771 matches
-
rezultate semnificative. Dacă se face abstracție de elegia III, V din Tristele, pe care atât Lorentz cât și Nemethy o atribuie lui Carus (în timp ce Wheeler, Loers, Burmann contestă acest lucru)164, se poate accepta concluzia lui Bakker 165: "Quare puto... fieri non posse, ut singulae Tristium elegiae uni certae personae adsignentur exceptis elegiis ad uxorem scriptis"166. S-ar putea presupune cel mult că unus et alter, duo tresve, treve duosve, prieteni foarte fideli care riscă să-și atragă asupra lor
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
es, atque animi non cecidere tui, Quo fortuna magis saevit, magis ipse resistis, Utque decet, ne te vicerit illa, caves, Et bene uti pugnes, bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest causa nocetque mihi. Scilicet indignum, iuvenis rarissime, ducis Te fieri comitem stantis in orbe deae. Firmus es, et quoniam non sunt ea, qualia velles, Vela regis quassae qualiacumque ratis. Quaeque ita concussa est, ut iam casura putetur, Restat adhuc humeris fulta ruina tuis383. Aș spune că în versurile de mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se observă, sunt elogiile pe care le știm deja din scrisorile precedente și din Fasti -. " În timp ce alții [se referă mai mult ca sigur la însuși Augustus] lovesc în nenorociți, pentru că doresc să fie temuți, și poartă săgețile (spicula) înmuiate în fiere caustică, casa ta este obișnuită să vină în întâmpinarea celor care imploră ajutor, printre care te rog să mă incluzi și pe mine" (v. 105-108). În sfârșit în Epist. ex Ponto, III, VIII, Ovidiu ar vrea să-i trimită un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ex Ponto, I, II, 117-118; Cf. și Ex Ponto, III, III, 107: At tua supplicibus domus est adsueta iuvandis... 386 Identificarea aparține lui Ovidius: orbis in urbe fuit. Împotriva interpretării comune de mai sus, versurile: Scilicet indignum ("est") ... ducis te fieri comitem ...; deci "este nedemn ca tu să devii însoțitor (susținător) al ducelui (=Augustus)..." 387 A se vedea de exemplu Tristia, III, V, 4 urm. și mai ales V, XI, 13-14: Quassa tamen nostra est, non mersa nec obruta puppis, etc.
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
gât se mai ridică de un deget: — Mamă, mi-e rău! O ridică pe după umeri și ieșiră amândouă în tinda ce da spre spatele casei. — Un lighean mare și o cană cu apă proaspătă, țipă mama spre slugi. Lavinia vărsa fiere, de două zile nu mai mâncase nimic. Când se liniști, bău cu nesaț apa rece care i se păru nespus de dulce. Se așezară pe trepte amândouă. Mama îi ștergea cu o batistă tâmplele asudate, o mângâia pe păr și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
veris ssp. veris L. (Primula officinalis Hill) (Ciuboțica cucului) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC3U4R8N3; Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - sessiliflorae, Geranion sanguinei, Me., Md., De. SUBCLASA ASTERIDAE (incl. Lamiidae) ORD. GENTIANALES FAM. GENTIANACEAE *Centaurium erythraea Rafin ssp. erythrae (Fierea pământului) - T.-TH., Eur. centr. Frecv., z.step.-se.fa.; L8T6C5U5R6NX, Atropetalia, Origanetalia, Epilobietea angustifolii, Md., Tx. *Gentiana asclepiadea L. (Lumănărica pământului) - H., Eur. centr. Frecv., se.go.-e.bo.; L7TXC4U6R7NX, Adenostyletalia, Origanetalia, Alnenion glutinoso incanae, Molinion FAM. ASCLEPIADACEAE -Cynanchum
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
scrierile clasicilor medicinii greco-romane, începînd cu Hipocrate din Cos, pentru a desemna o boală diareică. De multă vreme, etimologia acestui termen este subiect de discuție: Celsus și alți autori antici sunt de părere că el derivă din chole, bila sau fierea, și reo, a curge, cholera indicând deci o curgere de bilă, o diaree bilioasă; dar pentru medicul bizantin Alexandru din Trales, el provine din cholades, intestin, iar pentru filologul și istoricul medicinii E. Littré, din cholera, jgheab, denumire ce sugerează
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au întîlnit pe un om din Cirene numit Simon, și l-au silit să ducă crucea lui Isus. 33. Cînd au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: "Locul căpățînii", 34. I-au dat să bea vin amestecat cu fiere, dar, cînd l-a gustat, n-a vrut să bea. 35. După ce L-au răstignit, I-au împărțit hainele între ei, trăgînd la sorți, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: "Și-au împărțit hainele Mele între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
admirare - Nu ești un cântec însăși - cel mai dulce, Cel mai frumos, ce a fugit v-odată Din arfa unui bard? O, fecioară, Vin lângă mine, să mă uit în ochi-ți, Să uit de lume, ah! să pot uita Fierea cu care ei m-au adăpat În lume. Cine-ar fi știut Că-n fundul mării tu trăești, copilă, Ca un mărgăritar, topit din visul Mării întregi, Și nu te temi că aurul din plete-ți Se va topi în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pulbere și spuză Din mărirea-vă s-alege! Limba va muri pe buză, Vremi veni-vor când nepoții n-or pricepe pe părinți - Cât de naltă vi-i mărirea tot așa de-adînc-căderea. Pic cu pic secând păharul cu a degradărei fiere, Îmbăta-se-vor nebunii - despera-vor cei cuminți. {EminescuOpIV 140} Pe-a istoriei mari pânze, umbre-a sclavelor popoare Prizărite, tremurânde trec - o lungă acusare, - Târând sufletul lor veșted pe-al corupției noroiu. Voi nu i-ați lăsat în voia
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce doarme în grădină, Căci eu mă simt copilă, de-ai fi și tu copil! Nu mintea ta, nu ochii, ce fulgeră-n tăcere, Nu astea mă înghiață de-mi vine ca să mor. "Mă doare - nu știu... glasul amestecat cu fiere, "Căci sufletu-ți e-o rană, suflările-ți mă dor. "Ce vrei? Îmi pare-n ochi-ți că văd o veche vină. În vorbă amintirea a unei crude munci, În inimă e-o parte cu totului străină - "De-ai fost
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Trec gândurile mele a sufletului gol, Întind ale lor aripi spre negre depărtări... Tu numai ești în visu-mi luceafărul pe mări. Cu aspra nepăsare tu sufletu-mi aduci Pe cele două brațe întinse-a sfintei cruci Și buzele-nsetate cu fiere mi le uzi; Când ruga mea fierbinte nu vrei să o auzi, Mă faci părtaș în lume durerilor lui Crist... O marmură, aibi milă de sufletul meu trist! {EminescuOpIV 433} Dar te cobori, divino, pătrunsă de-al meu glas, Mai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răi. 12. Eram liniștit, și m-a scuturat, m-a apucat de ceafă și m-a zdrobit; a tras asupra mea ca într-o țintă. 13. Săgețile Lui mă înconjură de toate părțile, îmi străpung rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt; 14. mă frîng bucăți, bucăți; se aruncă asupra mea ca un războinic. 15. Mi-am cusut un sac pe piele și mi-am prăvălit capul în țărînă. 16. Plînsul mi-a înroșit fața și umbra morții este pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
trimite peste el focul mîniei Lui și-l va sătura cu o ploaie de săgeți. 24. Dacă va scăpa de armele de fier, îl va străpunge arcul de aramă. 25. Își smulge din trup săgeata, care scînteie la ieșirea din fierea lui și îl apucă spaimele morții. 26. Toate nenorocirile sunt păstrate pentru comorile lui; va fi mistuit de un foc pe care nu-l va aprinde omul, și ce va mai rămîne în cortul lui va fi ars de foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
un răcnet și înjurături dacă taică-meu călca pe vreunul din ele. Sau se rătăceau prin sertarul cu nasturi al mamei și, când mama băga mîna-n grabă, se-nțepa în țumburușele ascuțite ca acele și auzeam atunci faimosul "crăpare-ar fierea-n tine, că nu te mai potolești o dată!" După o vreme însă, cu o perseverență de furnică, ai mei ajungeau din nou la concluzia că trebuie să-mi ia o jucărie, și mă alegeam cu altă mizerie de tablă, pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
dar și de ură. Ia vezi, că eu nu știu multe!", mă amenința stereotip tata de câte ori îl enervam, și eu nu încetam să mă mir cum se poate lăuda un om că nu știe multe. Până și fiorosul "crăpare-ar fierea-n tine" al mamei - care, inutil de spus, și-ar fi dat viața pentru mine - era mai mult glumeț și grotesc decât realmente agresiv. Hotărât, ura, disprețul, violența nu prea intrau în formula cartierelor muncitorești de atunci decât, poate, prin
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
silit să sugă din cănită și iar vărsă, după care în sfârșit se liniști, nu pentru mult timp. - Ce-i dă copilului? întrebă Nefert, Auta cunoștea destule obiceiuri din țara Ta Kemet. Începu să rîdă: - Îi dă lapte amestecat cu fiere de bou și cu ou de struț... ca să nu plîngă! Nefert și străinul începură să râdă, în timp ce copilul urla ca la început. La ieșirea din piață le veni înainte din întîmplare un băiat care se văicărea în gura mare. Spinarea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
murmuraseră împotrivă-i, a relei mânii și a neîndurării sale, și ar fi preferat să se întoarcă acasă decât să rămână acolo și să vadă ce se petrece din vina unui om căruia „mama lui i-a dat să sugă fiere“. De fapt, mirmidonii ardeau să reintre în luptă și erau bucuroși s-o facă sub comanda lui Patrocles, a cărui mare valoare de războinic o cunoșteau și o prețuiau. 139 Ahile însă, fără să știe, îl trimitea astfel pe Patrocles
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
murmuraseră împotrivă-i, a relei mânii și a neîndurării sale, și ar fi preferat să se întoarcă acasă decât să rămână acolo și să vadă ce se petrece din vina unui om căruia „mama lui i-a dat să sugă fiere“. De fapt, mirmidonii ardeau să reintre în luptă și erau bucuroși s-o facă sub comanda lui Patrocles, a cărui mare valoare de războinic o cunoșteau și o prețuiau. Ahile însă, fără să știe, îl trimitea astfel pe Patrocles la
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
videat; et hoc est vel essentia ipsius [subl. m.] visi, sicut cum Deus cog noscit seipsum; vel aliqua similitudo eius [subl. m.], sicut homo videt lapidem. Et hoc ideo, quia ex intelligente et intelligibili oportet aliquo modo în intelligendo unum fieri. Non autem potest dici quod essentia Dei videatur ab intellectu creațo per aliquam similitudinem. În omni enim cognitione quae est per similitudinem, modus cognitionis est secundum convenientiam similitudinis ad id cuius est similitudo; et dico convenientiam secundum repraesentationem, sicut species
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aliqua discer nit, utrumque cognoscat. Unde oportet ad sensum commu nem pertinere discretionis iudicium, ad quem referantur, sicut ad communem terminum, omnes apprehensiones sensuum; a quo etiam percipiantur intentiones sensuum, sicut cum aliquis videt se videre. Hoc enim non potest fieri per sensum proprium, qui non cognoscit nisi formăm sensibilis a quo immutatur; în qua immutatione perficitur visio, et ex qua immutatione sequitur alia immutatio în sensu communi, qui visionem percipit (S. th., I, q. 78, a. 4, ad 2). La
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mare de sensuri, de multe ori metaforice ale cuvintelor din acest câmp semantic. Mulți termeni s-au transmis tuturor limbilor romanice, sunt panromanici: majoritatea sunt substantive (barbă, braț, bucă, buric, cap, coadă, coapsă, coastă, corp, cur, deget, dinte, falcă, ficat, fiere, frunte, genunchi, gingie, inimă, lacrimă, limbă, măduvă, mână, muc, nară, nas, ochi, os, palmă, păr, piele, piept, pumn, sân, sânge, sete, spate, sudoare, țâță, țeastă, unghie, ureche, vână, vintre etc.), dar și verbe (a asculta, a auzi, a bea, a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cuvânt împrumutat rezultă atât din forma cuvântului, care îl păstrează pe e netrecut la â, cât și din faptul că are sens specializat. În terminologia medicală, se găsesc și alte cuvinte împrumutate din franceză și latină, ca bilă, sinonimul lui fiere, moștenit; cord, sinonimul lui inimă; sau abdomen, sinonim al lui pântece. rinichi, rărunchi De data aceasta, ambii termeni ai perechii de sinonime sunt moșteniți din latină; este vorba de două diminutive, reniculus și *renunculus, formate de la lat. ren „rinichi“, diminutive
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fonetice. De aceea, uneori putem avea un semn sigur că un cuvânt provine din latină sau nu. De exemplu, nu poate fi moștenit din latină un cuvânt românesc care are cl sau gl (a înclina, clar, glandă), după cum nici bilă „fiere“ nu poate veni din lat. bilis „fiere“, fiindcă l intervocalic din cuvântul latinesc nu a devenit r în corespondentul său românesc. Nu o dată, în viață unui cuvânt moștenit au intervenit mai multe legi fonetice, ceea ce face dificilă descoperirea etimonului latin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
semn sigur că un cuvânt provine din latină sau nu. De exemplu, nu poate fi moștenit din latină un cuvânt românesc care are cl sau gl (a înclina, clar, glandă), după cum nici bilă „fiere“ nu poate veni din lat. bilis „fiere“, fiindcă l intervocalic din cuvântul latinesc nu a devenit r în corespondentul său românesc. Nu o dată, în viață unui cuvânt moștenit au intervenit mai multe legi fonetice, ceea ce face dificilă descoperirea etimonului latin. Îmi place să citez ca exemplu cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]