12,837 matches
-
covrig/ pe-o osie de căruță/ și nu scârțâia niciodată." (Portret) Ar trebui să ne rugăm lui Dumnezeu ca poetei să nu-i vină ideea să scrie pamflete. Dacă ar face-o, nu ne-ar mai rămâne decât să ne ferim din calea ei, ca să nu-i cadă privirea asupra noastră. Poezia cu personaje Ca și Mircea Ivănescu sau Emil Brumaru, Nora Iuga își multiplică uneori identitatea poetică, creând personaje. Tradiționala persoana întâi a poeziei devine cu ușurință persoana a treia
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
de antipolitică, propus de el însuși mai demult: "Anti- politica este critica morală a politicii. Moralitatea nu poate fi politică, dar poate fi demonul ei (în sens socratic), incubul, gîndul ei rău; poate fi iluzia politicii. Cinismul antipoliticii ne poate feri de naivitate". Studenților săi, Konrád György le recomandă cinci lucruri: să continuie să învețe; să regîndească în permanență lucrurile; să se ferească de abstracțiuni și de terminologii; să fie atenți la ce le scoate în cale soarta și inspirația; în
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
fi demonul ei (în sens socratic), incubul, gîndul ei rău; poate fi iluzia politicii. Cinismul antipoliticii ne poate feri de naivitate". Studenților săi, Konrád György le recomandă cinci lucruri: să continuie să învețe; să regîndească în permanență lucrurile; să se ferească de abstracțiuni și de terminologii; să fie atenți la ce le scoate în cale soarta și inspirația; în fine, să nu confunde individualismul - valoare liberală supremă - al secolului ce vine cu acela amorțit și consumatorist al secolului ce pleacă. Și
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
mai mult decît cu afecțiune, făcîndu-l cu o datorie sacră, cu ceva pentru care, de fapt, nu există cuvînt,... Încercînd să-și salveze prietenul poet considerat mult mai mare, din starea aceea imposibilă în care se afla. Totdeauna m-am ferit să-i spun poetului că am văzut... Există, între poeți, o intimitate și o datorie a lor, între ei, unul față de altul, cînd sînt adevărați și stăpîniți de un har puternic... există un sentiment incomparabil, față de ceilalți. * * * Ianuarie 1976. Niște
Miscellanea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16987_a_18312]
-
roman de unde înțelegem încă o dată că nu există dramolete în realitate, ci numai ochi care le construiesc, ochi în care a intrat un ciob din oglinda lui Andersen, accident de care scriitorii buni ai Japoniei se pare că au fost feriți. Ar fi banal de explicat că farmecul acestor romane rezidă într-un niponism rafinat, atît de diferit de modelul european sau american încît noi, ca cititori, sîntem tentați să vibrăm la un exotism de atmosferă ce ar camufla de fapt
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
în proză. Perspectiva se schimbă alternativ dinspre personajul masculin (Oki sau Tichiro) înspre cel feminin (Otoko sau Keiko), totul la persoana a treia pe un fundal de analiză psihologică nesofisticată. Trăirile personajelor n-au nimic senzațional, iar autorul nu se ferește pe alocuri de sentimentalism, dar nu unul dulceag, ci unul autentic, așa cum apare el în viața de zi cu zi, neascuns, iar excentricitățile, atunci cînd apar, sînt rezultatul firesc al mediului artistic, cu scriitori și pictori, în care se desfășoară
Frumusețe și delectare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17020_a_18345]
-
Abmination et chiennerie, W. Faulkner, Lumină în august, ed. franceză.) Scenă văzută de mine... * 1954. Un ins slab, șchiop, cap mic de șarpe, teșit; zgomotos, vorbește cu explozii de tonuri ridicate fără o justificare logică, mănîncă animalic, clefăind. Toți se feresc să mănînce la masă cu el fiind atît de dizgrațios. Cînd merge cu tine, din cauza piciorului drept mai scurt, calcă sacadat într-o parte și se bagă în tine lovindu-te ritmic în timp ce discută cu rîsete și gesturi detracate, enervîndu-te
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17024_a_18349]
-
îl știi?" Povestea cu cocoșul mi-o spusese și Virgil Ierunca, fost, el, elev al Pompiliei și al părinților mei. Curios e că, în anii '50, cînd mă duceam eu la Pompilia, eram agresat de un cocoș de care mă feream plesnindu-l peste cioc cu caietul de franceză, devenit un veritabil ciur. Era vorba de cocoși diferiți, dată fiind trecerea deceniilor, dar cu siguranță rude, de vreme ce se comportau la fel. Asemenea uimitoare punți peste timp au mai fost în întîlnirea
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
lui Maiorescu era dură, dar dreaptă. Analizarea "procedării literare a d-lor Ureche, P.Ghica și Grădișteanu nu s-ar justifica prin înțelegerea răului ce niște scriitori ca d-lor pot aduce unei literaturi începătoare", recomandînd intelectualilor români "să se ferească de fraza goală, de iluzia că formele deșarte pot ținea locul fondului solid, și acest pericol este tot atît de mare în literatură ca și în politică"12). Polemica dintre Convorbiri literare de la Iași și Revista contimporană bucureșteană s-ar
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
contimporană), te-oi trimite să-ți răspundă frumoșii ochi și graciositatea Dnei Grădișteanu. Eu, un vechi păcătos, nu puteam refuza cerere unei dame atît de amabile"13). În altă scrisoare, Alecsandri, dezgustat de politică, îl îndemna pe Iacob Negruzzi să ferească Convorbirile de această boală, care bîntuia tînăra democrație română în secolul trecut și care, din păcate, mai bîntuie de zece ani, în această nesfîrșită perioadă de tranziție. Grădișteanu semnează cu pseudonimul G. Gellianu trei articole în Revista contimporană: Schițe literare
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
marii PDSR-ului au făcut o demonstrație publică de fidelitate față de dl Iliescu. Cel mai apăsat rostitor al atașamentului neabătut pentru actualul lider al PDSR a fost dl Adrian Năstase, despre care mai mulți analiști au afirmat că încearcă să ferească partidul de efectul Costea, distanțîndu-l de dl Iliescu. Unul dintre acești analiști, l-a acuzat ulterior pe dl Năstase de lașitate și de oportunistă dare înapoi în fața ofensivei lui Ion Iliescu. Luînd în calcul reacțiile de această factură din presă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
a lui, care astăzi văd că s-a răspîndit, dar despre care pot să pun mîna în foc că-i aparține. Într-una din dizertațiile lui scînteietoare, el se oprise brusc ducîndu-și mîna la fruntea înălțată spre cer, și strigase: "Ferește-mă, Doamne, de filosemiți, că de antisemiți mă apăr singur!". Era și nu era un paradox. Fiindcă, trebuie să recunoști că sînt și filosemiți prefăcuți.. Prietenul meu excepțional, căruia i s-ar putea spune și Brummer, avea oroare de sentimentele
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
personalitatea lui Ștefan cel Mare, voievod bogat și viteaz, care îl învinge pe Soliman-pașa la Vaslui dar e învins la Războieni (1476), rămînînd pe tron timp de 47 de ani, sfătuindu-și urmașii să închine, ca și el, țara turcilor, ferind-o astfel de pericolul transformării ei în pașalîc turcesc. Mihai Viteazul (secolul al XVI-lea) s-a luptat, o vreme victorios, cu turcii, dar n-a fost iubit în țară pentru asuprirea decretată asupra țăranilor. Și (autorul se sfiește s-
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
am căpătat noi argumente, această simbolică rugă impunîndu-se la răscrucea de milenii. De aceea am îndrăznit să-l rog pe Krzysztof Zanussi - oaspete și al Cinematecii Române - să comenteze butada "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc", ferindu-mă să-l pomenesc însă pe Malraux, cel oricum aflat sub influența lui Nietszche care declarase categoric "Dumnezeu a murit!" Zanussi dixit Raționalist elevat ce și-a construit propria operă ca pe o accedere la grația divină prin meditație, Zanussi
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
prea inspiră un asemenea cardio-vot. În ceea ce îi privește pe cei doi candidați aflați în partea de sus a sondajelor de opinie pentru București, recentul liberal George Pădure și mai vechiul său contracandidat din partea PDSR-ului, Sorin Oprescu, aceștia se feresc de mesaje umoristice sau de o originalitate care ar putea fi speculată de adversar ori de presă. Asta nu l-a scutit pe actualul primar al sectorului 1 de aluzii referitoare la afacerile sale cu GEPA cărora le merge prost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
lor contorsiune, dezordine, asociativitate, proza lui Malcolm Lowry nu poate fi spectaculoasă la un nivel al scriiturii. Povestea în sine, citită după romanele lui Marquez, nu e nici ea remarcabilă în sine. Și totuși, Sub vulcan este, oricît ne-am feri de superlative în epoca reticențelor critice, o carte ieșită din comun. Grea, obositoare, cu o materie epică vîscoasă și totuși pe alocuri neobișnuit de lejeră, compusă parcă din mici narațiuni care rezistă în sine și nu te constrîng să urmărești
Alcoolul ca substanță metafizică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17115_a_18440]
-
toți cei ce s-au îndeletnicit cu istoria națională n-au avut în privire decît biografia domnilor, nepomenind nimică de popor, izvorul a tuturor mișcărilor și isprăvelor și fără care stăpînitorii n-ar fi nimică. Mă voi sili să mă feresc de această greșală de căpitenie, ci, pe lîngă istoria politică a țărilor, atît cît voit fi ajutat de documenturile și tradițiile vechi, voi căuta a vă da și o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
de înțeles cu mintea, dar care vorbesc inimilor simțitoare. Opera lor este un obiect de patrimoniu care trebuie protejat prin lege de orice fel de critică. Și așa mai departe. Fiziologia țuțărului nu e complicată, dar e vastă. M-am ferit să dau nume. Singurul pentru care fac excepție, fiindcă o merită, este Luminița Marcu, unul dintre cei doi foarte tineri cronicari ai României literare. Ea a scris ce a crezut despre o carte proastă. Nu i-am cerut să spună
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
asamblare a pieselor componente ale acesteia, de fixare a lor solidă, într-o argumentație anevoie de clintit. O seriozitate meșteșugărească intră în joc. Firește, se degajă o notă "eticizant-educativă", împletită însă cu voia bună, pătrunsă de irizările umorului care o feresc de morozitate. Vorba de duh apare ca o detentă naturală a muncii aplicate, răbdătoare. Preocuparea de căpetenie a exegetului e cumpănirea "defectelor" și "calităților", astfel încît rezultanta să fie cît mai "obiectivă" (personalitatea criticului configurîndu-se din picanteriile discursului individualizat, mai
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
predilectă. Știu că veți decădea și voi ca și imperiul roman - îi spuneam - și regret, regret foarte mult că nu avem ocazia să decădem împreună cu voi! Abia așteptam să mă întrebe cum e pe la noi prin țară, dar Paul se ferea totdeauna să aducă vorba. Știa ce știa. Eram însă pregătit. Anglo-americanilor nu le place deloc să-ți bârfești țara, astfel încât nu eram sigur cum aveam să fac față, conformându-mă principiului lor, dar să mă fi și răcorit, cât de
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
a miliției. Pe acolo au intrat mașinile. Reușise să afle și că datele de pe buletinul mamei, securiștii le aveau de la tata, arestat și el, în aceeași noapte, doar cu cîteva ore mai devreme, la Sibiu. Cel puțin așa îi spusese, ferindu-se de ceilalți, unul dintre ofițeri. Adăugînd, cu voce și mai scăzută: "Nu vă alarmați. îi vom da drumul repede." Erau și printre securiști oameni de treabă, s-ar zice. Acel repede a însemnat aproape doi ani. În fiecare seară
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
antisemitism și xenofobie. În aceste articole, Vlad Hogea nu se exprimă numai în nume propriu, ci și în numele Partidului România Mare, ca autor de doctrină explicit anticonstituțională și primejdioasă pentru stabilitatea democrației din România: "Bunătatea ne poate, ce-i drept, feri de pericolul extremismului, al căderii în fanatism și în radicalism violent, la limita legii. Dar la fel de adevărat este că tocmai nuanțarea exagerată a... mesajului nostru politic ar putea duce la pierderea încrederii în noi din partea electoratului naționalist", am citat din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
Creației l-ar fi înșelat pe om din primul moment și tot ce poate face acesta e să se tînguie fastuos: "Cumplit de lipsit de rușine, aidoma lor, te cred zeii/ În stare să divulgi boala pe care toți se feresc s-o numească;/ Cînd dedesubtul lavei împietrite ești doar un hohot de plîns nesfîrșit amînat;/ Îți vine să fugi, să dezertezi dinaintea privilegiului cu care te-au momit/ Departe de poemul pustiitor ce te lasă fără strop de aer în
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
marcat începutul acestei noi lumi, iar procesul mondializării pare ireversibil, deși rolul politic al Statului rămîne determinant. Ce se întîmplă totuși cu integrarea culturală? Ea a devenit posibilă, dar, după cum ne-a spus chiar reprezentantul Consiliului Europei, dl Penette, trebuie ferită de excesele globalizării de tip american, care amenință identitatea culturală, specificul național. Majoritatea participanților au susținut că literatura nu poate fi globalizată, orice operă e unică și individuală, identitatea ei e dată și de limba în care a fost scrisă
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
acest univers agrest de tîrg provincial (în idiș ștetl) amintirea ghettoului ancestral. În Herța VI Fundoianu scria evocator despre viața sa de copil: Seara, un murmur negru creștea din sinagogi:/ Cereau desigur - altfel ai fi voit să rogi -/ ca să-i ferească Cerul cum le-a ferit strămoșii/ de panica adusă din cîmpurile roșii./ Deodată, după geamuri se aprindeau făclii;/ o umbră liniștită intra în prăvălii/ prin ușile-ncuiate și s-așeza la masă./ Tăcerea de salină încremenea în casă/ și-n sloiul
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]