2,721 matches
-
dezvoltă poziții radicale de stânga, intersecționale, care caută să conecteze lupta pentru drepturile femeilor și minorităților sexuale și de gen cu pozițiile anti-rasiste și anticapitaliste. În spațiul românesc, idei feministe apar încă din secolul XIX, dar, în absența unei mișcări feministe puternice și radicale, poziția femeii în societate rămâne, inclusiv în perioada post-1989, normata violent de structurile patriarhale. În același timp, afirmarea comunităților LGBT este încă la început, într-o formă de coagulare a unor identități și, totodată, de rezistență împotriva
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
rămân, de cele mai multe ori, ancorate într-o realitate sexista și heteronormativă. Numărul 6 al Gazetei de Artă Politică investighează proiecte artistice și discursuri teoretice despre poziția femeii, despre sexualitatea gay și despre identitatea de gen, analizate într-o cheie queer feministă, revendicata din sfera gândirii de stânga. Accentul acestui număr este pus pe spațiul românesc, unde scenă artistică feministă și queer</i> începe să prindă treptat contur. Fără să-și propună să fie exhaustiv sau să epuizeze un anumit subiect, GAP
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
investighează proiecte artistice și discursuri teoretice despre poziția femeii, despre sexualitatea gay și despre identitatea de gen, analizate într-o cheie queer feministă, revendicata din sfera gândirii de stânga. Accentul acestui număr este pus pe spațiul românesc, unde scenă artistică feministă și queer</i> începe să prindă treptat contur. Fără să-și propună să fie exhaustiv sau să epuizeze un anumit subiect, GAP 6 prezintă o serie de proiecte și reflecții teoretice care fac vizible: - Discursuri marginalizate asupra orientării sexuale și
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
orientării sexuale și a identității de gen, abordate dintr-o perspectivă care se poziționează critic în raport cu discursul mainstream heteronormativ. - Critică reprezentărilor publice consumiste care privilegiază imaginea hiper-sexualizată a „femeii-accesoriu”, vizibilă doar dacă își exhiba sexualitatea. - Educația sexuală abordată din perspectiva feministă. - Discursuri artistice feministe, care critica dominația patriarhala în cadrul diverselor structuri educaționale și sociale. - Rolul și poziția activismului pentru drepturile LGBT în contextul social și cultural românesc. [caption id="attachment 1528" align="aligncenter" width="600"] Alexandra Horghidan, Fără titlu, 2014.[/caption] În
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
a identității de gen, abordate dintr-o perspectivă care se poziționează critic în raport cu discursul mainstream heteronormativ. - Critică reprezentărilor publice consumiste care privilegiază imaginea hiper-sexualizată a „femeii-accesoriu”, vizibilă doar dacă își exhiba sexualitatea. - Educația sexuală abordată din perspectiva feministă. - Discursuri artistice feministe, care critica dominația patriarhala în cadrul diverselor structuri educaționale și sociale. - Rolul și poziția activismului pentru drepturile LGBT în contextul social și cultural românesc. [caption id="attachment 1528" align="aligncenter" width="600"] Alexandra Horghidan, Fără titlu, 2014.[/caption] În the Western world
Artă, gen, sexualitate () [Corola-website/Science/295787_a_297116]
-
Feminismul liberal este o formă a teoriei politice feministe ce se concentrează pe egalizarea drepturilor între femei și bărbați, pe recunoașterea femeilor ca cetățeni cu drepturi depline precum și pe emanciparea și autoafirmarea acestora; din acest punct de vedere, feminismul liberal este o teorie individualistă. Feminismul liberal se înscrie în
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
unei societăți eficiente din perspectivă liberală clasică, Harriet Taylor argumentează că: Dacă concurența este legea de dezvoltare a societății, este o crimă izgonirea unei jumătăți din competitori." Feminismul liberal contemporan este reprezentat, printre alții, de Betty Friedan și Carole Pateman. Feministele și feminiștii liberali contemporani afirmă că neutralitatea de gen a individului liberal în sens clasic reprezintă o universalizare a valorilor, experiențelor și nevoilor bărbătești, în teoretizările liberalismului clasic ignorându-se stările și experiențele normale femeiești. Aceștia critică, de asemenea, ideea
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
eficiente din perspectivă liberală clasică, Harriet Taylor argumentează că: Dacă concurența este legea de dezvoltare a societății, este o crimă izgonirea unei jumătăți din competitori." Feminismul liberal contemporan este reprezentat, printre alții, de Betty Friedan și Carole Pateman. Feministele și feminiștii liberali contemporani afirmă că neutralitatea de gen a individului liberal în sens clasic reprezintă o universalizare a valorilor, experiențelor și nevoilor bărbătești, în teoretizările liberalismului clasic ignorându-se stările și experiențele normale femeiești. Aceștia critică, de asemenea, ideea de contract
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
social în care singurii contractanți sunt bărbații, susținând ideea conform căreia contractul social tradițional reprezintă un instrument al excluderii de gen, de rasă și de clasă socială. Lipsa de intruziune a statului în viața privată duce, de asemenea, în opinia feministelor și feminiștilor la abuzuri și violență domestică, familia fiind o școală în care „copiii se socializează în ideea dependenței și inferiorizării femeilor și a inechității de roluri în viața privată”.. Feminismul liberal românesc a fost puternic influențat de idealul unificării
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
care singurii contractanți sunt bărbații, susținând ideea conform căreia contractul social tradițional reprezintă un instrument al excluderii de gen, de rasă și de clasă socială. Lipsa de intruziune a statului în viața privată duce, de asemenea, în opinia feministelor și feminiștilor la abuzuri și violență domestică, familia fiind o școală în care „copiii se socializează în ideea dependenței și inferiorizării femeilor și a inechității de roluri în viața privată”.. Feminismul liberal românesc a fost puternic influențat de idealul unificării și de
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
domestică, familia fiind o școală în care „copiii se socializează în ideea dependenței și inferiorizării femeilor și a inechității de roluri în viața privată”.. Feminismul liberal românesc a fost puternic influențat de idealul unificării și de discursul naționalist al epocii, feministele românce și feminiștii români ai acelei epoci având o concepție de tip republican și etnonaționalist asupra cetățeniei. În acest sens, era de așteptat că odată cu atingerea obiectivului național al unificării se va ajunge și la acordarea statutului de cetățean pentru
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
de Ștefan Zeletin care critică reforma agrară din prisma nedreptății de gen produsă de aceasta prin faptul că împroprietărirea se făcea pe „capi de familie”, beneficiarii fiind, în mod evident, bărbații. Adela Xenopol (1861-1939) este una dintre cele mai importante feministe ale epocii, editează sau conduce reviste precum „Dochia" (1896-1898), „Românca" (1905-1906), „Viitorul româncelor" (1912-1916) și „Revista scriitoarei" (1926-1928), în coloanele cărora își susține cauza și încurajează literatura feminină. Aceasta scrie în numărul 3 al revistei „Dochia”: Fie un bărbat destul de
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
și argumentează în favoarea obținerii de către acestea a drepturilor politice atacând noțiunea de universalitate a votului atâta timp cât femeile sunt excluse de la a-și exercita acest drept. În acest sens, Xenopol denunță monopolizarea tuturor drepturilor de către bărbați. Calypso Botez (1880-1933), o altă feministă de influență liberală, argumentează că atâta timp cât bărbații vor monopoliza puterea normativă (decizia asupra ceea este drept sau nedrept, bine sau rău), câta vreme le vor trata pe femei ca fiind minori sau ca pe indivizi lipsiți de apărare și care
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
ca teorie politică, se bazează mult prea mult pe transformarea femeilor în bărbați, glorificând importanța raționalului și superioritatea acestuia în fața emoționalului, deși oamenii, indiferent de sex, au, în mod inerent, ambele calități. De asemenea, critica a venit și din direcția feministelor și feminiștilor de culoare sau din societăți postcoloniale, care afirmă că feminismul liberal reflectă doar valorile femeilor albe burgheze, ignorând, într-o mare măsură, femeile de rasă, cultură sau clasă socială diferită.
Feminism liberal () [Corola-website/Science/333643_a_334972]
-
Sandra G. Harding (n. 29 martie 1935) este o filozoafă feministă americană, având contribuții importante în epistemologie, teoria postcolonială, filozofia științei sau metodologia de cercetare. În prezent este profesoară de științe sociale la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) și profesor de filozofie asociat la Universitatea Michigan. Ea a coordonat Centrul
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
contribuții importante în epistemologie, teoria postcolonială, filozofia științei sau metodologia de cercetare. În prezent este profesoară de științe sociale la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) și profesor de filozofie asociat la Universitatea Michigan. Ea a coordonat Centrul de Studii Feministe UCLA în perioada 1996-2000 și a co-editat publicația Semne: Jurnalul Femeilor în Cultură și Societate (2000-2005). A contribuit la teoria obiectivă și la studiul multicultural al științei. În anul 2013 a primit premiul John Desmond Bernal oferit de către Societatea pentru
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
Poughkeepsie, iar în anul 1973 termină un doctorat la Departamentul de Filozofie al Universității din New York. Își începe cariera de profesor la Universitatea de stat din New York, urmând ca în anul 1976 să se ocupe de un program de Studii Feministe în cadrul Departamentului de Filozofie al Universității Delaware până în 1996 când devine profesor de filozofie și de Studii Feministe la UCLA. A predat la mai mult de 300 de colegii, universități și conferințe în America de Nord, precum și în America Centrală, Europa, Africa și
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
cariera de profesor la Universitatea de stat din New York, urmând ca în anul 1976 să se ocupe de un program de Studii Feministe în cadrul Departamentului de Filozofie al Universității Delaware până în 1996 când devine profesor de filozofie și de Studii Feministe la UCLA. A predat la mai mult de 300 de colegii, universități și conferințe în America de Nord, precum și în America Centrală, Europa, Africa și Asia. Cărțile ei, eseuri, sau diferite capitole din carți au fost traduse în zeci de limbi și retipărit
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
și conferințe în America de Nord, precum și în America Centrală, Europa, Africa și Asia. Cărțile ei, eseuri, sau diferite capitole din carți au fost traduse în zeci de limbi și retipărit în sute de antologii. a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea de studii feministe, anti-rasiste, multiculturale, precum și post-coloniale ale științelor naturale și sociale. Ea este autoarea, sau editorul a numeroase cărți și eseuri pe aceste teme și a fost unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filosofia științei. Acest lucru a avut o influență
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
antologii. a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea de studii feministe, anti-rasiste, multiculturale, precum și post-coloniale ale științelor naturale și sociale. Ea este autoarea, sau editorul a numeroase cărți și eseuri pe aceste teme și a fost unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filosofia științei. Acest lucru a avut o influență deosebită în științele sociale și în studii de femei / de gen din toate disciplinele. Ea este considerată unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filozofia științei. Contribuția ei în acest domeniu
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
și a fost unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filosofia științei. Acest lucru a avut o influență deosebită în științele sociale și în studii de femei / de gen din toate disciplinele. Ea este considerată unul dintre fondatorii domeniului epistemologiei feministe și filozofia științei. Contribuția ei în acest domeniu a fost legată de dezvoltarea teoriei obiective și standarde puternice pentru obiectivitate. Teoria obiectivă este definită ca revendicările de a reprezenta lumea dintr-un anumit punct de vedere social care poate pretinde
Sandra Harding () [Corola-website/Science/333648_a_334977]
-
a organizațiilor de femei și integrarea lor în efortul general democratic pentru reformarea societății românești și pentru salvarea ființei naționale a românilor din provinciile aflate sub dominație străină. În ajunul Primului Război Mondial s-a făcut primul pas important spre unificarea mișcării feministe politice prin constituirea Uniunii Femeilor Române din Austro-Ungaria (Brașov, 1913) la care se vor asocia în deceniile următoare, peste 100 de organizații de femei de pe întreg teritoriul României întregite. În perioada interbelică s-au extins și diversificat vechile asociații și
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
1938). Răspunzând la apelul organizațiilor lor, femeile din toate categoriile sociale au luat parte la refacerea țării în urma celui de al doilea război mondial și la înfăptuirea reformelor propuse de partidele și grupările politice democratice. Bogata experiență câștigată de mișcarea feministă timp de un secol și jumătate în lupta perseverentă pentru modernizarea și sincronizarea României cu civilizația occidentală, s-a pierdut în mare măsură în urma instaurării regimului totalitar. În locul sutelor de organizații și reuniuni, a fost creat în 1958, un nou
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
în urma instaurării regimului totalitar. În locul sutelor de organizații și reuniuni, a fost creat în 1958, un nou Consiliu Național al Femeilor Române, total subordonat, ideologic și organizatoric, Partidului Comunist Român. După 1989, în condițiile restabilirii regimului democratic, pentru reconstiturea mișcării feministe se impune reînnodarea firului întrerupt în cei 50 de ani de totalitarism. În cele ce urmează vom prezenta selectiv principalele organizații, publicații și personalități care ilustrează cel mai bine evoluția mișcării feministe românești. 1. Reuniunea Femeilor Române din Brașov a
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
în condițiile restabilirii regimului democratic, pentru reconstiturea mișcării feministe se impune reînnodarea firului întrerupt în cei 50 de ani de totalitarism. În cele ce urmează vom prezenta selectiv principalele organizații, publicații și personalități care ilustrează cel mai bine evoluția mișcării feministe românești. 1. Reuniunea Femeilor Române din Brașov a fost înființată în 1850 sub președinția Mariei Nicolau, soția lui Dimitrie S. Nicolau, cunoscut filantrop, proprietarul primei rafinării de petrol din Transilvania, unul din consilierii municipiului Brașov (Maria Nicolau, Compt public). Deși
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]