4,640 matches
-
cînd vorbește despre eșec, despre propria-i atractivitate către eșec, Cioran invocă destinul țării sale. Un destin numit tragedie. În fine, pusă pe seama eredității, conștiința eșecului înseamnă deopotrivă o conștiință a predestinării, a imposibilității de a decide. Iată: "Predestinarea mă fascinează la fel de mult ca, altădată, Nenorocirea. În realitate, e unul și același cuvînt. Să nu poți fi altul decît cel care ești. Sînt imposibil de schimbat, și sufăr pentru asta în fiecare clipă. Dați-mi un alt eu!" (II, 179). Dar
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
american înțelege ca nimeni altul amurgul cultului matein. Și nu atât din pricina uniformizantului discurs analitic școlar, ci - cred eu - prin fireasca apariție, în timp, a unui plan exegetic mediator. La care studiul de față contribuie substanțial. Specia nobilă a celor fascinați de "scriptura lui Mateiu" și-a pierdut ireversibil aerul genuin. Între Craii de Curtea-Veche și eventualii noi sacerdoți există, acum, decriptări ca acelea operate sintagmatic de Albala sau Paleologu, intertexte din Montagne revelate de Șerban Cioculescu, matrice stilistice puse în
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
actorii "de compoziție" riscă să beneficieze de-un respect mai degrabă rece, când nu de-a dreptul condescendent. Probabil că în felul nostru de a ne uita la teatru a rămas ceva din originile spectacolelor de bâlci, când privitorul era fascinat în egală mă-sură de acțiune, dar și de tipologia ușor identificabilă a pro-ta-goniștilor. Din fericire, o carieră suficient de lungă și-o sănătate pe care-i doresc să și-o păstreze la nesfârșit l-au ajutat pe Victor Rebengiuc
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
vizibilă - supraveghere orizontală, profană - opusă celei invizibile, verticale, sacre, exercitată de ochiul divin, de un Dumnezeu nevăzut, dar prezent pretutindeni, așa cum transpare ea în vechiul motiv al "Lumii ca teatru" (theatrum mundi) și în autos sacramentales. Din nou, cititorul este fascinat de subtilitatea analizei și de finețea disocierilor care conturează universul scindat căruia îi dă naștere pe scenă supravegherea, substratul conflictual care o susține de fiecare dată și, nu în ultimul rînd, dilemele cu care se confruntă regizorul în construirea angrenajelor
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
să urmărească retransmiterea meciurilor strânși în jurul stadioanelor, ca să audă urletele și ovațiile spectatorilor. }ipau și ei, cred. Participau la meciuri fără să le vadă. Nu sunt sigur dacă televiziunea, care a apărut în Grecia cincisprezece ani mai târziu, te-a fascinat la fel ca acest aparat minuscul așezat într-o husă de plastic gri. L-ai adoptat imediat. Ai început să urmărești regulat știrile și o mulțime de emisiuni despre teatru, muzică, cărți, sănătate, științe. Tu, căreia-ți repugna să folosești
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
unor cunoștințe care, deși țin de ABC-ul cultural al ultimelor decenii de cercetare fizică, pentru noi, cei școliți în tiparul tradițional al umanioarelor, vor cîntări cît niște veritabile pietre de încercare. Să dau un exemplu de încercare ce poate fascina un umanist cu aceeași intensitate cu care îl poate înspăimînta. Cum ne închipuim astăzi că arată universul? Intuitiv vorbind, nu ne putem imaginea cosmosul decît în două feluri: 1) Ca pe ceva enorm și fără margini care există dintotdeauna și
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...". Pe Ion }uculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două propoziții memorabile: ,,Autoportretul cu ochiul scos al lui }uculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele,căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
noi cu binoclul. Și iată ce vede, dragă cititorule: Târziu în noapte, în camera plină de cărți, la masa de lucru, cu un motan în poală și fața luminată de ecranul calculatorului, poetul Emil Brumaru chat-uiește infatigabil cu june poetese, fascinate la gândul că își petrec noaptea, fie și în această manieră postmodernă, cu cel mai nonconformist, nerușinat, teribilisit clasic (hélas) al liricii românești. Uneori, după câte o expresie tare, care trebuie să fi produs spasme de plăcere perversă bovaricei sale
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
efecte terapeutice. Ea poate să umple sufletul de sănătate și să transforme în detalii nesemnificative micile plictiseli ale vieții. Emil Brumaru este un leneș sublim care, întins într-un hamac se visează în pielea tuturor eroilor literaturii care l-au fascinat și pe care i-a iubit la diferite vârste: înțelept ca Sfântul Augustin sau ca Montaigne, aventuros ca Villon ori ca Pușkin, cuceritor ca Don Juan, curajos ca d'Artagnan, generos și credul ca Don Quijote, pervers ca marchizul de Sade
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
care s-au scris rîuri de cerneală, dar pe care abia acum, în această carte, cititorul le găsește în sfîrșit lămurite: adulterul profesorului Heidegger cu studenta Hannah Arendt, angajarea nazistă a profesorului, fuga Hannei dintr-o Germanie în care Heidegger, fascinat de politica lui Hitler, își retrage dedicația închinată lui Husserl din Ființă și timp și acceptă să fie rectorul universității din Freiburg în 1933, apoi rolul nefast pe care Elfride Heidegger l-a exercitat asupra soțului, prezența ei intoxicîndu-l cu
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
Cor o descopăr, și mai apoi în Soția, pe Peter Hilda. O actriță cu un potențial uriaș, pe care am văzut-o la Sf.Gheorghe în roluri atent făcute, unul remarcabil fiind Lucky din Godot-ul" lui Tompa. Am urmărit-o fascinată fiind de tot ce face aici. Aproape cu fanatism. Impecabil. Fiecare săritură, privire, ritmul, durerea, fiecare cățărare sau prăbușire, energia cu care își însoțește expresivitatea corpului, mimica nu scade nici o secundă din intensitate. Smerenie și umilință, exercițiu, exercițiu, performanță. Un
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
treaptă în plus, am vrut să scriu romane. Îmi plăceau romanele, îl citeam pe Teodoreanu, visul meu era Ionel Teodoreanu, frumos, adulat de fete. Îmi plăcea Lorelei, care - de curînd l-am recitit - e un roman stupid, dar eu eram fascinat de Lorelei. }ii minte, nu? Un scriitor, Catul Bogdan, vine la un bacalaureat... prostii de-astea. Farsa vieții mele de scriitor a fost că eu vroiam să scriu romane ca Teodoreanu, maximum Cezar Petrescu, cam în marja asta. Romane care
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
e o minciună, o invenție, scoasă din mintea unui tip dubios social, ca și Dostoievski, care n-avea cu ce să-și plătească... Și cu toate astea, micul burghez sau industriașul sau medicul, care sînt oameni cu mare morgă, sînt fascinați de chestia asta. Ce se întîmplă, de fapt? Lectorul e neîncrezător. Lectorul deschide o carte, domnul Gică Popescu, medic sau arhitect, deschide o carte și spune: "Să vedem ce prostii a mai scris ăsta? Ce-s prostiile astea, ce-s
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
moartă la vîrsta de 19 ani... l Thomas Mann era căsătorit cu Katia Pringsheim, provenită dintr-o familie de evrei trecuți la creștinism, de felul, să amintim, al lui Tudor Vianu, cu care concepuse șase copii. l Acela care a fascinat saloanele cu dansul oriental al Chiralinei purta un nume modest ca al florilor de baltă din care de fapt s-a născut: Panait Istrati. l în buzunarul corpului neînsuflețit al lui Ladima s-a găsit o bancnotă de 1000 de
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
nici călătoriile și nici un alt tip de experiență nu ar fi modificat hotărîtor topografia și spiritul acestei opere. în România anilor '30-'40, fără a avea aceeași anvergură și fără imensa autoritate a unui Paris care iradia omnidirecțional cultură și fascina aproape mistic, experiențele moderniste și febrilitatea cu care se căutau noile resurse ale limbajului artistic erau comparabile cu acelea europene. Chiar și fără să ajungă la Paris, dar interesat de acel segment al expresiei care marca ruptura cu trecutul și
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
prin ele, vor avea cale liberă spre inimile alegătorilor. Conținutul mesajelor contează mai puțin, importante sunt stilul cât mai colorat, replicile ușor de reținut, de preferință purtătoare de conotații sexuale, grobianismul cu aere de rafinament, aluzia porcoasă din vârful buzelor. Fascinați de flagrantul filmat și de arestările spectaculoase, asistăm plictisiți la cohortele de infractori de toate calibrele păsuiți ani de zile de la actul de judecată prin amânări nesfârșite sau din cauza viciilor de întocmire a dosarelor de urmărire penală. Așteptăm cu sufletul
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
Și începe cu adevărat să scrie, uitînd de scheme speculative, de inferențe logice și de argumente metafizice. Redevine om, după ce ani de zile se străduise la catedră să fie altceva: un soi de esență abstractă sub înfățișarea unui profesor ce fascina prin manierismul exprimărilor sale. Iubita mea, văd marea clipă a splendorii tale, cînd devii o sfîntă și cînd te arăți pe de-a-ntregul. Liniile feței tale se încordează atunci sub imperiul forței interioare a unei ispășiri pe care viața întreagă
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
în același timp, și redactor-șef, și secretar general de redacție, de a stabili conținutul, dar și de a-și impune titlurile și de a stabili paginația. Dorind să fie mereu ŕ la page, captivat de dinamica politică și socială, fascinat de noile căi deschise cunoașterii, s-a îndepărtat, ca mulți alții din generația lui, de lumea literaturii propriu-zise, trăind în marginile unui cotidian, căruia inteligența sa speculativă i-a căutat continuu explicații tenebroase, conspiraționiste sau metafizice. A scos câteva cărți
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
Timpul lecturii A. Gh. Olteanu Am citit și eu, ca mulți alții, la vremea respectivă, în 1977, la prima ediție, Timpul trăirii, timpul mărturisirii: jurnal parizian al lui Eugen Simion. Cartea m-a fascinat - țin bine minte - atunci, prin mulțimea de te-me, ipostaze, aspecte privind viața culturală, li-te-ra-ră în primul rând, dar și politică, ideologică, filozofică etc., nu în ultimul rând prin calitatea cu totul excepțională a stilului. Nu erau toate, cu totul inedite
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
a savurat - la cald, ca să zicem așa - toate acestea, acum trei decenii, le poate relua acum, la o altă vârstă a lecturii cu delicii nuanțate și cu spor comprehensiv. Dacă lectorul din 1977 al Jurnalului parizian era interesat și chiar fascinat de istoria curentă a Franței, cel de acum, la 30 de ani de la prima ediție, ia act de o istorie deja defunctă: revolta studenților, din 1968, a devenit o amintire - deși alte revolte i-au luat locul -, generalul De Gaulle
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
timpul. Timpul o ține, precum într-o magie, "încremenită pe malul mării, fascinatoare nu atît prin nemărginita ei frumusețe, prin mirosurile ei putrede și moi, prin culorile ei tăioase și neliniștite, cît prin eternitatea profundă de dincolo de ele". Așijderea o fascinează coloanele de la Olimpia, "groase cît stejarii multiseculari", moscheele maure transformate în lăcașuri de cult catolice, satirii lui Picasso care ar fi "numai palide pastișe ale celor vii de pe amforele grecești". Sau într-o formulă sintetic-patetică: Timpul îl căutam în toate
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
pe care Virgil Nemoianu o desprinde din opera vastă și proteică a lui Ștefan Aug. Doinaș. Unitatea operei sale, criticul o descoperă nu în stil, nici în ton (ambele, de o mare diversitate), ci în tematica epistemologică. Poetul a fost fascinat de "bolile actului de cunoaștere", de drama umană a (imposibilității) cunoașterii, forând obstinat în materialul verbal și cultural pentru a potența funcțiile epistemologice proprii actului poetic. O problematică gnoseologică "modelează tot mersul înainte al poeziei lui Doinaș". Creatorul, într-a-devăr, conștientizează
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
afirmării noilor valori. Un mare scriitor al nostru, oricare ar fi el, nu mai face, la întâlnirea cu cititorii, săli pline. Asta și pentru că prea mulți dintre noi nu-și dau seama de spectacolul unic al marilor personalități, nu sunt fascinați de fenomenul misterios al producerii valorilor. Sau nu mai avem mari scriitori? Trăim urât: libertatea altora nu respectă libertatea noastră, după cum nici libertatea noastră nu respectă, din răzbunare, libertatea altora. Abia acum am descoperit și înțeleg mai bine ce înseamnă
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
acte de identitate în istoria culturii române. Orice carte despre Nicu Steinhardt este astăzi de cel mai mare interes. Viața acestui cvasi-dandy evreu devenit călugăr ortodox, care a preferat să înfrunte închisorile comuniste unei eventuale trădări a prietenilor, continuă să fascineze în cel mai înalt grad. Iar o carte despre relația lui N. Steinhardt cu principalii reprezentanți ai "generației '27", Constantin Noica, Eugen Ionescu, Emil Cioran și Mircea Eliade, are toate datele apriorice ale unui best-seller. Un tânăr autor, Adrian Mureșan
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
Stefano Carboni, organizatorul expoziției de la Metropolitan, semnalează mereu adevăratele lor origini. Negustorii venețieni au adus din călătoriile lor nu numai mirodenii, bumbac și săpun dar și covoare, vase decorate sau manuscrise care au stârnit încă de la început entuziasmul concetățenilor lor. Fascinați de Orient, înainte de a-l privi și reprezenta cu dușmănie, venețienii colecționează obiecte islamice înțelegând sau nu contextul în care au fost create. Lămpi de moschee au fost amplasate în case particulare. Invers, obiecte seculare capătă semnificații religioase... Un vas
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]