1,080 matches
-
fi îndreptată asupra salariaților unei mari uzine din suburbia orașului Amiens, abordați din punctul de vedere al habitatului 57. În paralel, etnografia franceză realizează în mediul urban, ca și în mediul rural studiul meseriilor surghiunite la periferia industrializării: negustorii ambulanți, fierarii satului, tocilarii, luntrașii fac obiectul unor abordări esențialmente folcloriste, axate pe rămășițele unei lumi dispărute, persistența acestor tehnici și a structurilor sale simbolice. Un alt curent, etnologia culturală a populațiilor muncitoare, inspirat la început de Chombard de Lauwe, va conota
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unde urmează să fie prelucrat (incluzându-se aici Și o parte din munca efectuată pentru construirea vasului cu care va fi transportat bumbacul), în al treilea rând munca torcătorului Și țesătorului, în al patrulea rând o parte din munca inginerului, fierarului, dulgherului care au construit utilajele folosite la obținerea ciorapilor Și în al cincilea rând munca negustorului detailist. Ricardo precizează că trebuie să se facă distincție între munca efectuată direct - de exemplu, salariile muncitorilor din producție pentru obținerea pâinii - Și munca
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
fără idilisme. Copila frânge pita "țărănește pe ștergar" (Rugă); stă la rând "la moara dintre munți" dar apa care mișcă instalația e înghețată (La moară); Cosașii "bat coasele / și gușterii fug speriați"; fetele vin cu bucate și cu țuică; bătrânul fierar potrivește potcoave boilor, dar cuiele "ajung în carne"; "le scoate apoi însângerate" (Drum); șerpi și alte vietăți aprind imaginația. O buhă (Cioica) prevestește moarte; oamenii își amintesc de legendarul Negru-Vodă, cu "zece meșteri mari după el". Sfârșitul copilăriei lasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pseudonim al lui Theodor Domusciu; 12.V.1909, Traian-Cahul - 12.V.1998, Brăila), poet. Este fiul Anastasiei (n. Harabagiu) și al lui Petre Gheorghe Domusciu, țărani. Urmează câțiva ani de școală în satul natal. Muncește de la doisprezece ani ca ucenic fierar, iar în 1926 se angajează ca secretar comunal. Între timp termină și o școală de contabilitate și educație cooperatistă din Chișinău. După 1944 devine secretar de plasă, activist sindical și, până la pensionare, îndrumător la Muzeul de Artă din Brăila. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290167_a_291496]
-
căci amenință cu artificiile sale ordinea naturală. Metalurgist, ceramist, lucrător în ghips, olar sau toate acestea în același timp, el stăpânește artele focului și este întotdeauna ținut la distanță, în poziție subordonată, dacă nu chiar blestemată. Cum mai fac încă fierarii din satele africane, Hefaistos trebuia să se ascundă. Oamenii aveau nevoie de el, dar se și temeau. El are picioare sucite. Și aduce nenorocire. Când imaginea, sub forma statuii unui zeu, agalma, nu este în mod direct ca semn de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
după nașteri inițiatice etc. în Istoria credințelor și ideilor religioase, dar și explicații ale etimologiilor numelor comune, de ex., cuvântul șaman, în concluziile studiului Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului. În Comentarii la legenda Meșterului Manole găsim corporații de metalurgiști, fierari și făuritori de arme, purtând numele sau revendicându-se de la prototipuri mitice; de asemenea, prin magia numelui, frații, Stoian și Stoiana, participă "la statornicia absolută, la tot ceea ce stă în această lume de alunecări și căderi, la realitatea ultimă"19
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
München în mărci germane. Vă mulțumesc pentru frumoasa dvs. carte Forgerons et alchimistes. Eu însumi incapabil să redactez, vă admir abilitatea de a vârî laolaltă faptele cele mai numeroase și mai importante într-o carte totuși maniabilă și lizibilă. Tema fierarului a fost prost tratată de Edsman, care nu bănuia problemele pe care le ascunde. Atât Zarathustra, cât și Ashvinii erau fierari, iar acesta este un aspect esențial al mitologiei comune indo-iraniene, al celei de-a treia funcțiuni 5. Evident, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de a vârî laolaltă faptele cele mai numeroase și mai importante într-o carte totuși maniabilă și lizibilă. Tema fierarului a fost prost tratată de Edsman, care nu bănuia problemele pe care le ascunde. Atât Zarathustra, cât și Ashvinii erau fierari, iar acesta este un aspect esențial al mitologiei comune indo-iraniene, al celei de-a treia funcțiuni 5. Evident, nu uit ale mele „Männerbunde”. În două articole, dl Kaj Barr a adus confirmări frapante tezei mele principale, aceea a unei desfigurări
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
sau Koș, „cositură“ + iște). Sufixul a fost adoptat de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sociale de a se adapta nevoilor lor speciale, de inegalitatea accesului la servicii de protecție socială, de lipsa oportunităților de muncă etc. O parte a țiganilor fără nici o sursă de venit trăiește în condiții mizere. Dacă meseriile lor tradiționale (ursari, fierari, cazangii, lingurari etc.) nu sunt căutate în economia actuală, mulți apți de muncă trăiesc pe seama celor puțini care lucrează, a copiilor care primesc alocație, a bătrânilor care au pensii... Mulți așteaptă "venitul minim garantat" sau se "descurcă"... Numărul mare al
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
lor se află în directă legătură cu viața pe care o duc. Lirismul acoperă adesea, ca un abur, grăuntele de germinație epică. Narațiunea este statică, evocativă, V. fiind interesat să reconstituie din atmosferă portretul-destin al eroilor, nu acțiunea. Tilia este fierar - omul a ajuns să scuipe foc, asemenea lui Hefaistos; Bucșure are o inimă pustie, „pe care n-o putea umple cu nici o dorință”; Chebere, geambașul de cai, trăiește „o vrășuleală liniștită după o zi de frământare între oameni, laolaltă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
impunerii de către beneficiari, Departament sau Eforie, a utilizării diversificate după dimensiuni și profile a materialului extras din pietrărie, atunci, pe lângă cei șase băieși menționați, exploatarea reclama un surplus de personal și dotări, respectiv patru tăietori de pietre cubice și un fierar, cu toții aleși, ultimul "mai cu samă ghibaci în oțelitul ciocanelor", plus un număr precizat de unelte specifice (ciocane, dălți, colțari, cazmale, drugi și pene de fier). Cea dintâi urgență, devansând toate aceste solicitări, consta însă în trimiterea de-îndată la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu paie de secară. Mămăliga
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
toporâei 1 o mică greblă numită „hreaplă” ce culca uniform firele cosite, căratul acestora la arie făcându-se cu ajutorul căruțelor pe care erau montate corlate cu țepușe. În mod „clasic”, grâul se secera cu ajutorul secerilor confecționate și zimțuite periodic de către fierarii satului. Seceratul se executa de către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cânepă, lână sau piei de animale. Între anii 1772-1774, evidențele consemnează, în zonă, 2 ciobotari, un săpunar, 3 olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al XX- lea, în Oncești aflăm o gamă largă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI Erau și fierării care aparțineau sătenilor. Dacă din vechime nu s-a păstrat numele fierarilor, astăzi reținem numele unor fierari ca Jenică Chirilă, Gheorghe Florea și Ion Anton. Fierul se prelucra la cald, folosind foale țigănești și se modela prin lovire pe nicovală cu ajutorul barosului sau ciocanului. Într-o fierărie se mai găseau, printre altele, o menghină uriașă și un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stejar, carpen sau fag) și se aprindea focul. Când acestea erau arse pe jumătate, se acopereau cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le bate pe nicovală, făurind o foaie cu trei craci. Această lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le bate pe nicovală, făurind o foaie cu trei craci. Această lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lațul), folosind momeli pentru ademenirea vânatului. Mistreții se prindeau la țarc, lupii în lupării special amenajate, iar răpitoarele mici (vulpi, dihori, pisici sălbatici) în capcane de tip ladă. Animalele mai mari se prind cu șfacul, iar cu capcanele lucrate de fierari se prindeau dăunătoare mici și mari. Astăzi se vânează organizat, folosindu- se armele de vânătoare și gonacii pentru hăituire. Vânatul prezenta odinioară un deosebit interes, dar în timpurile mai recente, chimizarea agriculturii, braconajul și hrana insuficientă au redus numărul exemplarelor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]