2,707 matches
-
al Adelei Xenopol, „fiind - spune ea - scrisă în cea mai mare parte de mine” și demonstrând că „și o femeie e capabilă să întreție ea singură o revistă și încă în toată gama literaturii”. Rubrici prezente intermitent: „Gânduri”, „Păreri”, „Știri feministe”, „Literatura feminină”. Semnează versuri Adela Xenopol și Virginia Micle Gruber. Meritorii sunt și medalioanele cu care se deschide fiecare număr, consacrate diverselor personalități feminine ale lumii românești, precum Maria Rosnovanu, Cornelia Emilian, Agatha Bârsescu și Maria Slătineanu. Pot fi citite
ROMANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289305_a_290634]
-
intelectuală, ea nu se prezintă, ci se strecoară.” Țelul publicației va fi prin urmare acela de a contribui la ameliorarea situației, oferind spațiu de manifestare și de afirmare scriitoarelor. Deși nu își recunoaște deschis feminismul („Noi nu suntem în faza feministelor...”), în primii trei ani de apariție se promovează exclusiv texte scrise de femei și abia din 1929, când își modifică și titlul, marcând explicit o deschidere, printre colaboratori sunt admiși și bărbați. Momentul coincide cu o evidentă creștere valorică a
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
deosebite, ele interesează prin amănuntele biografice, prin evocarea, uneori anecdotică, a unor mari personalități pe care autorul le-a cunoscut. Scrierile dedicate lui Lazăr Șăineanu nu sunt de ignorat sub aspect documentar. SCRIERI: Este viața o povară?, București, 1903; Chestiunea feministă, București, 1905; Puterea voinței, București, 1905; Tudor Vladimirescu și opera sa, București, 1906; Plictiseala, București, 1907; Inima femeiei, București, 1909; Învățământul limbilor străine în liceele din Germania, Franța și Italia, București, 1911; Ce îndrumare să dăm fiilor noștri?, București, 1918
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
geografice pentru elevi, traduce Insula comorii de Robert Louis Stevenson. S-a remarcat, de asemenea, ca o perseverentă luptătoare pentru emanciparea femeii (în 1923, ca delegată la Societatea Națiunilor și în Biroul Internațional al Muncii, va susține cu ardoare principii feministe) și ca o lucidă militantă antifascistă (din 1936 este secretară a Comitetului Național Permanent pentru Pace, al cărui președinte de onoare era Nicolae Titulescu). Debutează în 1890, cu poezii, semnate Izabela Andrei, la „Școala nouă” din Roman, alături de G. Ibrăileanu
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
Adevărul literar și artistic”, seria unor profiluri feminine le cuprinde pe Irène Joliot-Curie, Anna de Noailles, Katherine Mansfield, Virginia Woolf, George Sand, Colette, surorile Brontë. În cronici S. le susține pe Elena Farago, Hortensia Papadat-Bengescu, Otilia Cazimir și, fidelă principiilor feministe, vorbește cu implicare despre greutățile și prejudecățile pe care le au de surmontat scriitoarele. Memorialistica, editată postum, în 1980, cuprinde portrete ale scriitorilor de la „Viața românească” și mai ales ale fruntașilor mișcării socialiste. Atmosfera entuziast-revoluționară de la începutul secolului al XX
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
unor trăsături sau conduite specifice. Desigur, mișcările sociale mai pot fi clasificate și în funcție de alte criterii: mișcări realiste și mișcări utopice, politice și spirituale, universale și locale. Un grad mare de generalitate au dobândit în ultimele decenii mișcarea ecologistă, cea feministă și de protecție a copilului, ultima având o pregnanță sociopolitică deosebită și în țara noastră (vezi și Roth-Szamosközy, 1999). În ciuda variatelor forme pe care le pot lua mișcările sociale și a faptului că ele se pretează mai mult la o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în care ideologii propovăduiesc despre neajunsurile status quo-ului, despre nedreptatea izvorâtă dintr-o stare de fapt prezentă la nivel macrosocial. Ei adună în jurul lor un număr de suporteri devotați, gata să militeze cu toate forțele pentru o cauză. Nașterea mișcării feministe sau a celei pro life (pentru apărarea vieții în orice formă a ei) și a altor mișcări s-au produs astfel. 2) În etapa a doua, numită neliniștea socială, un număr tot mai mare de oameni aderă la mișcare, fiind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
câțiva ani revine în Banat, dar activitatea publicistică și-o reia abia în 1905, ca redactor la „Dreptatea poporului” din Timișoara. Aici, ca și la „Drapelul” din Lugoj ori la publicații în limba română apărute în SUA, L. reface imaginea feministei de odinioară. Cu un talent firav, tânăra învățătoare compune versuri care vorbesc cu naivitate despre iubire, durere, credință, speranță. Romanul Elmira, ca și nuvelele, schițele, pronunțat didacticiste, indică preferința autoarei pentru schemele romanțioase. Descriind mici drame sentimentale, L. trece personajelor
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
Văduvele sunt luate în seamă, căci reprezentantele acestei „stări postconjugale” au avut, de multe ori, prezențe marcate de funcții însemnate de-a lungul vremii. Sintezele pretențioase ori cercetările specializate - tot mai numeroase în ultimul timp datorită imboldurilor primite de la mișcările feministe 1 - le pomenesc, integrându-le în examinări ce poartă semnele istoriei mentalităților. Este destul să consultăm Indicii onomastici ai remarcabilei sinteze intitulate Histoire des femmes en Occident 2 pentru a ne convinge. Dar, evocându-le pe văduve (uneori cu detalierile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
timp absentă, - sunt de părere cei doi învățați evocați mai sus - o desfășurare pe palierul duratei lungi și pe un spațiu impresionant, o istorie pluralistă (căci și figurile evocate, și punctele de vedere sunt variate), o istorie „relațională” și chiar „feministă” („dans la mesure oű elle se situe dans une perspective égalitaire”), o istorie deschisă (în fața interpretărilor diverse), care își propune să definească - în privința femeilor - „leur place, leur «conditionț, leur rôles et leurs pouvoirs, leurs formes d’action, leur silence et
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de concepte, unghiurile de analiză, sunt departe de a fi izbutit să clarifice această problematică deosebit de complexă. Aplecați asupra acestei categorii omogene (pentru vremea veche discriminarea ar putea fi socotită drept factor coagulant), îndemnați în ultimul timp și de mișcările feministe (deloc de neglijat sub raportul înrâuririlor), istoricii (bărbați dar și tot mai multe femei) au fost nevoiți să țină cont de particularitățile acestui gen (feminin) - „genus”, „categorie istoriografică” și „elementul constitutiv al raporturilor sociale fondat pe diferența între sexe...”6
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
discursul teologic. Particulară oarecum era, în acest context, situația văduvelor, despre care va fi vorba în această carte. * în privința istoriei femeilor, istoriografia românească pare a fi depășit faza declarațiilor și a primelor încercări. Și cercetătorii români (lăsându-le deoparte pe „feministe”, mult mai harnice, mai ales după 199016) nu fac excepție în partea aceasta a Europei. Dacă înregistrăm sub beneficiu de inventar cercetările apărute până în 1990, preocupate mai cu seamă de exploatarea „perspectivei cantitative” (Alin Ciupală) și neferite de o anumită
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, Institutul Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, 1968. Din vreme în vreme mă voi adresa Bibliei de la 1688. 16. Alin Ciupală, la ale cărei informații apelez mai jos, trimite la revista „Analize” a Societății de Studii Feministe Ana, la publicația „Femeile și democrația în România”, editată în anul 2000 de revista „22”, la colecția „Studii de gen”, pe care prof. univ. dr. Mihaela Miroiu o supervizează la Editura Polirom. Vezi și I.M. Ștefan, V. Firoiu, Sub semnul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Al. Vlahuță. Se formează singură, citind și însușindu-și franceza și italiana. Ajunge, după moartea soțului său, institutoare la Sinaia, apoi, recăsătorindu-se cu căpitanul P. Gheorghiu, la Ploiești și la București. Temperament activ, s-a numărat printre inițiatoarele mișcării feministe la noi și a făcut parte din mai toate societățile culturale ale vremii (ceea ce a dat naștere la numeroase ironii). A conferențiat mult pe teme de educație și emancipare a femeii, în țară și peste hotare (Italia, Belgia, Franța, Suedia
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
poporului”, „Românul”, „Tribuna, „Universul”, „Școala română” ș.a., semnând Smara, dar și Smaranda Gârbea, Smaranda Garbiniu, Frusinica, Baba Vișa ș.a. Publică numeroase volume, cuprinzând proză (nuvelă, roman, jurnal de călătorie, povești pentru copii), versuri și teatru. S. și-a transpus pledoariile feministe în romane „educative”, burdușite de situații dilatate și teziste - Fata tatii (1912), Băiatul mamei (1917), Domnul Bădină (1931). În proza scurtă - Novele (1890), Dumitrițe brumate (1937) - domină idilismul rural și sentimentalismul. Compasiunea pentru cei umiliți și nefericiți e sinceră, dar
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
profesională, politică, cultural-artistică etc. Acest punct de vedere nu înseamnă că femeia trebuie să se limiteze exclusiv la aceste două roluri. Ea poate excela în multe domenii de activitate consacrate prin tradiție bărbatului. O asemenea concepție caută să promoveze „mișcarea feministă” (J. Staurt-Mill, Secrëtan), care consideră că femeia nu trebuie să fie subordonată bărbatului, ci egala lui în viața de familie și în cea socială. Au apărut însă, cum era și firesc, și deformări ale acestei „egalități”. Unde a dus egalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Giurgiu (1907-1908), din nou la Târgu Ocna, ca învățătoare provizorie (1908); mai târziu, în 1933, era institutoare în București. Debutează cu schițe în 1892 la „Adevărul”, iar editorial în 1895 cu opusculul Nou!. A mai colaborat cu proză scurtă, articole feministe, cronici, recenzii și traduceri din literatura franceză la „Liga ortodoxă”, „Lumea ilustrată”, „Pressa”, cu schițe (Inconștienții, Ițic sacagiul) și nuvele (În așteptare, Dincolo de mormânt), indicate ca fragmente din romanul inedit Să mai iubim?, și cronici ale vieții locale (Învierea din
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
, publicație apărută la Galați, lunar, între 2 mai 1926 și aprilie 1937, editată de Asociația Feministă locală, sub îngrijirea unui comitet, apoi sub redacția Mariei Dimitriu-Castano (de la numărul 3-4/1928), iar de la numărul 3/1930 și sub egida Asociației Feministe din Constanța. Scopul gazetei, anunțat în articolul-program, „este de a înlesni comunicarea sufletească dintre toate femeile
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
, publicație apărută la Galați, lunar, între 2 mai 1926 și aprilie 1937, editată de Asociația Feministă locală, sub îngrijirea unui comitet, apoi sub redacția Mariei Dimitriu-Castano (de la numărul 3-4/1928), iar de la numărul 3/1930 și sub egida Asociației Feministe din Constanța. Scopul gazetei, anunțat în articolul-program, „este de a înlesni comunicarea sufletească dintre toate femeile, fără deosebire de clasă sau avere”. Se urmărește cu atenție mișcarea feministă din țară, cititorii fiind informați cu privire la activitatea asociațiilor din Brașov, Timișoara, Galați
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
numărul 3-4/1928), iar de la numărul 3/1930 și sub egida Asociației Feministe din Constanța. Scopul gazetei, anunțat în articolul-program, „este de a înlesni comunicarea sufletească dintre toate femeile, fără deosebire de clasă sau avere”. Se urmărește cu atenție mișcarea feministă din țară, cititorii fiind informați cu privire la activitatea asociațiilor din Brașov, Timișoara, Galați, Constanța sau despre congresele feministe din străinătate. Multe editoriale sunt scrise de neobosita Maria Dimitriu-Castano, care imprimă publicației ținută intelectuală. Z.n. face cunoscute o serie de personalități
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
anunțat în articolul-program, „este de a înlesni comunicarea sufletească dintre toate femeile, fără deosebire de clasă sau avere”. Se urmărește cu atenție mișcarea feministă din țară, cititorii fiind informați cu privire la activitatea asociațiilor din Brașov, Timișoara, Galați, Constanța sau despre congresele feministe din străinătate. Multe editoriale sunt scrise de neobosita Maria Dimitriu-Castano, care imprimă publicației ținută intelectuală. Z.n. face cunoscute o serie de personalități din țară și de peste hotare, în special militante pentru drepturile femeii, ca Irina Duka, Edith Cavell, Doamna
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
număr special morții reginei Maria, inserează necroloage pentru Emilia Rațiu, Olga Demetriu, Maria Gavrilescu, Augusta D. Faur ș.a., prezintă secvențe din activitatea Elenei C. Meissner, Mariei Dimitriu-Castano, Emiliei Humpel Maiorescu, Clotildei Averescu, Mariei Baiulescu. Rubricile obișnuite sunt „Buletin politic”, „Cronica feministă”, „Figuri de femei”, „Colțul bibliotecei” (unde apar articole ca Arta cititului, Romanul englez), „Medicale”, „De pretutindeni”, „Informațiuni”, „Culinare”. Colaborează cu publicistică Maria M. Pop, Eugenia Creangă, Zoe Verbiceanu, Silvia Constantinescu, Ana Chirescu, Silvia Isăcescu, Victoria Păsculescu, Magdalena Beldiman, Constanța Cotovu
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
Botez, Henrieta D. Gavrilescu. Preocupările sunt diverse, de la atitudinea politică (editorialul Primul vot al femeilor și partidele politice) la implicarea femeilor în administrație pe alte meridiane (ca în cazul Berthei Knight Landes, primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile feministe reflectate în literatură („Baltagul”, Vitoria și feminismul și Despre femei în folclorul român, ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
între diverse organizații și agenții aflate pe mai multe niveluri: național, regional sau global. Din perspectiva globalizării, este necesar să fie luați în calcul diverșii actori internaționali care promovează mișcări sociale globale cum ar fi: reducerea sărăciei, problematica mediului, mișcările feministe sau emergența societății civile transnaționale. Există așadar un nou spațiu public, o nouă formulă a vieții publice axate pe dezbateri regionale sau probleme globale (Held, 1998). O serie de organizații internaționale au drept scop reducerea sărăciei din mediul rural și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și interpretarea rasială a curriculumului; c) pedagogia educației sexuale și interpretarea feministă a curriculumului; d) pedagogia fenomenologică și interpretarea fenomenologică a curriculumului; e) pedagogia poststructuralistă și interpretarea distructivă a curriculumului; f) pedagogia autobiografică și interpretarea biografică a curriculumului; g) pedagogia estetică și interpretarea artistică a curriculumului; h) pedagogia religioasă și interpretarea teologică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]