9,472 matches
-
încet. Vă amintesc că erați de acord că unele amănunte le inventăm aproape fără să ne dăm seama."(p. 112) Dacă Tudor Țopa era preocupat de încercarea scriitorului, Costache Olăreanu caută supremația auctorială. Scriitorul are nevoie ca realitatea să genereze ficțiune; creația este tocmai această pendulare (fugă?) între fantezie și autentic într-un continuu joc de transgresie, digresiune și deconstrucție în care realul și imaginarul se susțin și se subminează reciproc. Dintre toți scriitorii târgovișteni, doar Costache Olăreanu face din această
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
1975). De aceea cred în infinita fascinație a acestor cărți care te îmbie permanent la jocuri cât mai neașteptate, la detectivisme de tot soiul, incitante și deloc gratuite. Cartea are, așadar, toate ingredientele specifice: amestecul parșiv de autentic și de ficțiune, spirit inventiv, ironie, umor, arta portretului, simțul observației, eleganța stilului, iar fragmentul sărutului din cinematograf cu Clara, femeia măritată, este una dintre cele mai izbutite pagini din tot ce-a scris mai bun Costache Olăreanu. Bogdan Suceavă, Imperiul generalilor târzii
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
prea departe. Tînărul Mann își scria romanul declinului unei familii burgheze plecînd de la teoria naturalistă a eredității și de la ciclul Les Rougon-Macquart al lui Emile Zola pentru a ajunge la o teorie implicită a unei eredități culturale contradictorii și la ficțiunea realistă și totodată simbolistă, cu leitmotive wagneriene (tema morții) și cu accente autobiografice. Scria în libertate, în perioada de pace europeană prelungită dintre 1871 și 1914, care a fost numită "la belle époque ". Tînărul Alexandru George, lucrînd în "catacombe", cu
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
a folosit repetat pentru a-și descrie situația în anii cei mai duri ai comunismului, pleacă de la Proust într-o căutare nu atît a timpului pierdut și a epifaniilor memoriei involuntare, cît a proceselor prin care amintirea se împletește cu ficțiunea și oamenii - din perspectiva eului narator - se transformă în "umbre". Căutarea mai e și a unui timp netrăit, pentru a fugi din timpul trăit: a unui timp istoric personalizat prin imaginație, printr-o convingătoare translație imaginativă - a ocupației rusești a
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
scoică, le-am regăsit în scurtul episod de la Constanța în care apare Gi - al cărei nume poate vrea s-o sugereze pe Gi(lberte) a lui Proust - dar care, văzută prin ochii adolescentului sfios și senzual, e mult mai aproape de ficțiunile tînărului Nabokov. În genere, proustianismul lui Alexandru George e revizuit prin Mateiu Caragiale, printr-o voință de a perpetua umbra sau taina și nu de a o pătrunde sau de a construi în jurul ei numeroase ipoteze. Asta se vede cel
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
titlul cărții lui Sergiu Singer, abia apărută la Editura Curtea Veche, ține de oximoron sau de o compatibilitate perfectă, ce devine aproape firească atunci cînd subiectul e unul obișnuit cu învecinarea și împăcarea contrastelor - Bucureștiul dintre războaie, între realul și ficțiunea amintirii, reconstruit în paginile cărții din cuvinte, din imagini de ieri și de azi, dar mai ales din tentații culinare. Pentru că două legi se amestecă plăcut în cartea pe care ne-o propune Sergiu Singer. Legile amintirii și legile bucătăriei
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
dintre ingredientele amintirii. Nu știi însă ce e scop și ce rămîne pretext. La jumatatea acestei indecizii întreținută subtil în carte, prinde contur imaginea unui oraș pătruns de un farmec discret și difuz, ezitînd, ca și amintirea, între real și ficțiune. „Bucureștiul - spune Sergiu Singer - este fermecător, iar secretul acestui farmec durabil este ascuns adînc. încercînd să dezvălui acest secret, descoperi mai întîi o lumină neobișnuită, care colorează pomii și acoperișurile, revărsîndu-se pe toate planurile și dăruind florilor o strălucire magică
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
secret, descoperi mai întîi o lumină neobișnuită, care colorează pomii și acoperișurile, revărsîndu-se pe toate planurile și dăruind florilor o strălucire magică". Realul înseamnă un oraș pe care îl știm cu toții, cu clădiri ușor de recunoscut în fotografiile din carte, ficțiunea se compune lent din alăturarea petecelor de real. Amintirea redescoperă oameni și personaje - mamaia și caietul de rețete, Coana Filoteia, cea care pune definitiv pe lista de bucate a autorului supa de hrișcă, Nea Vasile Palologu, portarul facultății, Domnul Apostolescu
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
spune, în care ușor ghicești plăcerea de a asculta, apoi privirea ce simte bine acasă, descoperind după zeci de ani de absență că în ciuda tuturor neajunsurilor orașul nu s-a schimbat esențial. Să țină descoperirea aceasta de real sau de ficțiune? Tehnica de construcție pe care autorul, arhitect și scenograf, și-o alege e cea a colajului. Un colaj romantic e idealul pe care îl dezvăluie pe prima pagină, găsind în el un fel „ de a face o retransmisie artistică și
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14370_a_15695]
-
substanța ei (simplu spus: ce se întîmplă în ea), modul cum trebuie luată ea de cititorul înscris în text, tipul de credibilitate la care aspiră autorul implicit, identic în cazul de față cu naratorul, devin chestiuni importante. Critica prozei de ficțiune operează cu distincția între "naratorul creditabil" ("reliable narrator" în terminologia lui Wayne Booth, care a elaborat primul această distincție) și "naratorul necreditabil" ("unreliable narrator"). Ne plasăm, evident, la nivelul la care cititorul crede (sau se face că crede) în ce
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
în anumite epoci, scrisul autobiografic și întrețin interesul pentru el. "...atunci când politica și istoria devin realități dominante pentru imaginație, scrie criticul, autobiografia și eseul devin, ele însele, expresii literare dominante, punând în umbră romanul și poezia". Împingerea în umbră a ficțiunii ar fi deci o caracteristică a vremurilor convulsionate, clocotind de evenimente care produc dislocări sociale, mutații politice ș.a.m.d. Teza criticului, formulată în anii '80, a fost din plin confirmată, observăm, în deceniul literar postdecembrist, asaltat de jurnale și
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
jurnale și scrieri memorialistice, covârșit, confiscat de acestea, în defavoarea poeziei și a romanului. Iar în plan individual se constată de asemenea că autobiografia e abordată precumpănitor în fazele de criză a individualității, de sfâșieri lăuntrice, de descumpăniri ale eului. Abandonarea ficțiunii și recursul la mărturisirea de sine devin soluție literară și existențială. În cazul lui Leiris amândouă condițiile fuseseră îndeplinite. "Leiris, ca un exemplu edificator, a părăsit poezia și ficțiunea retrăgându-se în scrisul autobiografic, într-o vreme de agonie generală
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
criză a individualității, de sfâșieri lăuntrice, de descumpăniri ale eului. Abandonarea ficțiunii și recursul la mărturisirea de sine devin soluție literară și existențială. În cazul lui Leiris amândouă condițiile fuseseră îndeplinite. "Leiris, ca un exemplu edificator, a părăsit poezia și ficțiunea retrăgându-se în scrisul autobiografic, într-o vreme de agonie generală și personală". Dar întrerup aici șirul acestor note de lectură care s-au vrut altceva decât o recenzie târzie a nedreptățitei cărți a lui Dan Cristea. Le-am scris
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
efectuate, în legăturile sentimentale, în laboratorul de creație, cu un zel am spune detectivistic, la o tensiune pe măsura însăși a scriitorului. Opera lui Anton Holban apare, atunci, ca un fel de jurnal, cu scăpărări cathartice și cu incursiuni în ficțiune, cu exhibiții și ascunzișuri date în vileag de către exeget, tot atâtea repere, la citire, ale unei foarte complicate alcătuiri, fără să putem discerne dacă este vorba de căutări ale fericirii sau ale cunoașterii, întru absolvire sau destrucție. În Agendă, E.
Anton Holban, retrăit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14875_a_16200]
-
Simona Tache Deși pare ficțiune, această poveste este adevărată, reală și autentică: 31 decembrie 2008. Seara, în jur de ora 19. Amica mea, A., se urcă în mașină și pleacă spre Carrefour să-și facă niște cumpărături. Pe drum, asistă la accidentarea gravă a unui
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
o parte! Tudorel Butoi: Lasă-l, domnule, să-i dea, n-ai văzut că l-a provocat? Ne băgăm noi pentru toate curvele? Cristina Corciovescu: Domnilor, în calitate de critic de film, permiteți-mi să vă semnalez că ați început să confundați ficțiunea cu realitatea. Cristina Dochianu: Ce este aceea “ficțiune”, nu vă supărați? Narcisa Tcaciuc (cu voce cântată, de cuplet): Dați-mi voie să-i răspund/ Ficțiune este când/ Viața se preface-n artă/ Dar tipa e cam bagaboantă. Cristina Dochianu (șocată
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
-i dea, n-ai văzut că l-a provocat? Ne băgăm noi pentru toate curvele? Cristina Corciovescu: Domnilor, în calitate de critic de film, permiteți-mi să vă semnalez că ați început să confundați ficțiunea cu realitatea. Cristina Dochianu: Ce este aceea “ficțiune”, nu vă supărați? Narcisa Tcaciuc (cu voce cântată, de cuplet): Dați-mi voie să-i răspund/ Ficțiune este când/ Viața se preface-n artă/ Dar tipa e cam bagaboantă. Cristina Dochianu (șocată): Cine? Eu??? Cristina Corciovescu: Cred că s-a
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
Domnilor, în calitate de critic de film, permiteți-mi să vă semnalez că ați început să confundați ficțiunea cu realitatea. Cristina Dochianu: Ce este aceea “ficțiune”, nu vă supărați? Narcisa Tcaciuc (cu voce cântată, de cuplet): Dați-mi voie să-i răspund/ Ficțiune este când/ Viața se preface-n artă/ Dar tipa e cam bagaboantă. Cristina Dochianu (șocată): Cine? Eu??? Cristina Corciovescu: Cred că s-a referit la tipa din film. Dar în calitate de critic de film, care mă pricep la filme, dați-mi
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
Iau apărarea homosexualilor și lesbienelor cu orice ocazie. Totuși, festivalurile lor ar putea avea un aer ceva mai puțin exhibiționist. Pe de altă parte, referirea la Isus e irelevantă. E bună doar pentru fățarnicii creștini. Aici nu e vorba despre ficțiune biblică. E realitate. OK, sunt aproape ateu. Do you mind? totuși, lăudabil faptul că o creștină practicanta gândește astfel poate că oamenii nu își exprimă dezaprobarea asupra orientărilor, ci asupra promovării excesive a lor. Bună Dragoș, Mai jos e un
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
hoping to make their fortune în one crevasse or another of Silicon Valley. :: citește tot articolul Serios, New Yorker? The Economist sau Time nu? La Time sunt abonat de câțiva ani buni, dar The New Yorker m-a câștigat cu ficțiunea de prin toamna trecută... Așa e..The New Yorker fac treaba buna..și mie îmi plac mult...
Școala mea preferată în revista mea preferată by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82417_a_83742]
-
Dragoș Bucurenci Încă o dovadă că Mark Twain avea dreptate când spunea că realitatea depășește orice ficțiune. Mai multe detalii despre aceste triburi aici. Am citit în Național Geographic despre trib. Sunt momente când aș vrea să mă fi născut acolo.
Un altfel de Avatar, de data asta pe bune by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82478_a_83803]
-
imaginile de arhivă să vorbească pentru sine, un experiment riscant care, însă, i-a reușit, dacă e să dau crezare celor care au văzut deja rezultatul: Anul acesta la Cannes “Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” a făcut ca majoritatea filmelor de ficțiune să pară banale și plictisitoare. Richard Porton, “The Daily Beast” Joi la 0ra 18.00 aveți un bun motiv să fiți la Sala Palatului. În locul unde Nicolae Ceaușescu a citit în noiembrie 1989, la cel din urmă congres al PCR
Ceauşescu se întoarce la Sala Palatului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82564_a_83889]
-
lasă cu o iluzie edulcorata dar te minte că e reală. Oare ce e realitatea, până la urmă? În fine, eu am plecat cu sentimentul revigorant că lucrurile stau mult mai frumos decât le văd cu ochii mei, măcar într-o ficțiune făcută deștept o sa ma duc să văd și eu filmul. iulian, întâmplările din românia nu sunt mai neobișnuite decât în alte locuri, măi triste da http://www.policycenter.eu/papan.htm Poate unul din cele mai bune filme românești din
Un film bun. Poate prea bun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82628_a_83953]
-
Dragoș Bucurenci Un text atât de bine scris, încât ți-ai dori să fie ficțiune. Din păcate, nu e: Doamnisoara Pavel m-a bătut. Cu nuiaua și cu bâtul până îmi rupea “maioul de picior” și îmi provoca răni. M-a tras de păr și m-a îmbrâncit. Domnișoara Pavel m-a înjurat. Se distra
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
categoria crimelor împotriva umanității. Antonescu ne pare un erou pentru că îl comparăm cu toate secăturile politice pe care le-am avut de atunci. (subl. mea) :: citiți interviul integral http://www.youtube.com/watch?v=VKv H-pAfbg sper că bucată asta de ficțiune istorică nicolaesciană nu e vreun contra-aargument... ouch! oare pot prelua întreg interviul pe blogul meu, citând sursă? scuze, întrebare inutilă, având în vedere cât de lung e... am să fac doar trimitere la el. mulțumesc, oricum, că am avut ocazia
Pogromul românesc de la Odessa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82672_a_83997]