1,521 matches
-
individual (delincvență, marginalizare socială, moarte datorată supradozei sau prin suicid, transmiterea unor boli infecțioase - SIDA, HVC - sau reemergența TBC), familial și social. Drogurilor „tradiționale” - alcool, tutun - li s-au adăugat alte categorii de droguri ca heroina, cocaina, canabisul etc. Datorită fenomenologiei dependenței de droguri, cât și diversității factorilor care o determină, abordarea acestui fenomen complex trebuie să se facă dintr-o perspectivă globală și integrată, cu 3 niveluri de bază în actualitate: • reducerea cererii; • reducerea ofertei; • cooperarea internațională. Este, de asemenea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
este proba exilului (proba labirintului, cum o numise Mircea Eliade, alt mare exilat): o opțiune existențială și spirituală pe care Amintirile au menirea s-o legitimeze, răspunzând întrebării de subtext: De ce? Sondând o lume de coșmar, dialogurile epistolare schițează o fenomenologie sui-generis a împotrivirii față de comunism a intelectualului, înarmat doar cu unelte culturale. Coloana vertebrală a scrierilor lui C. se află însă în studiile sale de literatură comparată și de teorie literară. Între volumele aparent eterogene publicate în acest domeniu există
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
nefavorabile (Larousse, 2006). Dezorganizarea globală a conduitelor motoare, corelată, de regulă, cu dezordinea ierarhizării instanțelor psihice, concretizate în acte motoare necoordonate, cu desfășurare aleatorie, în pulsiuni instinctive sau afective, variabile după circumstanțele în care este observată. Pentru a surprinde și fenomenologia psihică (hiperactivitatea psihică), și cea motoare (hiperactivitatea motoare), se folosește sintagma agitație psihomotoare. AGNOZIE (< fr. agnosie, cf. gr. a - fără, gnosos - percepere, cunoaștere, de la gnonai - cunoaștere; engl. agnosy) - Tulburare a funcției de analiză și integrare corticală a stimulilor senzoriali care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Opere, Editura Tedit Fzh, București, 2002 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura RAO, 2007 Hartman, Nicolai, Estetica, București, Editura Univers, 1974 Lovinescu, Vasile, Creangă și Creanga de Aur, Editura Cartea Românească, București, 1989 Morar, Vasile, Estetica filosofie a frumosului artistic și fenomenologie a operei, 2003 Propp, V. I., Morfologia basmului, Editura Univers, București, 1970 Rabelais, François, Gargantua și Pantagruel, Editura Aldo Press, 2003 Rosenkrantz, Karl, Estetică a urâtului, Editura Meridiane, 1984 Vianu, Tudor ,Estetic,a Editura pentru Literatură, București, 1968
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde susține prelegeri de „Hermeneutică filozofică“, „Metafizică“, „Teorii ale interpretării“, „Ideea europeană“. Face parte din colegiul de redacție al unor reviste precum Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, META. Este director al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filozofie Practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE CUVÂNT ÎNAINTE Este destul de vag să spui că, în paginile unei cărți, ai în vedere lumea celor absurde. S-ar putea ivi imediat întrebarea dacă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sine. Sau, în unele situații, e în joc o simplă aparență. În același timp, voi avea în vedere unele motivații sub care le socotim astfel, vanitatea acestora în destule situații. Are importanță, cred, modul lor viu și variat de apariție, fenomenologia lor aparte, într-un sens mai liber al cuvântului. În fond, noi constatăm ușor așa ceva, chiar și atunci când reflectăm în grabă asupra unor stări de lucruri. Sau când suntem atenți la unele moduri aparte de vorbire, narativ sau ludic, literar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
114-115, 160, 162, 176, 189 ~ a celor străine sensului 10, 42, 45, 54, 107, 115, 129, 130, 159, 160, 163, 184- 186, 189 limite ale ~ (vezi „limită“) extravaganță 44, 73, 74, 75, 136-137, 142 absurdul înțeles ca ~ (vezi „absurd“) F fenomenologie 8, 14 (n. 3), 97 (n. 90), 126 (n. 123), 130 ficțiune 18, 28, 33, 52, 81, 140 (n. 139) ființă 56, 58, 65-66, 100-102, 104, 106, 121, 140, 166, 193 ~ abisală 130-131 ~ divină 83, 152, 158, 160 (158), 162
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, unde susține prelegeri de „Hermeneutică filozofică“, „Metafizică“, „Teorii ale interpretării“, „Ideea europeană“. Face parte din colegiul de redacție al unor reviste precum Timpul, Hermeneia, Vizual, Transilvania, META. Este director al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filozofie Practică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE CUVÂNT ÎNAINTE Este destul de vag să spui că, în paginile unei cărți, ai în vedere lumea celor absurde. S-ar putea ivi imediat întrebarea dacă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
sine. Sau, în unele situații, e în joc o simplă aparență. În același timp, voi avea în vedere unele motivații sub care le socotim astfel, vanitatea acestora în destule situații. Are importanță, cred, modul lor viu și variat de apariție, fenomenologia lor aparte, într-un sens mai liber al cuvântului. În fond, noi constatăm ușor așa ceva, chiar și atunci când reflectăm în grabă asupra unor stări de lucruri. Sau când suntem atenți la unele moduri aparte de vorbire, narativ sau ludic, literar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
114-115, 160, 162, 176, 189 ~ a celor străine sensului 10, 42, 45, 54, 107, 115, 129, 130, 159, 160, 163, 184- 186, 189 limite ale ~ (vezi „limită“) extravaganță 44, 73, 74, 75, 136-137, 142 absurdul înțeles ca ~ (vezi „absurd“) F fenomenologie 8, 14 (n. 3), 97 (n. 90), 126 (n. 123), 130 ficțiune 18, 28, 33, 52, 81, 140 (n. 139) ființă 56, 58, 65-66, 100-102, 104, 106, 121, 140, 166, 193 ~ abisală 130-131 ~ divină 83, 152, 158, 160 (158), 162
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
bogată, o exegeză mai amănunțită. Aceștia din urmă aveau într-un fel dreptate, dar pierdeau din vedere ambiția noastră de a scrie o carte scurtă, clară și simplă, care să poată trezi interesul unor cititori mai puțin familiarizați cu problemele fenomenologiei și ale istoriei religiilor. Tocmai pentru a preveni criticile de acest fel, am notat în josul paginii lucrările în cuprinsul cărora diferitele probleme tratate sânt discutate pe larg. Recitind acest text după opt ani, am înțeles și mai bine că o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
acestei cărți de dimensiuni modeste își propune să abordeze subiectul nu doar din perspectiva disciplinei sale. Omul societăților tradiționale este, desigur, un homo religiosus, dar comportamentul său se înscrie în comportamentul general al omului, prezentând așadar interes pentru antropologia filozofică, fenomenologie, psihologie. Spre a pune mai bine în evidență trăsăturile caracteristice ale existenței într-o lume care poate deveni sacră, vom cita exemple preluate dintr-un mare număr de religii, din epoci și culturi diferite. Nimic nu este mai folositor ca
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
elaborate mai târziu în societățile evoluate. Bineînțeles, inițierea ca act religios nu mai există în societățile areligioase contemporane. Dar, după cum vom putea constata în cele ce urmează, pattern-urile inițierii se mai păstrează încă, deși puternic desacralizate, în lumea modernă. Fenomenologia inițierii Inițierea cuprinde îndeobște o triplă revelație: a sacrului, a morții și a sexualității.18 Copilul nu cunoaște nimic din aceste experiențe; inițiatul le cunoaște, și le asumă și le integrează în noua sa personalitate. Să mai adăugăm că, dacă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
prin hoteluri. Eram alături de Sergiu mereu, călătorind în toată lumea, el cu bagheta, eu cu șevaletul. — Deci muzica și pictura erau nedespărțite... — Apoi, trebuie să știi, continuă Ioana visătoare, Celibidache era un critic extraordinar și un mare pedagog. Cursurile lui de fenomenologie a muzicii, pe care le-a ținut pretutindeni, mi-au descuiat mintea, mi-au deschis noi orizonturi în artă. O lumină crescătoare îmi stră bătea ființa, umplându-mă de o fericire fără margini. Lângă omul acesta mi-am găsit calea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
prin hoteluri. Eram alături de Sergiu mereu, călătorind în toată lumea, el cu bagheta, eu cu șevaletul. — Deci muzica și pictura erau nedespărțite... — Apoi, trebuie să știi, continuă Ioana visătoare, Celibidache era un critic extraordinar și un mare pedagog. Cursurile lui de fenomenologie a muzicii, pe care le-a ținut pretutindeni, mi-au descuiat mintea, mi-au deschis noi orizonturi în artă. O lumină crescătoare îmi stră bătea ființa, umplându-mă de o fericire fără margini. Lângă omul acesta mi-am găsit calea
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
superioare, cum sunt profeția și extaza. S-ar cere informații suficiente despre mânuirea fluidelor, alchimie, spargirie, telepatie, exorcism, magie ceremonială și evocatorie, teurgie de bază. Pentru ocultismul propriu-zis aș recomanda explorări În domeniile Cabalei primitive, brahmanism, gimnosofie, hieroglifele de la Memfis...” „Fenomenologie templieră”, insinuă Belbo. Bramanti se lumină la față: „Fără Îndoială. Dar uitasem, mai Întâi câteva noțiuni de necromanție și vrăjitorie ale altor rase, onomanzie, furori profetice, taumaturgie voluntară, sugestie, yoga, hipnotism, somnambulism, chimie mercurială... Wronski, pentru tendința mistică, recomanda să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și, poate, mântuit. Dacă nu, nu! Impecabil! Perfect adecvată, minunată și elegantă concepție! Știai că musulmanii își consideră, în Hadith Qudsi, dintr-o perspectivă similară, Zeul lor unic, pe Allah, mai degrabă ca pe o formă pură și abstractă, de fenomenologie estetică, de artă? Allahu Akbar! Vasăzică, Dumnezeu este Mare! Deci, cred eu, în ordinea divină, Armageddonul, Războiul Fiilor Luminii împotriva Fiilor Întunericului, poate să vină oricând, oricum și orișiunde. Înțelegi tu? Chiar și mâine, frate gardian! Chiar și în Parcul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mecanismul analitic al structurii. Formele de analitică în care se articulează o bună parte a gândirii contemporane și despre care am făcut doar câteva exemplificări mai semnificative, trimit la o considerare fenomenologică a realității ca și condiție comună a lor. Fenomenologia este baza folosirii metodologice a analiticii. Aceasta din urmă, de fapt, se poate organiza orizontal, poate clarifica conexiunile și evidenția raporturile doar dacă contextul la care se referă este oferit de prezența fenomenului pur, adică dacă într-un atare context
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fapt, se poate organiza orizontal, poate clarifica conexiunile și evidenția raporturile doar dacă contextul la care se referă este oferit de prezența fenomenului pur, adică dacă într-un atare context s-a îndepărtat orice temei metafizic și orice deformare psihologică. Fenomenologia este astfel punctul de plecare comun al unei mari părți a gândirii contemporane, într-un fel reprezentanta ei de bază, mai ales a instanțelor sale de clarificare totală. Fenomenologia este în special o metodă, o atitudine, un fel de a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
context s-a îndepărtat orice temei metafizic și orice deformare psihologică. Fenomenologia este astfel punctul de plecare comun al unei mari părți a gândirii contemporane, într-un fel reprezentanta ei de bază, mai ales a instanțelor sale de clarificare totală. Fenomenologia este în special o metodă, o atitudine, un fel de a privi lumea. Pentru a-i indica propriile procese s-a folosit uneori expresia sugestivă de «purificare a privirii». Ideea de bază ce susține întregul discurs fenomenologic este convingerea că
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
expresivitate este îndreptată întotdeauna spre alte conștiințe. Expresivitatea și comunicarea, prin referința reciprocă, evidențiază temeiul lor comun și unitar în ceea ce este corporal, perceput la nivel trupesc. Aprofundarea acestor elemente ar însemna, în bună parte, dezvoltarea unor teme specifice ale fenomenologiei husserliene, aspect ce nu intră însă în interesul acestui studiu. Ne-am referit la ele doar pentru că sunt reprezentative pentru noua perspectivă fenomenologică și pentru sensibilitatea, de multe ori nereflectată, dar puternic simțită și trăită. Multe din obiceiurile și atitudinile
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
lupta aproape disperată pentru sens, sexualitatea devine, în cazuri extreme, un drog, un refugiu exaltant și efemer. Oricum, pune probleme care cer noi categorii de interpretare, deschide o problematică antropologică în termeni diferiți de cei tradiționali. Și în acest domeniu fenomenologia joacă un rol important întrucât, pentru a clarifica multiplele chestiuni legate de sens și implicate în contextul sexualității, este necesară identificarea unei idei care să dea sens fenomenului sexual și pe care se pot construi mai apoi alte sensuri. O
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
vorba așadar de un orizont și nu de o cortină. Chiar și descoperirea metodei fenomenologice și folosirea ei la diferite domenii ale experienței a constituit o nouă frontieră pentru cercetarea filosofică, însă, în radicalitatea sa mai profundă decât îndoiala carteziană, fenomenologia a privilegiat un nivel al conștiinței univoc și neutru, abstract în puritatea sa. Evidența absolută la care fenomenologia face referință sfârșește prin a fi un dat gratuit al subiectivității pure iar idealul filosofiei, ca știință riguroasă, poate sfârși prin a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
la diferite domenii ale experienței a constituit o nouă frontieră pentru cercetarea filosofică, însă, în radicalitatea sa mai profundă decât îndoiala carteziană, fenomenologia a privilegiat un nivel al conștiinței univoc și neutru, abstract în puritatea sa. Evidența absolută la care fenomenologia face referință sfârșește prin a fi un dat gratuit al subiectivității pure iar idealul filosofiei, ca știință riguroasă, poate sfârși prin a da naștere unui impresionism halucinant. Chiar dacă perspectiva fenomenologică rămâne un ideal de referință, exercitarea concretă a reînnoirii filosofiei
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de a accede la însăși integralitatea ei. Cazul socratic rămâne ca paradigmă a condiției filosofului în fața puterii, o condiție a căror figuri emblematice nu sunt doar cele indicate. Între opoziția lor, chiar în interiorul aceluiași fundament teoretic, se articulează o vastă fenomenologie. Între cana de cucută dată lui Socrate și guvernul republicii lui Platon se pot identifica, de fapt, poziții intermediare, iar acestea pot marca și astăzi condiția existențială a filosofului: opoziția clară, distanța; alianța cu principele, filosoful consilier al principelui; filosoful
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]