915 matches
-
fiecare dintre cromozomii pe care îi posedă. De această asortare a variantelor alalice depinde individualitatea oricărui viețuitor apărut în urma unei reproduceri sexuate. Diversitatea este de origine mutațională; sunt asociate variații aparent neutre (polimorfisme) cu mutații care uneori pot fi patogene. Fenotipul (de la grecescul phanien = a se manifesta) reunește toate ca racterele vizibile sau invizibile, a căror manifestare este condiționată de ansamblul de particularități individuale ale expresiei genomului, proteinelor și a ARN. Epigenomul definește ansamblul de modificări pe care le suferă genomul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ansamblul de modificări pe care le suferă genomul, fără să-și modifice secvenționalizarea sub influența unor factori exogeni (am bientali din macrocosmos) sau endogeni (în special enzimatici). Respectivii factori modulează expresia genelor. În acest fel, genomul se manifestă printr-un fenotip normal ori printr-unul patologic. Până în prezent, cercetarea biomedicală nu a putut să ofere metode de analiză a epigenomului, astfel încât, în definirea cauzelor primare ale diferitelor maladii trebuie să ne mulțumim cu analizele fenotipice și genotipice, cel mai adesea cu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oncogene de la om să se extindă în viitorul apropiat (Feng și col., 2008). C) ERA POST-GENOMICĂ definește carcinogeneza ca o disfuncție gravă și persistentă a mecanismelor genetice de control al proliferării celulare printr-un proces multifactorial și multistadial, care transformă fenotipul celular normal într-un fenotip celular canceros. Acesta se caracterizează prin modificări patologice ale funcțiilor normale și ale morfologiei celulare. Este vorba de o reprogramare a genomului celular în vederea eludării mecanismelor de decelare și reparare a leziunilor ADN-ului și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
extindă în viitorul apropiat (Feng și col., 2008). C) ERA POST-GENOMICĂ definește carcinogeneza ca o disfuncție gravă și persistentă a mecanismelor genetice de control al proliferării celulare printr-un proces multifactorial și multistadial, care transformă fenotipul celular normal într-un fenotip celular canceros. Acesta se caracterizează prin modificări patologice ale funcțiilor normale și ale morfologiei celulare. Este vorba de o reprogramare a genomului celular în vederea eludării mecanismelor de decelare și reparare a leziunilor ADN-ului și a acțiunii punctelor de control
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în structura ADN nou format în cursul replicării, ar putea reduce cantitatea acestor erori la 110 baze copiate. S-a putut stabili că în dezvoltarea unei tumori există o fază precoce în care are loc apariția unei celule mutante cu fenotip transformat, a cărei instabilitate genetică este în permanență stimulată de numeroase acțiuni endogene și exogene nocive asupra ADN, iar erorile acestuia sunt menținute prin funcționarea defectivă a aparatului replicativ. Astfel, după etapa de inducție, defectul genetic care nu a putut
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
specialiști din prezent au aderat la această părere, întărită și de intensa propagandă mediatică dezlănțuită în jurul vaccinului respectiv. Să existe cu adevărat o etiologie unică papillomatoasă HPV-16E6, în: a) inițierea imortalizării celulelor epiteliale genitale și b) în întreținerea ulterioară a fenotipului celulelor transformate? Cum se observă, există două aspecte ale problemei (A și B). A. Ar părea prea facil să se atribuie exclusivitatea Papilloma virusului 16E6 în inițierea imortalizării celulelor epiteliale ale cervisului, excluzându-se total participarea și a VHS2 în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și colegii săi de la Institutul Național de Cancer al SUA, au publicat o lucrare în care discriminau net tulpini de RSV care produceau infecție litică cu elaborare a unor cantități însemnate de virus și tulpini de RSV care, deși schimbau fenotipul fibroblastic al celulelor pe care erau cultivate (celulele pierdeau aspectul normal, fuziform, și luau un aspect fenotipic tumoral), producția de virus era inexistentă.10 Fenomenul a fost studiat ulterior de către Hary Rubin și Peter Vogt11 (1962) și independent de ei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
poate avea loc. Virusul helper nu face altceva decât „ajută“ realizarea transcrierii inverse, datorită faptului că inseră în genomul RSV defectiv enzima pol, lipsă inițial la apel. B. Aparatul genic al sușelor retrovirale capabile să inducă cancerizarea (vizibilă prin schimbarea fenotipului celulei atacate) conține, în mod obligatoriu, gena v-Src. Redăm, după însuși G. Steven Martin,15 descoperitorul v-Src, o schemă privind relația de strictă determinare fenotipală și de replicare defectivă / nondefectivă a trei variante de virioni ai RSC (fig. 5-5). În
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ce intervin în replicarea defectivă și în transformarea defectivă. Replicarea non-defectivă: genomul viral conține toate cele patru gene și anume, trei implicate în multiplicarea particulei virale: gag, pol și env și una, v-Src, care codifică proteine oncogene ce impun transformarea fenotipului celular normal (fibroblastic, experimentele fiind efectuate pe culturi de fibroblaste embrionare de Gallus domesticus) în fenotip neoplazic. Este cazul unor sușe virale de RSV precum Prague sau Schmidt-Ruppin. În acest caz, tulpinile virale sunt atât productive (dau naștere la virioni
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
patru gene și anume, trei implicate în multiplicarea particulei virale: gag, pol și env și una, v-Src, care codifică proteine oncogene ce impun transformarea fenotipului celular normal (fibroblastic, experimentele fiind efectuate pe culturi de fibroblaste embrionare de Gallus domesticus) în fenotip neoplazic. Este cazul unor sușe virale de RSV precum Prague sau Schmidt-Ruppin. În acest caz, tulpinile virale sunt atât productive (dau naștere la virioni noi) cât și transformante. În terminologia lui Peter H. Duesberg și Peter K. Vogt elaborată în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și neuropsihoendocrinologiei etc. Rezultatul final al acțiunii concertate a respectivilor factori exo- sau endogeni încă puțin cunoscută în ce privește ponderea diferiților agenți implicați, este apariția 278÷326 PCRIAM 06.02.2015 20:41 Page 322 | 323 celulei transformate canceros, cu un nou fenotip, generat de modificările de tip genetic și epigenetic care s-au produs și s-au perpetuat în interiorul clonei respective. Este meritul lui A.G. Knudson și al lui P.C. Novel care, în 1975 și respectiv 1976, au emis ipoteza după care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
știe, aceste celule supraviețuiesc perioade lungi de timp și sunt prezente în diferite țesuturi. Ideea este susținută de C.J. Potter (1978), A.M. Simons (1999), J.E. Trosko (2000), D.E. Williams (2001) ș.a. Potter explică faptul că celulele neoplazice pot avea un fenotip intermediar între aspectul embrionar și cel de diferențiere matură (terminală) prin aceea că aceste celule (neoplazice, n.n.) au o origine monoclonală ce pornește din celule stem. Știm de altfel că stem-cells sunt elemente imortalizate în perioada de dinaintea diferențierii terminale sau
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
regresie a proliferărilor celulare, apoptoza reintrând în atribuțiile sale fiziologice. De reținut că unii promotori sunt specifici pentru un anumit țesut, în timp ce alții pot fi pluriactivi. C. PROGRESIA, ultimul stadiu al carcinogenezei, se caracterizează prin dobândirea și metastazarea unui anumit fenotip celular neoplazic. Abia în această etapă se poate vorbi despre cancer, deoarece leziunile histologice post-inițiere și, mai ales, cele ce corespund fazei de promoție, sunt clasate ca fiind precanceroase. Fenotipul celular neoplazic este dobândit nu numai prin mecanisme de tip
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
al carcinogenezei, se caracterizează prin dobândirea și metastazarea unui anumit fenotip celular neoplazic. Abia în această etapă se poate vorbi despre cancer, deoarece leziunile histologice post-inițiere și, mai ales, cele ce corespund fazei de promoție, sunt clasate ca fiind precanceroase. Fenotipul celular neoplazic este dobândit nu numai prin mecanisme de tip genetic, ci și epigenetic. În timpul desfășurării progresiei, proliferarea celulară este independentă de prezența stimulatorilor creșterii. Progresia se caracterizează prin ireversibilitate, instabilitate genetică, creștere rapidă, invazivitate, metastazare și modificarea unor parametri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
este independentă de prezența stimulatorilor creșterii. Progresia se caracterizează prin ireversibilitate, instabilitate genetică, creștere rapidă, invazivitate, metastazare și modificarea unor parametri morfologici biochimici și metabolici ai celulelor afectate. Angiogeneza, ca fenomen epigenetic, este esențială pentru realizarea progresiei, iar achiziția de fenotip angiogenic precede dezvoltarea unor caractere ce contribuie la malignitate. Inhibarea neoangiogenezei (utilizată în prezent în terapie) întârzie dezvoltarea neoplaziei. Redăm, în continuare (tabelul 6-1) rezumativ, caracteristicile diferitelor stadii ale procesului carcinogenetic (după H.C. Pitot, 1987). Caracteristicile diferitelor stadii ale carcinogenezei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
7.3. Imunoeditarea, ca fenomen al oncogenezei virale Termenul de immunoediting definește un proces prin care sistemul imun al organismelor le protejează pe acestea de dezvoltarea unei neoplazii maligne. În același timp, are loc și un proces de „sculptare a fenotipului imunologic“ al tumorilor care se formează la gazda imunocompetentă (G.P. Dunn și colab., 2002). Ni se pare necesar a preciza din ce cauză imunoeditarea nu este astăzi considerată a fi doar o simplă acțiune de apărare (așa cum obișnuit se întâlnește
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulele imunocompetente sau factorii umorali de acest tip inhibă, distrug și îndepărtează celulele transformate neoplazic. Considerăm important să subliniem că imunoeditarea este o acțiune complexă, care se desfășoară într-un timp mai îndelungat și care are ca rezultat modificarea (schimbarea) fenotipului imunogenic al tumorilor. Imunoeditarea este, așadar, urmarea unei co-evoluții între sistemul imunitar al organismului, socotit ca presor selectiv și diferitele populații celulare infectate cu virusuri sau transformate neoplazic, indiferent de factorii care au indus această transformare. De-a lungul acestei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fost durerile abdominale, diareea, pleurezia, ascita, tusea, sputa și o umbră anormală la examenul radiografic al toracelui. Numărul de leucocite a variat de la normal la 500 × 109/L. Celulele leucemice seamănă cu celulele Sezary care au nucleul lobulat sau crestat. Fenotipul caracteristic de suprafață al celulelor T din LTA a fost caracterizat prin anticorpi monoclonali CD3+, CD4+, CD8- și CD25+. Anemia și trombocitopenia sunt rare. Eozinofilia a fost observată frecvent la pacienții cu LTA, la fel și la cei cu alte
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
latent de LTA sunt relativ mari și nu au granule citoplasmatice sau vacuole. Nucleul este lobulat, bi- sau trifoliat. Markeri fenotipici ai celulei din LTA Analizele imunofenotipice ale celulelor LTA cu diverși anticorpi monoclonali au arătat că aceste celule au fenotipul de helper/inductor al limfocitelor T activate. Cele mai multe celule LTA sunt pozitive pentru CD2, 3, 4, 25 și HLA-DR și sunt negative pentru CD7 și CD8. O trăsătură caracteristică a celulelor LTA este nivelul scăzut de CD3/receptori ai celulelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și, pe de alta, la creșterea longevității de transcriere a chimerismului ce codifică proteinele virale E6 și E7. Integrarea, ca fenomen, pare să se producă în timpul tranziției către leziunile celulare „de grad înalt“, fiind parțial responsabilă pentru stabilirea formelor de fenotip displazic avansat. Acțiunea de a preciza interreacțiile dintre funcțiile proteinelor virale și funcțiile celulare în „destinul biologic ulterior al ambilor actori“ implicați în proces, rămâne să fie o sarcină a viitorului apropiat. Au fost identificate unele locusuri de integrare, acestea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ale genelor ce determină caracterul respectiv. De asemenea, efectul selecției este nul pentru genele supradominante sau cu dominanță completă. Selecția pentru carectarele determinate de genele epistatice tinde spre zero. Selecția artificială este un proces elaborat, complex, deoarece devierile evidente ale fenotipului unui organism apar rareori, și sunt prezente la un număr restrâns de indivizi. Aceasta impune creșterea unui lot cât mai mare din exemplarele sortite ameliorării, precum și observarea și calculul diferențelor dintre indivizi, în ceea ce privește manifestarea caracterului dorit a se ameliora. O
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
practica reproducerii peștilor. O practică comună zootehniei, în general, o reprezintă potrivirea fenotipică a perechilor. Avem în acest caz, împerecheri omogene și împerecheri heterogene. Imperecherile omogene, numite și împerecheri “asemănător cu asemănător”, utilizează pentru producerea descendenței, împerecheri între indivizi cu fenotip asemănător, fără a ține cont de gradul de rudenie. Imperecherile consangvine au la bază dimpotrivă, asemănări genotipice. Rezultatul împerecherilor omogene depinde în cea mai mare măsură de heritabilitatea fiecărui carater. Din aceste considerente, în cazul caracteristicilor cu heritabilitate redusă, efectul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
expresia interacțiunii alelelor responsabile de acest caracter, iar în figura 9* transmiterea genotipului învelișului de solzi, în diferite tipuri de încrucișări. Cele două perechi de gene alele responsabile cu alcătuirea învelișului de solzi sunt: Ss și Nn. Gena “S” controlează fenotipul învelișului de solzi, iar gena “N” îl modifică. Fenotipul normal, cu solzi, este dominant,produs de genotipurile SS și Ss. Caraterul recesiv este prezent la crapul „oglindă”, unde numarul de solzi scade, iar solzii care rămân, sunt de dimensiuni mărite
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
figura 9* transmiterea genotipului învelișului de solzi, în diferite tipuri de încrucișări. Cele două perechi de gene alele responsabile cu alcătuirea învelișului de solzi sunt: Ss și Nn. Gena “S” controlează fenotipul învelișului de solzi, iar gena “N” îl modifică. Fenotipul normal, cu solzi, este dominant,produs de genotipurile SS și Ss. Caraterul recesiv este prezent la crapul „oglindă”, unde numarul de solzi scade, iar solzii care rămân, sunt de dimensiuni mărite. Acest fenotip este produs de genotipul ss. In cazul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de solzi, iar gena “N” îl modifică. Fenotipul normal, cu solzi, este dominant,produs de genotipurile SS și Ss. Caraterul recesiv este prezent la crapul „oglindă”, unde numarul de solzi scade, iar solzii care rămân, sunt de dimensiuni mărite. Acest fenotip este produs de genotipul ss. In cazul în care la locusul genei „S” întâlnim genotipul SS sau Ss, gena „N” modifică fenotipul astfel: 70 în caz de homozigoție (nn sau NN), corpul este complet acoperit cu solzi (varianta nn, deoarece
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]