606 matches
-
Sula dactylatra, Sula leucogaster, Sula sula și Gygis alba). Animalele care trăiesc pe insulă sunt broasca țestoasă (Chelonia mydas) și un crab (engl. coconut crab) cu denumirea științifică (Birgus latro). Dintre plante se pot aminti palmierii cocotieri (Cocos nucifera) și ferigi autohtone (Pteridopsida sau Polypodiopsida). Atolul a fost descoperit în 1798 de un căpitan de vapor american, patru ani mai târziu Sawle, de asemenea un căpitan american denumește atolul "Palmyra". În anul 1816 se scufundă corabia piraților spanioli Esperanța încărcată cu
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
au paticularitatea de a fi singurele teritorii aflate la antipozii Statelor Unite, insula Saint-Paul corespunzând unui teritoriu din Colorado. Climatul este temperat oceanic, fără perioade de îngheț dar supus unui vânt constant dinspre vest. Vegetația se reduce la ierburi înalte și ferigi, neexistând arbori. Fauna este tipică mediului sub-arctic, numeroase specii de păsări cuibărind aici. De asemenea insula este un refugiu pentru diverse mamifere marine cum ar fi focile sau leii de mare. Instoruderea iepurilor și a șobolanilor pe insulă, cel mai
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. Ponoare adînci în care sau dezgolit depunerile pleozoiului, mezozoiului și canozoiului. Izvoare și cascade. Pădure bogată în diferite componente. Plante rare: dracila, corn, luntricica, dedițel, pojarnița de munte, trifoi negru, pătrunjel de cîmp, feriguța, feriga femenină, șiverechia, urechelnița, ghipsoruța și altele. Rezervatia este încadrată în etajul deluros de cvercete cu următoarele tipuri de stațiuni: - Deluros de cvercete cu gorunete, goruneto - șleauri sau goruneto -stejăreto -șleauri Ps/Pm; - Deluros de cvercete cu stejar de Pi, litic
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
ea în funcție de anotimp. Dacă primavara și vara aranjamentul este bogat, iarna el va fi mai sărac și fără strălucire. Pentru aranjamente se pot folosi: trandafiri, iriși, crizanteme, floarea-soarelui, lalele, gladiole, crini, flori de pai, margarete. Se pot folosi frunze de ferigă și ramuri de stejar, alun, salcie, liliac etc. De mare efect sunt ramurelele înflorite de măr, de cireș sau alți pomi fructiferi. Se pot folosi și plante exotice, precum gerbera, diverse specii de orhidee, anthurium, croton, ficus, flori de bromelii
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
de stâncă ("Lloydia serotină"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), angelica ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), feriga de piatră ("Cystopteris sudetica"), iedera albă ("Daphne blagayana"), garofița albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), „Mâna Maici Domnului” ("Gymnadenia conopsea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupinița ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), buzișor
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
humus și aluviuni aduse de Dunăre și depuse aici. Într-o formație de plaur putem întîlni nu mai puțin de 20 de plante, strîns unite între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
În regiune s-au dentificat până în prezent 485 de specii de plante care aparțin de 51 de familii. Pe langă arbori că salcâmi „Acacia tortilis” și tufișuri (Aerva javanica, Euphorbia cuneată), în regiunile mai înalte cu cețuri se pot găsi ferigi, mușchi și plante suculente adaptate la regiuni aride. Astfel se pot aminti „Biscutella elbensis”, „Biscutella laevigata”, „Selaginella lepidophylla, ”„Anastatica hierochuntica” (trandafiri de Ieriho) Fauna este reprezentată prin 23 specii de mamifere, 41 specii de păsări și 22 specii de reptile
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
pe platoul central este specifică regiunilor de taiga, cu păduri de conifere, sau și regiunilor de tundră. In partea de nord umiditatea redusă a solului este datorată înghețului permanent (permafrost), aici nu cresc copaci ci numai tufișuri, mușchi, licheni și ferigi. In regiunea platoului nu există șosele, ci numai drumuri nepavate; în timpul dezghețului și precipitațiilor abundente din primăvară regiunea devine o mocirlă noroioasă fără drumuri amenajate, ceace face ca circulația să fie aproape imposibilă. În aceste perioade singurele posibilități de circulație
Platoul Siberian Central () [Corola-website/Science/314454_a_315783]
-
romanica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), ghințură galbenă ("Gentiana lutea
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
04 ± 1.10 de milioane de ani. Analiza cu argon a dat o vârstă de 65.17 ± 0.64 milioane ani. Aceste vârste sunt similare cu cea a Craterului Chicxulub. Un studiu din august 2010 a unor piroane antice de ferigă sugerează că impactul Boltysh probabil a avut loc cu mai multe mii de ani înainte de Chicxulub. Deși vârstele derivate pentru Chicxulub și Boltysh sunt aceleași pentru erorile în cadrul lor statistic, aceasta nu înseamnă neapărat că s-au format, în exact
Craterul Boltîș () [Corola-website/Science/322895_a_324224]
-
vegetează alături de alte rarități floristice (protejate la nivel internațional, endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), angelică ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), ferigă de piatră ("Cystopteris sudetica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), "Gagea fistulosa" o specie floristică din familia Liliaceae, "Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de "Mâna Maici Domnului", crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
pentru supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt. Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt. Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
Phragmites australis") și păpurișurile ("Typha latifolia", "Typha angustifolia"). Pinofitele sunt reprezentată de o singură specie în flora spontană - Cârcel ("Ephedra distachya"). În parcuri, fâșii forestiere au fost plantați pini, molizi, tui, jneapăni, anterior nespecifice pentru Moldova. O distribuție redusă prezintă ferigile și ecvizetofitele. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
o singură specie în flora spontană - Cârcel ("Ephedra distachya"). În parcuri, fâșii forestiere au fost plantați pini, molizi, tui, jneapăni, anterior nespecifice pentru Moldova. O distribuție redusă prezintă ferigile și ecvizetofitele. În urma cercetărilor din 1965-1996 s-au determinat 26 specii ferigi ce se referă la 9 familii și la 15 genuri ("Dryopteris filix-mas", "Salvinia natans", "Asplenium trichomanes"). Din ecvizetofite au fost semnalate 8 specii ("Equisetum telmateia", "Equisetum pratense" etc.). Lichenoflora Moldovei înregistrează circa 200 de specii și varietăți - licheni crustoși ("Verrucaria
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
cine. Din secolul XIX această tradiție a devenit un eveniment festiv ce continuă și astăzi. Consiliul orașului organizează concerte și alte evenimente. Fiecare eveniment de vară, pe lângă coroanele de flori ce sunt aruncate în apă, săriturile pe deasupra focului, căutarea florilor ferigă, au loc și concerte muzicale, discursuri ale demnitarilor și artificii. Festivalul de Film din Varșovia este un festival anual ce are loc în octombrie. Filmele sunt rulate în limba originală cu subtitrari în limba poloneză. Cinemaurile ce participă la acest
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
alte esențe de foioase constituie o treime din păduri; pădurile de conifere sunt în creștere ca urmare a reîmpăduririlor. Molidul și bradul predomină în munții de sus, în timp ce pinul și laricele se găsesc în sol nisipos. Există multe specii de ferigi, flori, ciuperci, și mușchi. Peștii abundă în râuri și în Marea Nordului. Printre animalele sălbatice, se găsesc cerbul, mistrețul, muflonul, vulpea, bursucul, iepurele, și un număr mic de castori. Diverse păsări migratoare străbat Germania primăvara și toamna. Parcurile naționale ale Germaniei
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
fug. Noaptea zornăie. Adâncurile suie. / Râpe-l beau. Și piscurile-l sug. // Dar ajuns pe mușchiul vârfurilor aspre, / cerul viu îi curge pe spinare / și văzduhul gâlgâind de astre / îl cuprinde-ntr-o lichidă-mbrățișare. // Lângă lup se gudură zănoage, / Feriga se bucură că-l simte, / vizuini flămânde și bârloage / cu urechi ciulite-i sar 'nainte. // Părul ca o ceață grea pe spate / se sbârlește de tăcere și de veac. / Stâncile îi joacă-n ochi, mirate, / botul linge umbrele, buimac... // Stă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
originalitate. Multe dintre speciile australiene nu se găsesc aici. Izolarea arhipelagului a contribuit în mare măsură la aceste unice specii vegetale. Există elemente de flora subtropicală și temperată(de exemplu, sunt peste 400 de specii de ferigi-foarte cunoscute, printre care feriga argintie). Defrișările masive au rărit numărul speciilor existente azi. Dintre acestea se remarcă pinul Kauri, care atinge 40 de m înălțime, se găsește în partea de nord a arhipelagului. </div> </div> Se împart în două categorii: Sub legislația curentă, cei
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
dar în munți temperaturile scad noaptea la 4°C, iar ziua 32°C. Umiditatea relativă este ridicată uniform. Savana și pădurile tropicale ocupă cea mai mare parte din suprafața, unde se găsesc copaci valoroși(cedru, kwila), orhideei tropicale, liane și ferigi. În zonele joase de coastă apar diverse specii de mangrove, specii de palmieri, cum ar fi Sago(fosilă vie, neschibată în ultimii 200 de milioane de ani) și casuarine. Între 900 m și 1200 m apar păduri de pin. Mai
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
naționale: Flora Macedoniei este reprezentată de aproximativ 210 familii, 920 de genuri și aproximativ 3.700 de specii de plante. Cele mai abundente grupuri sunt plantele cu flori, cu aproximativ 3200 de specii, urmate de mușchi (350 de specii) și ferigi (42). , Macedonia aparține provinciei Ilire a în cadrul . Potrivit World Wide Fund (WWF) și Hărții Digitale a Regiunilor Ecologice Europene realizată de , teritoriul Macedoniei poate fi împărțit în patru ecoregiuni: pădurile de amestec ale Munților Pindului, pădurile de amestec din Balcani
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
Parcul național Pelister de la Bitola este cunoscut pentru prezența , endemic aici, precum și a circa 88 de specii de plante reprezentând aproape 30% din dendroflora macedoneană. Pădurile de pin macedonean din Pelister sunt împărțite în două comunități: pădurile de pin cu ferigi și păduri de pin cu ienuperi. Ca specie coniferă specifică, pinul macedonean este un al florei terțiare, iar pinul cu cinci ace Molika a fost remarcat prima oară în Pelister în 1893. Fondul forestier limitat al Macedoniei include și , paltini
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
coajă să se onduleze în afară, ca la o minge de badminton), rădăcini, cetină, ulei de la motor (dacă nu ai vreun vas - îl scurgi direct pe sol, înainte de a se congela în motor), cuiburi de pasăre, frunze de palmier, ferigă. Atenție: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva și pentru următorul foc, cel de mâine. - Combustibilul: adună o rezervă imensă (de două ori mai mult decât apreciezi la început) din orice material care poate arde: crengi, bușteni
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
gudronul, precum și marcarea teritoriului prin urinare. Masculii sunt protectivi când vine vorba de teritoriul lor, dar permit femelelor să treacă prin teritoriul lor pentru a se hrăni. Okapi sunt animale ierbivore, hrănindu-se cu frunze și muguri de copaci, ierburi, ferigi, fructe și ciuperci. Multe dintre speciile de plante consumate de aceste mamifere sunt otrăvitoare pentru om. Okapi consumă cărbune din copaci arși de fulger. Observații de teren indică că cerințele nutriționale de minerale și de sare sunt completate prin consumarea
Okapi () [Corola-website/Science/316806_a_318135]