2,422 matches
-
Italiei din perioada risorgimentală și postrisorgimentală. Prentru Gramsci, colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe care autorul sard a duce în interpretarea fascismului este introducerea conceptului de "revoluție pasivă" în raport noile realități sociale de după încheierea războiului. Pornind de la teoriile prezentate de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe care autorul sard a duce în interpretarea fascismului este introducerea conceptului de "revoluție pasivă" în raport noile realități sociale de după încheierea războiului. Pornind de la teoriile prezentate de Vincenzo Cuoco, Gramsci realizează o analiză interesantă a modului de influențarea a maselor, a tipului de activism politic și a raportului
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
politice care, desi aflate pe poziții diferite și opuse aveau ca punct comun concepția menținerii regimului constituțional parlamentar și lupta pentru revendicări politice menite să asigure pacea socială. Concluzii Concepțiile teoreticienilor marxiști prezentați pe parcursul acestui studiu își cvalibrează criticile aduse fascismului pornind de la paradigmă luptei de clasă. Pentru aceștia, există două clase situate pe poziții opuse, burghezia (identificată prin intermediul clasei mijlocii) și proletariatul. Apariția fascismului se datoreaza intrării în criză a clasei mijlocii, datorită crizei economice. Aceasta își are originile și
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
să asigure pacea socială. Concluzii Concepțiile teoreticienilor marxiști prezentați pe parcursul acestui studiu își cvalibrează criticile aduse fascismului pornind de la paradigmă luptei de clasă. Pentru aceștia, există două clase situate pe poziții opuse, burghezia (identificată prin intermediul clasei mijlocii) și proletariatul. Apariția fascismului se datoreaza intrării în criză a clasei mijlocii, datorită crizei economice. Aceasta își are originile și este sprijinită de categorii diferite ale clasei mijlocii. Scopul acestui efort a fost acela de ași menține dictatură de clasă văzută sub cheia de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
1945, pp. 4, 6. 4 Lev Trotsky, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI, Quatrième Internaționale, Paris, 1958, pp. 5-6. 5 Ibidem, vol III, p. 397. 6 Idem, "E oră?" în Scritti 1929-1932, Montadori, Milano, 1968, p. 339. 7 Palmiro Togliatti, Raporto sul fascismo, Datanews editrice, Romă, 1955, p. 5. 8 Idem, "A proposito del fascismo" (1928), în Societa, nr. 4, 1952. 9 Renzo de Felice, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995, p. 67. 10 Paul A. Baran, Paul M. Sweezy, Îl
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Internaționale, Paris, 1958, pp. 5-6. 5 Ibidem, vol III, p. 397. 6 Idem, "E oră?" în Scritti 1929-1932, Montadori, Milano, 1968, p. 339. 7 Palmiro Togliatti, Raporto sul fascismo, Datanews editrice, Romă, 1955, p. 5. 8 Idem, "A proposito del fascismo" (1928), în Societa, nr. 4, 1952. 9 Renzo de Felice, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995, p. 67. 10 Paul A. Baran, Paul M. Sweezy, Îl capitalismo monopolistico, Einaudi, Torino, 1968, pp. 132-133. 11 August Thalheimer, Uber den
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Editori Laterza, Bari, 1995, p. 67. 10 Paul A. Baran, Paul M. Sweezy, Îl capitalismo monopolistico, Einaudi, Torino, 1968, pp. 132-133. 11 August Thalheimer, Uber den Faschismus, În Gegen den Strom, nr. 2-4, 1930, reprodus În Renzo De Felice "Îl fascismo, Le interpretationi dei contemporanei e degli storici, Bari, 1970, p. 272. 12 Ibidem. 13 Otto Bauer, Der fascismus, 1936, https://www.marxists.org/deutsch/archiv/bauer/1936/zwischen/faschismus.html (accesat 29.05.2015). 14 G. D.H, Coll, Storia
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
degli storici, Bari, 1970, p. 272. 12 Ibidem. 13 Otto Bauer, Der fascismus, 1936, https://www.marxists.org/deutsch/archiv/bauer/1936/zwischen/faschismus.html (accesat 29.05.2015). 14 G. D.H, Coll, Storia del pensiero socialistă: Socialismo e fascismo (1931-1939), vol. V, Laterza, Bari, 1938, p. 58. 15 Ibidem, p. 554. 16 Ioana Cristea Drăgulin, "Risorgimento" în viziunea lui Antonio Gramsci, rezumatul tezei de doctorat, http://www.unibuc.ro/studies/index.php?path=Doctorate2015Martie%2FCRISTEA+DRAGULIN+IOANA+-+Risorgimento+în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
viziunea lui Antonio Gramsci, rezumatul tezei de doctorat, http://www.unibuc.ro/studies/index.php?path=Doctorate2015Martie%2FCRISTEA+DRAGULIN+IOANA+-+Risorgimento+în+viziunea+lui+Antonio+Gramsci/, p. 43. (accesat 29.05. 2015) 17 Antonio Gramsci, Enzo Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1973, p. 20, preluat din Ioana Cristea Drăgulin, "Risorgimento", op. cît., p. 43 18 Ibidem. Bibliografie Baran, A. Paul, Sweezy, M. Paul, Îl capitalismo monopolistico, Einaudi, Torino, 1968. dimitrov, Gheorghe, La Terza internaționale, Romă, 1945. Dobb, H.
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
capitalismo monopolistico, Einaudi, Torino, 1968. dimitrov, Gheorghe, La Terza internaționale, Romă, 1945. Dobb, H. Maurice, Economia politică e capitalismo, Einaudi, Torino, 1950. Felice, de Renzo, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995. GRAMSCI, Antonio, ENZO, Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1973. Stein, Ungelvik Larsen, Bernt, Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996 . Togliatti, Palmiro, Raporto sul fascismo, Datanews editrice, Romă, 1955
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1973. Stein, Ungelvik Larsen, Bernt, Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996 . Togliatti, Palmiro, Raporto sul fascismo, Datanews editrice, Romă, 1955. Togliatti, Palmiro, "A proposito del fascism" (1928), în Societa, nr.4,1952. Trotsky, Lev, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI, Quatrième Internaționale, Paris, 1958. Trotsky, Lev, "E oră?" în Scritti 1929-1932, Montadori, Milano,1968. Thalheimer, August, Uber den
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Ungelvik Larsen, Bernt, Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996 . Togliatti, Palmiro, Raporto sul fascismo, Datanews editrice, Romă, 1955. Togliatti, Palmiro, "A proposito del fascism" (1928), în Societa, nr.4,1952. Trotsky, Lev, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI, Quatrième Internaționale, Paris, 1958. Trotsky, Lev, "E oră?" în Scritti 1929-1932, Montadori, Milano,1968. Thalheimer, August, Uber den Faschismus, În Gegen den Strom, nr. 2-4, 1930, reprodus în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
4,1952. Trotsky, Lev, Ecrits 1928-1940, vol. ÎI, Quatrième Internaționale, Paris, 1958. Trotsky, Lev, "E oră?" în Scritti 1929-1932, Montadori, Milano,1968. Thalheimer, August, Uber den Faschismus, În Gegen den Strom, nr. 2-4, 1930, reprodus în Renzo De Felice "Îl fascismo, Le interpretationi dei contemporanei e degli storici, Bari, 1970. Coll, G. D.H, Storia del pensiero socialistă: Socialismo e fascismo (1931-1939), vol. V, Laterza, Bari, 1938. Resurse electronice Bauer Otto, Der fascismus, 1936, https://www.marxists.org/deutsch/archiv/bauer
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Milano,1968. Thalheimer, August, Uber den Faschismus, În Gegen den Strom, nr. 2-4, 1930, reprodus în Renzo De Felice "Îl fascismo, Le interpretationi dei contemporanei e degli storici, Bari, 1970. Coll, G. D.H, Storia del pensiero socialistă: Socialismo e fascismo (1931-1939), vol. V, Laterza, Bari, 1938. Resurse electronice Bauer Otto, Der fascismus, 1936, https://www.marxists.org/deutsch/archiv/bauer/1936/zwischen/faschismus.html. Drăgulin, Cristea Ioana, "Risorgimento" în viziunea lui Antonio Gramsci, rezumatul tezei de doctorat, http://www.uni
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
idee vis-a-vis de subiectivitatea pe care doamna profesor o folosește la tratarea anumite subiecte, vă reamintesc că volumul scris de Marta Petreu despre Cioran a apărut în limba engleză sub titlul: An Infamous Past. E.M.Cioran and the Rise of Fascism în România. Nu am înțeles în ce fel a contribuit Emil Cioran la „creșterea" fascismului în România, dar sunt sigur că titlul a fost ales tocmai ca să placă unui anumit cerc de cititori. De curând, ne-a căzut în mână
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
reamintesc că volumul scris de Marta Petreu despre Cioran a apărut în limba engleză sub titlul: An Infamous Past. E.M.Cioran and the Rise of Fascism în România. Nu am înțeles în ce fel a contribuit Emil Cioran la „creșterea" fascismului în România, dar sunt sigur că titlul a fost ales tocmai ca să placă unui anumit cerc de cititori. De curând, ne-a căzut în mână ultima carte a Martei Petreu: Diavolul și ucenicul sau și dacă menționam că ucenicul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
tinerețe. Autoarea acestei cărți tendențioase de la prima până la ultima filă, nu face o analiză literar-filozofică a operei celor doi titani de origine română ci practică un rechizitoriu cu iz politic. În această carte intitulată „Cioran, Eliade, Ionesco: l'oubli du fascisme”, Alexandra Laignel-Lavastine, care pretinde că este o bună cunoscătoare a istoriei României, nici nu încearcă a-și explică faptul că aceasta splendida constelație care strălucește pe firmamentul literaturii și filozofiei contemporane și anume, Noica, Cioran Eliade, alături de Nae Ionescu, Nichifor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
lui în uniformă SS? - este în opinia mea proba e cinism pe care acest om o dă și capacitatea lui de a minți. Eu nu spun că este un om care știe istorie și are capacitatea de a analiza fenomenul fascismului dar astfel de etichete puse gratuit unui intelctual arată un mod de gândire. La Ponta tot ce nu înțelege este fascist, pentru că atâta îl duce capul - această etichetarea pusă de un premier dintr-o țară membră UE este cu atât
Avertismentul lui Băsescu legat de Portul Constanța: cine semnează, răspunde în fața legii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30644_a_31969]
-
șeful statului. "Față de intervenția televizată de ieri a premierului Ponta (7 mai 2014), mă văd obligat să declar următoarele: (1) Domnule prim-ministru, ați spus despre Mircea Mihăieș că este un "fascist bătrîn". La care vă răspund: cine acuză de fascism un om care a sprijinit întotdeauna valorile democrației arată că nu dă doi bani nici pe democrație, nici pe bun simț, nici pe datoria de a fi drept. Ca prim-ministru, aveți datoria de a fi drept, de a judeca
Patapievici, atac la Ponta: Terfeliți reputația a patru din cetățenii acestei țări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30646_a_31971]
-
nici pe democrație, nici pe bun simț, nici pe datoria de a fi drept. Ca prim-ministru, aveți datoria de a fi drept, de a judeca cu bun simț și de a respecta democrația. Or, felul în care bagatelizați grozăvia fascismului acuzînd de fascism un om care nu are nimic de-a face cu fascismul vă dezonorează ca prim-ministru, dezvăluindu-vă cinismul: un cinism pentru care fascismul și democrația sunt interșanjabile, simple etichete de lipit pe oameni după plac ori
Patapievici, atac la Ponta: Terfeliți reputația a patru din cetățenii acestei țări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30646_a_31971]
-
nici pe bun simț, nici pe datoria de a fi drept. Ca prim-ministru, aveți datoria de a fi drept, de a judeca cu bun simț și de a respecta democrația. Or, felul în care bagatelizați grozăvia fascismului acuzînd de fascism un om care nu are nimic de-a face cu fascismul vă dezonorează ca prim-ministru, dezvăluindu-vă cinismul: un cinism pentru care fascismul și democrația sunt interșanjabile, simple etichete de lipit pe oameni după plac ori interes. De aceea
Patapievici, atac la Ponta: Terfeliți reputația a patru din cetățenii acestei țări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30646_a_31971]
-
Ca prim-ministru, aveți datoria de a fi drept, de a judeca cu bun simț și de a respecta democrația. Or, felul în care bagatelizați grozăvia fascismului acuzînd de fascism un om care nu are nimic de-a face cu fascismul vă dezonorează ca prim-ministru, dezvăluindu-vă cinismul: un cinism pentru care fascismul și democrația sunt interșanjabile, simple etichete de lipit pe oameni după plac ori interes. De aceea vă spun: prin acuzațiile aduse lui Mircea Mihăieș vă dezonorați funcția
Patapievici, atac la Ponta: Terfeliți reputația a patru din cetățenii acestei țări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30646_a_31971]
-
bun simț și de a respecta democrația. Or, felul în care bagatelizați grozăvia fascismului acuzînd de fascism un om care nu are nimic de-a face cu fascismul vă dezonorează ca prim-ministru, dezvăluindu-vă cinismul: un cinism pentru care fascismul și democrația sunt interșanjabile, simple etichete de lipit pe oameni după plac ori interes. De aceea vă spun: prin acuzațiile aduse lui Mircea Mihăieș vă dezonorați funcția de prim-ministru și demonstrați că vă tratați cetățenii ca supuși, iar principiile
Patapievici, atac la Ponta: Terfeliți reputația a patru din cetățenii acestei țări by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30646_a_31971]
-
rusesc, crede în violența renăscătoare? De ce, pe de altă parte, Ștefănucă, el însuși fiu de burghez, ezită să treacă la acțiune? Din păcate, poliția politică n-a citit romanul în acest fel. Ea a văzut în roman... o apologie a fascismului. Verdictul: 25 de ani de muncă forțată. Eliberat după 5 ani, Pillat a fost hărțuit de Securitate toată scurta lui viață.”
Dinu Pillat în franceză () [Corola-journal/Journalistic/3848_a_5173]
-
carieră universitară în Occident, la cel mai înalt nivel. Câți dintre detractorii săi vor avea măcar o dată în viață o recenzie în „Times Literary Supplement”, „Foreign Affairs”, „Wall Street Journal” etc., etc., așa cum a avut The Devil in History. Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century, University of California Press, 2012)? Pot să spun: atunci când va scrie despre ei Vladimir Tismăneanu! Deși ofense imunde contra lui au existat încă din 1990, ele au devenit nemiloase, organizate militărește, începând cu
Al treilea val by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3852_a_5177]