896 matches
-
dovezi că medicamentele antihipertensive pot exercita un efect diferit asupra dezvoltării fibrilației atriale [376]. Două studii mari de hipertensiune [377,378] au arătat că blocanții receptorilor de angiotensină, losartan și valsartan, s-au asociat cu o incidența mai scăzută a fibrilației atriale nou apărute decât beta-blocantul atenolol și, respectiv, antagonistul de calciu amlodipină. O incidența scăzută a fibrilației atriale nou apărute a fost de asemenea observată în trei studii de insuficienta cardiacă, în care un IEC, enalapril [379], sau antagoniști de
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
de hipertensiune [377,378] au arătat că blocanții receptorilor de angiotensină, losartan și valsartan, s-au asociat cu o incidența mai scăzută a fibrilației atriale nou apărute decât beta-blocantul atenolol și, respectiv, antagonistul de calciu amlodipină. O incidența scăzută a fibrilației atriale nou apărute a fost de asemenea observată în trei studii de insuficienta cardiacă, în care un IEC, enalapril [379], sau antagoniști de receptori de angiotensină, candesartan [380] și valsartan [381] au fost comparați cu placebo ca medicație adaugată la
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
în trei studii de insuficienta cardiacă, în care un IEC, enalapril [379], sau antagoniști de receptori de angiotensină, candesartan [380] și valsartan [381] au fost comparați cu placebo ca medicație adaugată la terapia de baza, în studiul LIFE, scăderea incidenței fibrilației atriale s-a corelat cu regresia hipertrofiei ventriculare stângi [382]. Studii mai mici s-au adresat efectelor antagoniștilor de receptori de angiotensină asupra fibrilației atriale recurente la pacienți cu antecedente de episoade aritmice. Aceste studii au raportat efecte favorabile atât
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
fost comparați cu placebo ca medicație adaugată la terapia de baza, în studiul LIFE, scăderea incidenței fibrilației atriale s-a corelat cu regresia hipertrofiei ventriculare stângi [382]. Studii mai mici s-au adresat efectelor antagoniștilor de receptori de angiotensină asupra fibrilației atriale recurente la pacienți cu antecedente de episoade aritmice. Aceste studii au raportat efecte favorabile atât ale irbesartan versus placebo, cât și ale losartan versus amlodipină [384], medicamentele fiind adăugate în ambele cazuri la amiodaronă. Astfel, există dovezi puternice în favoarea
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
irbesartan versus placebo, cât și ale losartan versus amlodipină [384], medicamentele fiind adăugate în ambele cazuri la amiodaronă. Astfel, există dovezi puternice în favoarea efectelor benefice ale antagoniștilor de receptori de angiotensină comparativ cu beta-blocante, antagoniști de calciu sau placebo, privind fibrilația atrială nou apărută, și dovezi mai puțin puternice privind recurența fibrilației atriale. Nu există date disponibile privind comparația între blocante ale receptorilor de angiotensină și IEC. În acest domeniu, mai multe informații ar putea veni din studii specifice în desfășurare
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
fiind adăugate în ambele cazuri la amiodaronă. Astfel, există dovezi puternice în favoarea efectelor benefice ale antagoniștilor de receptori de angiotensină comparativ cu beta-blocante, antagoniști de calciu sau placebo, privind fibrilația atrială nou apărută, și dovezi mai puțin puternice privind recurența fibrilației atriale. Nu există date disponibile privind comparația între blocante ale receptorilor de angiotensină și IEC. În acest domeniu, mai multe informații ar putea veni din studii specifice în desfășurare. 4.5.2 Peretele arterial și ateroscleroza Meta-analizele studiilor randomizate ce
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
ansă de angiotensină (antialdosteron) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Insuficiență cardiacă Insuficiență cardiacă Insuficiență cardiacă Boală renală Disfuncție VS Postinfarct de miocard Postinfarct de terminală Postinfarct de miocard Nefropatie diabetică miocard Insuficiență Nefropatie diabetică Proteinurie/microalbu- cardiacă Nefropatie nondiabetică minurie Hipertrofie VS Hipertrofie VS Ateroscleroză Fibrilație atrială carotidiană Sindrom metabolic Proteinurie/microalbum Tuse provocată de inurie IECA Fibrilație atrială Sindrom metabolic ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IECA inhibitori ECA; VS: Ventricul stâng Medicamentele antihipertensive din clasele diferite pot fi combinate dacă: 1)au mecanisme de acțiune diferite și complementare, 2) există
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
Disfuncție VS Postinfarct de miocard Postinfarct de terminală Postinfarct de miocard Nefropatie diabetică miocard Insuficiență Nefropatie diabetică Proteinurie/microalbu- cardiacă Nefropatie nondiabetică minurie Hipertrofie VS Hipertrofie VS Ateroscleroză Fibrilație atrială carotidiană Sindrom metabolic Proteinurie/microalbum Tuse provocată de inurie IECA Fibrilație atrială Sindrom metabolic ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── IECA inhibitori ECA; VS: Ventricul stâng Medicamentele antihipertensive din clasele diferite pot fi combinate dacă: 1)au mecanisme de acțiune diferite și complementare, 2) există dovezi că efectul antihipertensiv al combinației este mai mare decât eel al
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
asociați cu un beneficiu modest la pacienții cu insuficienta cardiacă și funcție sistolică prezervată [626], dar dovezile sunt încă limitate și avantajul administrării medicamentelor antihipertensive în această formă comună de insuficienta cardiacă necesită confirmare prin studii în desfășurare. 7.5 Fibrilația atrială Hipertensiunea este eel mai important factor de risc pentru fibrilația atrială la nivel populațional. Fibrilația atrială crește riscul de morbiditate și mortalitate cardio-vasculară de aproximativ 2 până la 5 ori cu o creștere marcată a riscului de accident vascular cerebral
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
funcție sistolică prezervată [626], dar dovezile sunt încă limitate și avantajul administrării medicamentelor antihipertensive în această formă comună de insuficienta cardiacă necesită confirmare prin studii în desfășurare. 7.5 Fibrilația atrială Hipertensiunea este eel mai important factor de risc pentru fibrilația atrială la nivel populațional. Fibrilația atrială crește riscul de morbiditate și mortalitate cardio-vasculară de aproximativ 2 până la 5 ori cu o creștere marcată a riscului de accident vascular cerebral embolic [628]. Creșterea masei ventriculare stângi și mărirea atriului stâng au
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
dovezile sunt încă limitate și avantajul administrării medicamentelor antihipertensive în această formă comună de insuficienta cardiacă necesită confirmare prin studii în desfășurare. 7.5 Fibrilația atrială Hipertensiunea este eel mai important factor de risc pentru fibrilația atrială la nivel populațional. Fibrilația atrială crește riscul de morbiditate și mortalitate cardio-vasculară de aproximativ 2 până la 5 ori cu o creștere marcată a riscului de accident vascular cerebral embolic [628]. Creșterea masei ventriculare stângi și mărirea atriului stâng au fost identificate ca determinanți independenți
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
riscul de morbiditate și mortalitate cardio-vasculară de aproximativ 2 până la 5 ori cu o creștere marcată a riscului de accident vascular cerebral embolic [628]. Creșterea masei ventriculare stângi și mărirea atriului stâng au fost identificate ca determinanți independenți ai apariției fibrilației atriale [215]. Pacienții hipertensivi cu aceste modificări par să necesite terapie intensivă antihipertensivă. Tensiunea arterială necesită să fie strict controlată când se administrează tratament anticoagulant deoarece accidentul vascular cerebral și episoadele hemoragice sunt mult mai frecvente când tensiunea arterială este
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
administrează tratament anticoagulant deoarece accidentul vascular cerebral și episoadele hemoragice sunt mult mai frecvente când tensiunea arterială este 140 mmHg[629]. în vederea acestor rezultate ale analizelor post-hoc ale două studii recente[376"378] ce arată o incidența mai mică a fibrilației atriale sub tratament cu antagoniști de receptor de angiotensină (vezi capitolul 4.5.1), acești agenți ar putea fi preferați, Deși se așteaptă confirmarea din studii în desf��șurare. La pacienții cu fibrilație atrială în antecedente, două studii au raportat
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
ce arată o incidența mai mică a fibrilației atriale sub tratament cu antagoniști de receptor de angiotensină (vezi capitolul 4.5.1), acești agenți ar putea fi preferați, Deși se așteaptă confirmarea din studii în desf��șurare. La pacienții cu fibrilație atrială în antecedente, două studii au raportat o recurenta mai mică prin adăugarea antagoniștilor de receptor de angiotensină la amiodaronă[383,384] (vezi capitolul 4.5.1). Ambele studii menționate au fost relativ mici, și confirmarea prin studii mai mari
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
angiotensină la amiodaronă[383,384] (vezi capitolul 4.5.1). Ambele studii menționate au fost relativ mici, și confirmarea prin studii mai mari în curs este de dorit înainte ca administrarea acestor agenți să fie recomandată în prevenția secundară a fibrilației atriale. În prezent, antagoniști ai receptorilor de angio-tensină ar putea fi preferați și la pacienții cu episoade anterioare de fibrilație atriala care necesită terapie anti-hipertensivă. intr-o meta-analiză implicând date publicate pe prevenția primară și secundară a fibrilației atriale, inhibitorii
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
studii mai mari în curs este de dorit înainte ca administrarea acestor agenți să fie recomandată în prevenția secundară a fibrilației atriale. În prezent, antagoniști ai receptorilor de angio-tensină ar putea fi preferați și la pacienții cu episoade anterioare de fibrilație atriala care necesită terapie anti-hipertensivă. intr-o meta-analiză implicând date publicate pe prevenția primară și secundară a fibrilației atriale, inhibitorii ECA și antagoniștii de receptor de angiotensină au redus incidența acestor episoade într-o manieră similară la pacienții cu fibrilație
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
secundară a fibrilației atriale. În prezent, antagoniști ai receptorilor de angio-tensină ar putea fi preferați și la pacienții cu episoade anterioare de fibrilație atriala care necesită terapie anti-hipertensivă. intr-o meta-analiză implicând date publicate pe prevenția primară și secundară a fibrilației atriale, inhibitorii ECA și antagoniștii de receptor de angiotensină au redus incidența acestor episoade într-o manieră similară la pacienții cu fibrilație atrială paroxistică și insuficiența cardiacă[630]. Aceasta sugerează că blocada sistemului renina-angiotensină de către oricare din clasele de medicamente
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
fibrilație atriala care necesită terapie anti-hipertensivă. intr-o meta-analiză implicând date publicate pe prevenția primară și secundară a fibrilației atriale, inhibitorii ECA și antagoniștii de receptor de angiotensină au redus incidența acestor episoade într-o manieră similară la pacienții cu fibrilație atrială paroxistică și insuficiența cardiacă[630]. Aceasta sugerează că blocada sistemului renina-angiotensină de către oricare din clasele de medicamente este benefică. La pacienții cu fibrilație atrială permanentă, betablocantele și antagoniștii de calciu nondihidropiridinici (verapamilul și diltiazemul) rămân clase importante de medicamente
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
de receptor de angiotensină au redus incidența acestor episoade într-o manieră similară la pacienții cu fibrilație atrială paroxistică și insuficiența cardiacă[630]. Aceasta sugerează că blocada sistemului renina-angiotensină de către oricare din clasele de medicamente este benefică. La pacienții cu fibrilație atrială permanentă, betablocantele și antagoniștii de calciu nondihidropiridinici (verapamilul și diltiazemul) rămân clase importante de medicamente pentru controlul frecvenței ventriculare. 7.6. Boală renală non-diabetică (Caseta 15). Înainte ca tratamentul antihipertensiv să fie disponibil, implicarea renală era frecventă la pacienții
GHID din 2 septembrie 2009 pentru managementul hipertensiunii arteriale - Anexa nr. 5*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (asistență medicală de urgență "în masă") ... b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215149_a_216478]
-
decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (asistență medicală de urgență "în masă") ... b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215147_a_216476]
-
decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (asistență medicală de urgență "în masă") ... b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221067_a_222396]
-
decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (asistență medicală de urgență "în masă") ... b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221121_a_222450]
-
decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (asistență medicală de urgență "în masă") ... b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221115_a_222444]
-
decontate de casele de asigurări de sănătate: a) Catastrofe (asistență medicală de urgență "în masă") ... b) Urgente colective (asistență medicală de urgență colectivă) ... c) Urgente individuale (asistență medicală de urgență individuală) că suspiciune a următoarelor stări morbide: ��... 1. Stop cardiorespirator (fibrilație/tahicardie ventriculara fără puls, asistolia, disociația electromecanica); 2. Accidente coronariene acute (angina instabilă, infarct miocardic acut); 3. Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii); 4. Colaps - șoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic); 5. Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea globului
NORME METODOLOGICE din 31 martie 2009 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221117_a_222446]