOTĂRÂRE nr. 512 din 30 mai 2007 privind aprobarea stemei comunei Tunari, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188252_a_189581]
-
1 STEMA orașului Breaza, județul Prahova Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei orașului Breaza, județul Prahova Descrierea stemei Stema orașului Breaza, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, de argint. În prima partiție, în câmp de purpură, se află portalul de la intrarea curții familiei Brâncoveanu, de argint, surmontat de o coroană de Principe al Sfântului Imperiu. În a doua partiție, în câmp albastru, deasupra unei terase verzi
HOTĂRÂRE nr. 840 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemei oraşului Breaza, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169688_a_171017]
-
de apărare. Crucea treflată amintește de edificiile religioase existente de-a lungul secolelor pe aceste meleaguri, evidențiind credința străbună și contribuția ei la lupta pentru unitate națională. Ciorchinele de strugure împreună cu frunza de viță-de-vie semnifică vechea podgorie a Aradului, iar fasciile undate simbolizează râurile ce străbat teritoriul județului, și anume Mureșul și Crișul Alb. ------------
HOTĂRÂRE nr. 842 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemei judeţului Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169690_a_171019]
-
comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Berzovia, județul Caraș-Severin Descrierea stemei Stema comunei Berzovia, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de trei fascii: una centrală lată, roșie; două înguste pe magini, de argint. În câmpul superior, în partea dreaptă, pe fond albastru, se află un coif român, de argint. În câmpul superior, în partea stângă, pe fond roșu, se află un clopot terminat
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
unde au staționat legiunile române a III-a Flavia Felix și a XIII-a Gemina. Clopotul simbolizează lăcașele de cult care se află în cele trei sate ale localității. Butoiul face referire la ocupația tradițională, cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Fasciile, de argint și roșie, sunt imaginea metaforică a ocupației tradiționale din antichitate, arderea minereului. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp verde este reprezentat un copac dezrădăcinat, însoțit în dreapta și în stânga de două oi păscând, totul de argint. În vârful scutului se află un brâu undat, format din două fascii unite, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Oile simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, creșterea animalelor. Arborele reprezintă un pom fructifer și simbolizează principala sursă economică a zonei
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Oile simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, creșterea animalelor. Arborele reprezintă un pom fructifer și simbolizează principala sursă economică a zonei. Cele două fascii unite ale brâului undat simbolizează albia pârâurilor Ohaba și Ramna, care prin confluența lor formează râul Belareca. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.6 Anexa 2.6 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Sacu, județul Caraș-Severin Descrierea stemei Stema comunei Sacu, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut tripartit, în fascii. Câmpul superior este încărcat cu un leu de aur pe fond albastru, cu privirea spre dreapta și o labă din față ridicată. Fascia din mijloc este de argint și conține șase monezi negre. În vârful scutului, în câmp roșu, se
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
Descrierea stemei Stema comunei Sacu, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut tripartit, în fascii. Câmpul superior este încărcat cu un leu de aur pe fond albastru, cu privirea spre dreapta și o labă din față ridicată. Fascia din mijloc este de argint și conține șase monezi negre. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un sac de argint cu gura neagră, din care iese un mănunchi de spice de aur. Scutul este trimbrat de o coroană
HOTĂRÂRE nr. 839 din 28 iulie 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
comună. Anexa 1.9 Anexa 2.9 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Olari, județul Prahova Descrierea stemei: Stema comunei Olari, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit prin două fascii de argint. În câmpul din mijloc, pe fond roșu, se află 3 vase cu toartă, de argint. Câmpul superior și inferior sunt pe fond albastru. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vasele de argint fac referire la denumirea localității și la ocupația tradițională a locuitorilor - olăritul. Culoarea roșie semnifică focul cuptoarelor de ars vasele de lut. Fasciile de argint semnifică cele două râuri ce mărginesc localitatea la nord și la sud, Prahova și Teleajen. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.10 Anexa 2.10 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
următoarele situații: Abcesul de fir (inflamație și secreție punctiformă la nivelul plăgii de fir); Infecția la nivelul episiotomiei sau la nivelul plăgii de circumcizie al nou născutului; Infecția plăgilor înțepate; Infecția plăgilor de arsură; Infecția plăgilor de incizie penetrante în fascie sau țesutul muscular. b) Infecțiile plăgii operatorii profunde ... Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt următoarele: Criteriul 1: Infecția apare în treizeci de zile de la intervenția chirurgicală; Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an de la aplicare semnifică o
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
3 criterii care trebuie realizate sunt următoarele: Criteriul 1: Infecția apare în treizeci de zile de la intervenția chirurgicală; Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an de la aplicare semnifică o infecție nosocomială; Criteriul 2: Infecția interesează țesuturile profunde (ex. fascia sau musculatura) de la nivelul plăgii operatorii Criteriul 3: Cel puțin una din următoarele situații trebuie să fie prezentă: - secreție purulentă din țesuturile profunde ale plăgii operatorii dar fără cointeresarea organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - dehiscența spontană a plăgii
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
operate care se drenează prin plagă, este considerată infecție de plagă operatorie profundă. c) Infecțiile postoperatorii ale organelor sau cavităților instrumentate ... Aceste infecții pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție țesutul cutanat, fascia și musculatura) Pentru infecțiile incluse în această subgrupă este necesară localizarea topografică mai exactă a infecției după clasificarea recomandată mai jos: Infecțiile căilor urinare Infecțiile căilor respiratorii superioare, faringita Infecția căilor respiratorii inferioare (excepție pneumonia) Infecția arterială sau venoasă Miocardita
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
de până la 30 zile de la intervenția chirurgicală. Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an are semnificația infecției nosocomiale. Criteriul 2: Infecția poate apărea cu orice localizare topografică în funcție de organul sau cavitatea interesată în intervenția chirurgicală, exceptând țesutul cutanat, fascia și musculatura. Criteriul 3: Din condițiile următoare cel puțin una trebuie să fie prezentă: - secreție purulentă eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată; - rezultat pozitiv în cultură microbiologică dintr-o probă de secreție sau prelevat histologic de la nivelul
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
sp., etc.) - rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau creșterea de cel puțin 4 ori ai IgG-urilor specifici în probe de seruri perechi. Nu fac parte din subgrup: infecțiile plăgii care afectează concomitent pielea și țesuturile moi profunde (fascia, țesutul muscular), infecțiile plăgii de decubit, infecțiile țesuturilor profunde ale bazinului. c) Infecția plăgilor de decubit ... Pentru diagnostic sunt necesare următoarele criterii: Criteriul 1: Prezența, fâră legătură cu o altă infecție, a cel puțin două din următoarele simptome: roșeața pielii
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
următoarele situații: Abcesul de fir (inflamație și secreție punctiformă la nivelul plăgii de fir); Infecția la nivelul episiotomiei sau la nivelul plăgii de circumcizie al nou născutului; Infecția plăgilor înțepate; Infecția plăgilor de arsură; Infecția plăgilor de incizie penetrante în fascie sau țesutul muscular. b) Infecțiile plăgii operatorii profunde ... Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt următoarele: Criteriul 1: Infecția apare în treizeci de zile de la intervenția chirurgicală; Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an de la aplicare semnifică o
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
3 criterii care trebuie realizate sunt următoarele: Criteriul 1: Infecția apare în treizeci de zile de la intervenția chirurgicală; Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an de la aplicare semnifică o infecție nosocomială; Criteriul 2: Infecția interesează țesuturile profunde (ex. fascia sau musculatura) de la nivelul plăgii operatorii Criteriul 3: Cel puțin una din următoarele situații trebuie să fie prezentă: - secreție purulentă din țesuturile profunde ale plăgii operatorii dar fără cointeresarea organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - dehiscența spontană a plăgii
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
operate care se drenează prin plagă, este considerată infecție de plagă operatorie profundă. c) Infecțiile postoperatorii ale organelor sau cavităților instrumentate ... Aceste infecții pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție țesutul cutanat, fascia și musculatura) Pentru infecțiile incluse în această subgrupă este necesară localizarea topografică mai exactă a infecției după clasificarea recomandată mai jos: Infecțiile căilor urinare Infecțiile căilor respiratorii superioare, faringita Infecția căilor respiratorii inferioare (excepție pneumonia) Infecția arterială sau venoasă Miocardita
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
de până la 30 zile de la intervenția chirurgicală. Excepție constituie implantul, când infecția apărută până la un an are semnificația infecției nosocomiale. Criteriul 2: Infecția poate apărea cu orice localizare topografică în funcție de organul sau cavitatea interesată în intervenția chirurgicală, exceptând țesutul cutanat, fascia și musculatura. Criteriul 3: Din condițiile următoare cel puțin una trebuie să fie prezentă: - secreție purulentă eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată; - rezultat pozitiv în cultură microbiologică dintr-o probă de secreție sau prelevat histologic de la nivelul
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
sp., etc.) - rezultat serologic pozitiv pentru anticorpi specifici IgM sau creșterea de cel puțin 4 ori ai IgG-urilor specifici în probe de seruri perechi. Nu fac parte din subgrup: infecțiile plăgii care afectează concomitent pielea și țesuturile moi profunde (fascia, țesutul muscular), infecțiile plăgii de decubit, infecțiile țesuturilor profunde ale bazinului. c) Infecția plăgilor de decubit ... Pentru diagnostic sunt necesare următoarele criterii: Criteriul 1: Prezența, fâră legătură cu o altă infecție, a cel puțin două din următoarele simptome: roșeața pielii
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]