1,045 matches
-
dată trupului a fost prost pregătit. Îi pune la loc o cârpă cu pete roșii între picioare lui Mariedl Și chiar pătura de spumă din sexul lui Mariedl se bea cu prea puțin suc de roșii. Așa că durerile de la rănile femeiești ale lui Mariedl nu au devenit așa de uimitor de roșii. TATĂL LUI MARIEDL (către fratele lui Mariedl): Că iar a fost pe aici porcul ăla de șmecheraș. Că ăsta ne suge mereu sucul de roșii din atelierul vieții pân
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Gen și putere Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 11 Coeficientul de adversitate al lucrurilor: reprezentările de gen 17 Gen și putere: devalorizarea și revalorizarea muncii femeilor 43 Discriminarea de gen în tranziție. Diferențe de tratament între grupurile sociale 71 Corpuri femeiești, putere bărbătească. Studiu de caz asupra adoptării reglementărilor legislative de interzicere a avortului în România comunistă (1966) 93 Egalitatea de șanse în România. De la teorie la practică 117 Reprezentare „în oglindă” 139 Parlamentarele din România ă despre politici protective și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Gerhard; Schmitter, Philippe C., Trends toward Corporatist Intermediation, Sage Publications, Londra, 1979, p. 7-52. Walby, Sylvia, „From gendered welfare state to gender regimes: National differences, convergence or re-structuring” (lucrare prezentată în cadrul Gender and Society Group), Stockholm University, Stockholm, 2001. Corpuri femeiești, putere bărbătească 1. Studiu de caz asupra adoptării reglementărilor legislative de interzicere a avortului în România comunistă (1966)tc "Corpuri femeiești, putere bărbăteascĂ 1. Studiu de caz asupra adoptării reglementărilor legislative de interzicere a avortului în România comunistă (1966)" Raluca
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
gender regimes: National differences, convergence or re-structuring” (lucrare prezentată în cadrul Gender and Society Group), Stockholm University, Stockholm, 2001. Corpuri femeiești, putere bărbătească 1. Studiu de caz asupra adoptării reglementărilor legislative de interzicere a avortului în România comunistă (1966)tc "Corpuri femeiești, putere bărbăteascĂ 1. Studiu de caz asupra adoptării reglementărilor legislative de interzicere a avortului în România comunistă (1966)" Raluca Maria Popa Ideea că femeile au dreptul să decidă asupra propriilor capacități reproductive era aproape total necunoscută în România ultimelor decenii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și bărbați, nu oameni la modul general, destrupați și asexuați. Există o serie de experiențe proprii femeilor ă predominant sau exclusiv ă, datorate apartenenței la un anumit sex1 sau dobândite prin socializare, educație etc. Mihaela Miroiu include în categoria experiențelor femeiești (împărtășite exclusiv de femei): sarcina, avortul, nașterea, lăuzia, alăptarea, ciclul menstrual, menopauza. Spre deosebire de acestea, îngrijirea copiilor, monoparentalitatea, văduvia, violența domestică, violul, hărțuirea sexuală, pornografia, prostituția fac parte din grupul experiențelor feminine, iar subordonarea, discriminarea, anonimatul, imaginea de neajutorat sunt împărtășite
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii. și angelica eroină chauceriană Constanța pune căderea omenirii pe seama intervenției feminine: „știut e că ispita femeiască/ L-a osândit pe om odinioară”63. Spre deosebire de Eva, care propovăduiește nesupunerea în fața poruncii divine, Fecioara Maria acceptă cu smerenie rolul pe care i-l conferă Dumnezeu. Eva uzurpă cuvintele și puterea, Fecioara Maria se supune voinței și poruncii divinității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul potrivit”200. Așa va face și spirituala și manierata Oretta, cea care, cu diplomație, îl va sfătui pe un cavaler
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația nu poate înlătura definitiv cutumele epocii, și avem aici un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o întâlnim și în descrierea Donegildei, mama lui Alla, tot o femeie malefică: „nu știu om rău cărui/ Să te aseamăn, cât ești tu de rea!/ și de aceea dracului te dărui/ Să-ți cânte el nemernicia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să pară a fi oameni. Prin luna iulie, se culegea cânepa de vară, numită și „bărbătescă”, iar spre sfârșitul lui august se recolta și cânepa de toamnă, căreia i se mai zicea „femeiască”. Cânepa de sămânță, denumită „dudălăni” sau „hăldani”, nu se semăna la un loc cu cea de vară, ci ici-colo, prin porumb sau la marginea culturilor de porumb. Culese cu mâna, prin smulgere, mai multe fire de cânepă sau de in
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au găsit aici condiții prielnice pentru creșterea animalelor, în special a ovinelor, colinele de aici oferind, pe lângă păduri, pășuni din cele mai bune. Ipoteza venirii lor într-o zonă de deal și ceva câmpie, este argumentată de faptul că portul femeiesc din Tarnița era specific acestor forme de relief, prin prezența androcului și a ornamentului floral predominant. Fetele nu se căsătoreau decât în cadrul satului sau al satelor vecine Filipeni și Slobozia, ceea ce se mai practică și în prezent, amintindu-ne de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
practică și în prezent, amintindu-ne de endogamia străvechilor comunități gentilice, moștenite în relațiile de căsătorie în cadrul comunități. Industria casnică din localitate a produs până la mijlocul secolului al XX-lea toate categoriile de textile necesare în gospodăria țărănească. Atât portul femeiesc, cât și cel bărbătesc se caracterizează prin strălucirea albului imaculat al cămășilor și prin sobrietate datorită ornamentației reduse. Specific local este preferința pentru ornamentarea obținută în tehnica țesutului în mai multe ițe, de la țesutul în două, trei, patru și cinci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică și funcția de însemn a unei comunități etnice. Portul femeiesc se definește ca un port de deal și câmpie, în care nota dominantă este dată de cămașa cu platcă și „fâsta în feluri”1, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de androc, ambele ornamentate prin tehnica țesutului în mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un port de deal și câmpie, în care nota dominantă este dată de cămașa cu platcă și „fâsta în feluri”1, cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de androc, ambele ornamentate prin tehnica țesutului în mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată gura cămășii de care sunt prinse mânecile, pieptul și spatele fiecare de câte un lat6 de pânză. Lărgirea cămășii este dată de clinii laterali, iar pavele dau lărgimea subțiorii. Mânecile se terminau cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
încingeau cu brâie late și lungi (Ion Guțu și Dumitru Tofan) învârstate cu dungi roșii, galbene și negre, pe toată lungimea, denumite, din acest motiv, „cu toiegele’’. Peste brâu se încingeau cu bete cu alesături și mărgele asemănătoare cu cele femeiești. Acoperătorile de cap pentru timpul rece le constituiau căciulile lucrate de către cojocarii satului: C. Tabarcea, Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vinurilor, rămânând posterității și o renumită cramă pentru degustarea acestora. Este cunoscut că Ștefan a avut mai multe neveste, iar legenda îi atribuie și copii din flori. Istoricii susțin că Ștefan, ca orice alt războinic, avea nevoie de multă dragoste femeiască, faptul este consemnat de Hașdeu. Dragostea și frumusețea femeii îl țin pe bărbat la o bătaie de cal, spuneau bătrânii. Despre nevestele lui Ștefan cel Mare nu se știe mare lucru. Cunoaștem doar câte neveste a avut. La urcarea sa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
l-a scos din rai afară,/ Când o ducea-n huzur așa de bine...” 62, făcând astfel din femeie cauza, iar din bărbat victima căderii. și angelica eroină chauceriană Constanța pune căderea omenirii pe seama intervenției feminine: „știut e că ispita femeiască/ L-a osândit pe om odinioară”63. Spre deosebire de Eva, care propovăduiește nesupunerea în fața poruncii divine, Fecioara Maria acceptă cu smerenie rolul pe care i-l conferă Dumnezeu. Eva uzurpă cuvintele și puterea, Fecioara Maria se supune voinței și poruncii divinității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul potrivit”200. Așa va face și spirituala și manierata Oretta, cea care, cu diplomație, îl va sfătui pe un cavaler
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația nu poate înlătura definitiv cutumele epocii, și avem aici un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rele: „Oh, Belzebute, duhule pizmaș,/ De când pierduși cereasca moștenire,/ știi spre femeie vechiul tău făgaș!/ Tu ne-ai mânat prin Eva la robire!.../ și-această creștinească însoțire/ Voind s-o spulberi, sculă să-ți slujească/ Făcut-ai tot din parte femeiască.”1016 Aceeași situație o întâlnim și în descrierea Donegildei, mama lui Alla, tot o femeie malefică: „nu știu om rău cărui/ Să te aseamăn, cât ești tu de rea!/ și de aceea dracului te dărui/ Să-ți cânte el nemernicia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și bărbați, nu oameni la modul general, destrupați și asexuați. Există o serie de experiențe proprii - predominant sau exclusiv - femeilor, datorate apartenenței la un anumit sex1 sau dobândite prin socializare, educație etc. Mihaela xe "Miroiu"Miroiu include în categoria experiențelor femeiești (împărtășite exclusiv de femei): sarcina, avortul, nașterea, lăuzia, alăptarea, ciclul menstrual, menopauza. Spre deosebire de acestea, îngrijirea, monoparentalitatea, văduvia, violența domestică, violul, hărțuirea sexuală, pornografia, prostituția fac parte din grupul experiențelor preponderent feminine, iar subordonarea, discriminarea, anonimatul, imaginea de neajutorat sunt împărtășite
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Academia Română, colecția GASTER Pentru durere de măsele: sare și sămânță de cimbru să legi Într o pânză de mătase, s-o pui Într-o oală cu unt fierbinte, apoi să pui pe măseaua care doare. Miere de roi, la partea femeiască, să mesteci și să pui la măsele. Frunză de brad să amesteci cu oțet și să le fierbi și să ții zeama În gură. Negară să fierbi În oțet de vin și rădăcină de smochin cu miere și cu oțet
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
-mi-aș...!" vocabular "oficial" al străzii. Pornografii de care nu se mai rușinează nimeni ! V-ați întrebat care e cel mai folosit cuvânt din vocabularul uzual românesc ? într-un soi de clasament cred că "banii", numele organului bărbătesc, numele celui femeiesc și... poate "mamă". Puse în ghilimele, pentru că, scăzând vertiginos pretențiile intelectuale, anulându-se timpul liber și pentru sport individual, omul strânge din dinți sau, pur și simplu, nu mai e preocupat de limbaj elevat. Ce dacă, vedem multe filme și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
femeile pradă compulsiei și pleacă de la principiul că „adevărații bărbați nu trebuie niciodată să arate caracteristici feminine”. Or interesul pentru conținutul produselor este puternic influențat de un stereotip legat de sex: „A citi o etichetă, a ține regim sunt treburi femeiești”. Cât despre femei, ele își pun mai mult următoarea întrebare: „Mă întreb cu cine voi semăna după ce voi mânca așa ceva”. Subliniem că 95% din populația feminină a ținut deja un regim. În cele din urmă, presiunile ideologice și culturale de
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]