3,956 matches
-
se vedea că nu numai unuia îi dăduseră lacrimile, fiind pe deplin conștienți că teribilul lor coșmar se sfârșise. Au fost momente stânjenitoare și într-un fel emoționante, ce deveniră mai intense, dar de altă natură, când în depărtare apăru feciorul cel mic al familiei Sayah urmat de Bruno Serafian, ce mergea cu capul plecat. — Ăsta e tipul care l-a omorât pe Maurizio Belli? întrebă pe un ton agresiv chelul care părea că întotdeauna are dreptate. — El susține că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
care lui i se părea că aude cuvântul "tata". De când născuse Ileana, Toma era nebun de fericire. Copilul îi umplea viața, abia aștepta să termine orele de program ca să vină repede acasă și să petreacă cât mai mult timp cu feciorul. Se străduia să-și ducă la bun sfârșit obligațiile de serviciu și îi refuza pe colegii care îl mai invitau la o ieșire cu băieții. Aveau un copil bun și cuminte. Cristi auzise că sugarii plâng mult, mai ales noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lui să zăvorască vâlva înapoi în munte. Nu intră după dânsa dacă nu lasă cuiva secretul. Își transmit taina copiilor pe linie bărbătească și, până acum, nici unul dintre ei nu a ajuns așa de bătrân fără să aibă măcar un fecior. Zeii veghează ca paznicul să rămână în viață până ce misiunea lui poate fi dusă la bun sfârșit de fiul acestuia. Eu cred că moșul nu vrea să se ducă de pe lumea asta și de aceea nu s-a însurat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ce îi ținea mantia pe umeri, după care plescăi din buze mulțumit. Începi să semeni cu un paznic adevărat! declară el zâmbind. Dacă lași să-ți crească barba și mustățile, cine nu te cunoaște ar putea să jure că ești feciorul meu, izbucni în hohote de râs Calistrat. 19 Soarele prinsese a scăpăta spre asfințit și umbrele începeau să se lungească. Lăsaseră în urmă drumul forestier și urcau acum pe un versant acoperit de molizi bătrâni. La plecarea din poiană, Cristian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
așa? Cum s-a întâmplat? Ei, nu-i mare lucru, dădu acesta din mână. Pe deasupra, e și modest, interveni bătrânul, începe să-mi placă tot mai mult. No, mă uit la el și parcă îmi vine să spun că e feciorul meu, ăla pe care nu l-am avut. Dădu dușcă paharul de pălincă și plescăi din buze, după care se grăbi să-l umple încă o dată. Se apropie de Cristian și îl cuprinse pe după umeri. Mai știi? Poate chiar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ca să se știe” despre Necula și soția sa Paraschiva care vând o vie în Filipeni pentru 14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare mai des în documente), Constantin Cepoi, Iurașco Vlașco, Sârghie, feciorul lui Platon (și el martor la unele tocmeli), Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al Toderesei, Dumitrașcu Sorăii, toți din Filipeni. Șapte dintre ei semnează actul de vânzare cu degetul. în alt act de vânzare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
14 galbeni. La această tocmeală au fost de față „Neculai din Filipeni”, Ion Jora (apare mai des în documente), Constantin Cepoi, Iurașco Vlașco, Sârghie, feciorul lui Platon (și el martor la unele tocmeli), Ifrim Ticănău, Gavrilaș Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al Toderesei, Dumitrașcu Sorăii, toți din Filipeni. Șapte dintre ei semnează actul de vânzare cu degetul. în alt act de vânzare din 17 martie 1665 apare Cârstina Platoneasa (soția lui Platon) și feciorii Sârghie, Maxim și Aftodor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zgăbian, Simion Bășicatul, Iosif feciorul Blidăriței și Vasile al Toderesei, Dumitrașcu Sorăii, toți din Filipeni. Șapte dintre ei semnează actul de vânzare cu degetul. în alt act de vânzare din 17 martie 1665 apare Cârstina Platoneasa (soția lui Platon) și feciorii Sârghie, Maxim și Aftodor, care vând a lor dreaptă ocină și moșie „ce aveau la sat la Hilipeaniîcăci am socotit că altul nu încape făr dumnealui.” Acest dumnealui este logofătul Pătrașcu, care își folosește poziția socială pentru a acapara prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare precauție și, evident, în unele locuri, a folosit și arcanul. Tânărul prins pentru armată și cu ajutorul autorităților locale (vornicii, vătămanii, jurații) era dus departe în Imperiu pentru 9-12 ani, lăsând în urmă mare jale pentru mame care-și vedeau feciorii tunși „chilug”, ceea ce constituia o rușine, o înjosire, de unde și zicala: „Nu mi-i ciudă că l-au dus / Cum mi-i ciudă că l-au tuns.” Mulți părhănceni și-au găsit locă pe moșia lui Ștefan Roset, alături de cei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost Gheorghe Lazăr și Gheorghe Asachi. Nicolae Boca și-a dat la școală toți băieții (fetele, potrivit concepției vremii rămâneau acasă, în gospodărie, să muncească și să crească copii): Vasile Boca a rămas cu 4 clase, a fost luat fecior boierescă la moșia lui Sterian, apoi a fost factor poștal; Gheorghe Boca a urmat cursurile Școlii agricole de la Roman, devenind agronom pe moșia unui colonel din județul Gorj, dar și-a continuat studiile în particular, urcând treaptă cu treaptă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Zamfirița și Ion. Au fost știutori de carte: Gheorghe care a urmat școala agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție: a fost mobilizat în anul 1907 în legătură cu răscoalele țărănești) și apoi a fost factor poștal până la vârsta pensiei. Ion a urmat liceul teoretică și apoi cursurile facultății de mine (trebuie adăugat când, unde etc. Despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ughi birul lor și pentru alt bir al lor ce i-au plătit Pătrașcu treti logofăt; s-au dat și vecini și au dat și partea din moșie. Un zapis făr[ă] de veleat de la Irimiea și Stanca și Alicsandra feciorii lui Ionașcu Paois din Zlătari au vîndut partea ce s-ar alegi din Dobreana ce ești tot din moșia Hilipeni, lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7173 [1663], un zapis de la Hilohie sin Andrei și cu fimeia lui Dochiea din sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fșrș dat Constantin, fiul lui Ion din Filipeni, vinde lui Pătrașcu al treilea logofăt partea sa de moșie din Filipeni, primind la început trei lei, urmând a mai primi după ce se va fixa prețul la fața locului. „Adecă eu, Constantin feciorul lui Ion din Hilipeni, scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu cum am luat trei lei de la dumnealui Pătrașcu logofăt al treilea, pentru o moșie a mea ce o vînd dumnealui logofătului din sat, din Hilipeani, de mi-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai ei vînd lui Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din moșia Filipeni pentru 13 ughi, bani buni. „Adică eu Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii mii Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașco logofătul al treilea din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boier: Lua o bucată de pământ, la învoială, din cel mai rău, pe care-l muncea pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ Șăranul plătea cu zile de prășit, de secerat, de cărat. „Se prindea pogon” (se lua pământ!) și feciorii boierești veneau la poarta Șăranului și-l anunșau când trebuia să înceapă muncile. Tot Floarea Călin ne spune că boierul da mâncare numai acelora care munceau cu ziua și pe care-i plătea cu ziua, cei care munceau în contul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu era terminat lucrul la termenul stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă, până se termina lucrul. Dacă nu mai aveau de lucru pentru acoperirea obligațiilor, erau trimiți pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești. O „anafora” (raport către domnitorul țării) târzie, din 1803, în legătură cu un procesă dintre răzeșii din Fruntești și moșierul Rosetti în care sunt înregistrate actele doveditoare, se referă și la documentul din 5 iulie 7256 (1748) în care este amintit „feciorul popii lui Andrei din Filipeni.” Cum poate fi interpretată apariția târzie în documente a unui popă din Filipeni? Când moșia Filipeni a intrat, prin donație sau în alt mod, în proprietatea lui Iordache Roset și a urmașilor acestora, s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb, preoții de mir, de parohie, erau datori cu plată de 4-5 lei pentru întreținerea școlilor, sumă care era vărsată în mâna episcopului sau mitropolitului. În caz de abatere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
amintiți Gavril Trif, Sion Trif, Grigore Trif, Ion Trif și Adrian Trif. Dacă socotim câte 5 membri de familie, atunci în Filipeni, pe la 1650, erau 30 de persoane cu numele Trif, la care se adaugă Ionașcu și One Platon, Gavril, feciorul lui Iosif Deac, nepotul Gaftonei, Draga, fata lui Platon, femeia lui Grigoraș, Gligorie Jora, Neculai, Andronică Ciubotariul și mulți oameni buni și bătrâni. într-un zapisă scrisă în Filipeni de Vârlan, care a și iscălit, la 9 iunie 1665, îi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat moșitul de la o altă babă a satului și apoi a moșit singură toată viața. Butușanca se trăgea din familia Galeș, bunicii dinspre tată fiind veniți din Bucovina cu doi feciori ca să nu facă armată. Când au venit din satul lor din Bucovina unde nu se făcea decât secar și cartofi, probabil în zona montană, pe locul satului Lunca era pădure. Tot ea, prin mărturia dată în august 1960, spune că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așa că nu e greu să înțelegem că locuința mono și bicelulară a dăinuit până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Prima casă acoperită cu indrilă din Lunca a fost casa lui Vasile Bârgăuanu, dascăl la biserică, în care a locuit și feciorul său, tot dascăl, căruia și se spunea Ghiță a dascălului. Casa a fost apoi locuită de familia Huțu, a fost folosită drept cantină și internat, iar acum, a fost refăcută, transformată și modernizată, fiind locuință de vacanță pentru Vasile și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mutat în Lunca, după reforma administrativă din 1865 datorată lui Al. I. Cuza, nu avem primari și notari în Lunca, ci din Fruntești. Pe lângă curtea boierilor Rosetti funcționau oameni de încredere ai boierului: vechilul (ținea locul titularului), era și administrator, fecior boieresc, scotea oamenii la muncă, trebuie să fi fost și un vornică al satului, mai mult cu numele. Dacă veneau porunci de la isprăvnicia ținutului, de la cancelaria domnească, de la episcopia de Roman și protoieria din târgul Bacăului, aceste porunci veneau la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Lua o bucată de pământ, la învoială, de la boier - pământul cel mai rău, pe care-l muncea țăranul pentru nevoile casei lui. Pentru acest pământ, țăranul plătea cu muncă în zile de prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau când trebuia să se înceapă muncile). Oamenii au cumpărat pământ și din moșia lui Sterian și din moșia lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
presupun, le edita de plăcere și ca să-l contrazică pe Darwin. — Ce s-a ales de domnul Cabestany? Isaac suspină, Înălțîndu-și privirea. — VÎrsta, care tuturor ne prezintă factura. A căzut bolnav și a avut ceva probleme cu banii. În 1936, feciorul mai mare a preluat editura, Însă era dintre aceia care nu știu nici să-și citească numărul de la izmene. Întreprinderea s-a prăbușit În mai puțin de un an. Din fericire, Cabestany n-a apucat să vadă ce făceau moștenitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]