1,316 matches
-
bucură de recunoaștere, în țările dezvoltate, deja de câteva decenii. Acțiunile de RSC nu au atras interesul românilor, deoarece au fost asociate mai mult cu formule subtile de publicitate sau de reclamă. Conceptul este însă mult mai larg decât acțiunile filantropice sau participarea cu donații la diverse acțiuni comunitare, practicate de companii. Firma de consultanță Braun&Partners Network încearcă să schimbe percepția limitată asupra acestui concept, prin integrarea României în studiile anuale de RSC efectuate în mai multe țări ale lumii
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
voit și a reușit să înființeze primul așezământ spitalicesc ce avea să-i poarte numele aproape 100 de ani. Se cuvine aici să-i evocăm personalitatea, alături de o altă personalitate, contemporană lui - Elena Șubin (născută Ghica), animată de aceleași sentimente filantropice pentru concitadinii ei. Dincolo de gestul reparatoriu, absolut necesar după o dictatură nemiloasă, care a vrut efectiv să ne fure istoria înlocuind-o cu utopii și falsuri rolleriene, ne facem astăzi o datorie de onoare evocând acei oameni care, prin gesturile
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Alexandru Ioan Cuza: Mihail Kogălniceanu, Carol Davila, Iacob Felix, serdarul Dimitrie Duca, spătarul Dimitrie Castroian etc. Prin tot ceea ce a făcut, rămâne în istoria Vasluiului ca un reprezentant de frunte al urbei, filantrop și ctitor de progres și civilizație. Acțiunea filantropică inițiată de postelnicul Dimitrie Drăghici a fost continuată de-a lungul anilor de nepotul acestuia, Panaite Donici. Panaite Donici (1825-1905), a făcut studii de inginerie în Franța și Germania, devenind inginer. Revenit în țară, a fost numit prefect al județului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ținutul Vasluiului, care avea să aibă o evoluție atât de frumoasă în slujba sănătății trăitorilor acestor locuri atât de încărcate de istorie. Elena Șubin a fost stăpâna Vasluiului aproape un veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul 1883, când a fost cumpărat de Gheorghe Mavrocordat (din altă familie mare de domni fanarioți). Documentele menționează nenumărate acte filantropice în folosul târgoveților, negustorilor și credincioșilor din Vaslui, împreună cu un alt boier filantrop - Neculai Hagi Chiriac. A donat terenul pentru înființarea primei școli (1842), a primului spital (1852), a locului unde s-a reconstruit. Biserica de zid "Adormirea Maicii Domnului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mult timp suplini lipsa unui alt stabiliment de asemenea natură, ce se simte actualmente în acest județ”. Menționăm că, în a doua jumătate al secolului XIX și în prima jumătatea a secolului următor, s-au găsit oameni animați de idei filantropice, unii din ei chiar primari și prefecți care făceau parte din direcția spitalului, oameni care au ajutat substanțial așezământul spitalicesc. Se remarcă în această direcție: Spătarul Ștefan Angheluță (primul primar instalat de Mihail Kogălniceanu), P. V. Irimiade, doctor Gheorghe Scarlat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
care trăiesc anumite persoane marcate de diverse "vicii" sociale. Nici această pătură subțire de oameni, care a ajuns prin obiceiurile și comportamentul ei la periferia societății, nu este lăsată să moară, ci ei sunt ajutați de societate prin diverse instituții filantropice. În aceste condiții apar o serie de întrebări, cum ar fi: ─ în fazele de dezvoltare a economiei moderne și de existență a unei supraproducții și a tuturor condițiilor de asigurare a necesităților populației, se mai poate discuta despre "exploatarea omului
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
amante, concubine, soții, sfârșind în această ultimă postură privilegiată, după cum ele pot decădea ca prostituate de rând. Ca și curtezanele reale, pseudocurtezanele întrețin relații de intimitate erotică cu sau fără implicare afectivă, selectiv, în temeiul propriilor interese (economice, politice, culturale, filantropice). Ele se oferă, când vor și cui vor, dacă sunt independente. Dacă au patroni, respectă și solicitările acestora. Pseudocurtezanele stradale și din bordeluri sunt numite meliorativ astfel, pentru a păstra unitatea lucrării. Și ele, având însă poziții defavorizatoare, comparativ cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
orfelinatelor, ajutorarea nevoiașilor. Curtezanele sunt femei libertine, întreținute care își valorifică calitățile fizice, psihice, sexuale, în mod selectiv, cu sau fără implicare afectivă, le vând persoanelor în stare și dispuse să le îndeplinească dorințele, în temeiul intereselor economice, politice, culturale, filantropice. Ele își pot schimba statutul, devenind amante, concubine, soții, și, fără voia lor, prostituate de rând. Când stabilesc relații afective puternice, stabile, devin amante. Când acceptă sau sunt constrânse să conviețuiască extramarital, devin concubine (soții nelegitime). Când sunt cerute în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
scriitor tragedian, Nicolas Boileau, poet, Molière, dramaturg ș.a. Saint Evremont a caracterizat-o: indulgenta și înțeleapta natură a format sufletul lui Ninon din voluptatea lui Epicur și virtutea lui Cato. Amfitrioana salonului în care se întâlneau asemenea celebrități a susținut filantropic activitatea scriitorilor, filosofilor. Spre exemplu, tânărului Voltaire, pe care l-a cunoscut când avea numai treisprezece ani, i-a lăsat, prin testament, 2000 de livre pentru a-și achiziționa cărți. La împlinirea vârstei de optzeci de ani, Ninon și-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
instaurându-se un regim militar- dictatorial. Eva i-a devenit sfetnic de încredere președintelui țării și, folosindu-se de puterea de influențare, s-a amestecat în politică, s-a implicat îndeosebi în politica socială de emancipare a femeilor, în activitățile filantropice, ducând campanii sistematice de ajutorare a săracilor. A sprijinit înființarea de școli, spitale, orfelinate, a inițiat întemeierea unei case de asistență socială cu fonduri "voluntare" de la cei înstăriți. În timp ce poporul o adula, în special mulțimea săracă, descamidos (cei fără cămăși
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vile dintr-un sătuc de pensionari din Sud-Estul Franței. După modelul lui Foucault, el leagă fiecare enunț în parte de interdiscursul unei formațiuni sociale: Sensul acestor expresii [...] se regăsește în diferența dintre ele: "Cîine rău" este agresiv; "Cîine periculos" este filantropic; "Cîine de pază" pare obiectiv. [...] De-a lungul aceluiași mesaj citim trei alegeri, trei angajamente, trei mentalități sau, dacă preferăm, trei imaginare, trei alibiuri ale proprietății. Proprietarul vilei se adăpostește fără grijă în spatele unei anumite reprezentări, și chiar, aș spune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
noi membrii fondatori. Mă sunau și cereau bani să facă operații de apendicită la New-York pentru că „aici nu sunt doctori buni”, „am patru copii, vă rog să-mi dați o casă”. „Noi suntem fundație”. „Dar ați spus că faceți acte filantropice.” A avut noroc la început pe când era ministru doctorul Dan Enăchescu, un om înțelept, luminat. „Eu te ajut, tu vrei să lucrezi fără ciubuc. Cu biserica, deci cu morala. Eu îl fac numai dacă tu vrei să fii director. Îți
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fără ca puterile europene să miște un deget pînă în 1826. Doar Metternich va veghea, fiindcă Austria era mai mult decît oricare interesată de evoluția fervorii naționaliste. Însă emoția a sensibilizat Europa Occidentală, pe de o parte datorită unei compasiuni pur filantropice față de victimele masacrului, pe de altă parte datorită unei solidarități confesionale difuze: deși ortodocși, grecii erau creștini. Eugène Delacroix expune tabloul său reprezentînd masacrul din Chios, arta romantică adoptă cauza greacă, comitetele filoelene se multiplică, Chateaubriand și Victor Hugo iau
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 3 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 3 Scenă la teatru 3 Bălul că spectacol 3 Plimbarea 3 Călătoriile 3 Scenă la hipodrom 3 Scenă la cumpărături 3 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 3 Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și teatrul muncilor casnice 160 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris 3 Scenă primei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ea este cea care face rost de informații pentru speculatorul Busch 274. În apropierea Bursei se observă cu regularitate și trăsura baroanei Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie dezvăluie capacitățile extreme ale Parizienei 275. Activitatea filantropica este una ocazionala, făcută de Pariziana mai puțin din convingere și mai mult pentru că lasă o impresie bună. Doamna Walter "est dame patronnesse de toutes leș bonnes œuvres de la Madeleine" [Maupassant, Bel-Ami, p.197]. "Mme Dambreuse (...) présidait leș assemblées de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
regina: "Herminie Billecoq, une ancienne élève de Saint-Denis, que son séducteur, un officier, consent à épouser, si quelque âme honnête veut bien avancer la dot réglementaire. Nous avions pensé à l'impératrice..." [idem]. Clorinde vinde bilete de loterie pentru acte filantropice. "Vous savez, je viens en mendiante, reprit-elle. C'est pour des billets de loterie... Nous avons organisé une loterie en faveur des jeunes filles pauvres" [ibidem, p.136]. Aceste activități mai mult simulează bunele intenții. Maupassant observa cu ironie că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
207]. Prințesa Oriviedo este singura figură de excepție în această filiație, implicându-se cu toată sinceritatea în slujba celor săraci, asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă în care ei și-au investit milioanele. Ea desfășoară o filosofie filantropica activă. Visul și perseverența să iau amploarea activității unei instituții moderne cu fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa Oriviedo refuză chiar să se căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dăruire în ceea ce privește realizarea tezei de doctorat. Volumul a apărut cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin și al Studioului Regional Radio Reșița CUPRINS Acronime / 7 Prefață / 9 Introducere / 13 Capitolul I Asistența socială în România la începutul mileniului al treilea: de la trecutul filantropic eclezial la asistența socială profesionalizată conformă normelor europene / 21 1.1. Forme de asistență socială în spațiul românesc de-a lungul istoriei / 21 1.2. România și relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale / 34 1.3. Noul pachet legislativ al protecției
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
premeditat, dintre soluția de moment și cea de perspectivă, dintre neștiințific și științific ș.a.m.d." (Stan, 2003, p. 473). În trecut, mai ales în perioada de la formarea statelor feudale românești și până la perioada modernă, asistența socială avea o formă filantropică, mai degrabă de întrajutorare, iar practicarea ei în mare parte era pe lângă Biserică, de aceea am numit perioada aceasta filantropico-creștină. Desigur, după formarea statelor moderne și mai ales după Revoluția franceză de la 1789, asistența socială s-a desprins de Biserică
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
organizații nonguvernamentale orientate spre rezolvarea problemelor sociale, la nivel de individ, de grup (comunitate) sau la nivel de societate. În capitolul ce urmează vom prezenta sumar forme de asistență socială de-a lungul istoriei pe teritoriul românesc, arătând atât caracterul filantropic, în partea de început, cât și dezvoltarea asistenței sociale ca profesie, mai ales după căderea comunismului în țara noastră. În conformitate cu rezultatele demersului științific realizat până acum vom insista asupra faptului că în România, de-a lungul istoriei, relația voievodului/statului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
România, de-a lungul istoriei, relația voievodului/statului cu Biserica, în privința asistenței sociale în toate formele ei de practicare, a fost și este una de întrepătrundere reciprocă. Capitolul I Asistența socială în România la începutul mileniului al treilea: de la trecutul filantropic eclezial la asistența socială profesionalizată conformă normelor europene 1.1. Forme de asistență socială în spațiul românesc de-a lungul istoriei Există o expresie care este foarte des folosită în ultima perioadă și anume că poporul român s-a născut
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
anumitor categorii de oameni este tot cel reprezentat de latura divină, în sensul că Biserica s-a preocupat și de nevoile materiale ale credincioșilor, privite prin prisma obiectivului religios pe care-l urmărește" (Mănoiu, Epureanu, 1996, p. 1). Așadar, aspecte filantropice ale asistenței sociale pe teritoriul țării noastre încep să apară odată cu încreștinarea înaintașilor noștri.1 În istoria omenirii au existat diferite modalități de întrajutorare a oamenilor. Acest lucru, într-o formă oficială datează de aproximativ 2000 de ani î.Hr. Cu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
apreciat însă mai mult din punct de vedere literar, avea și o orientare spre întrajutorare, prin care poporul babilonian era îndemnat să-i ajute pe cei aflați în suferință. Apoi, de remarcat și chiar de luat în seamă era forma filantropică la poporul evreu vechi-testamentar. Cărțile Vechiului Testament cuprind mențiuni ale datei de îngrijire a celor lipsiți, atât pentru Dumnezeu, cât și din dragoste frățească. Ideea aceasta a dragostei, care acordă o valoare ideală moralei Vechiului Testament, este în legătură cu ideea dezvoltată
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
bunuri, se extinde și pe tărâmul organizării judecătorești și administrative, obștea funcționând ca un organism autonom și din acest punct de vedere" (Istoria românilor, 2001, p. 114). Se pune mereu problema dacă în Țările Române asistența socială, fiind de natură filantropică, era organizată sumar și se afla într-o stare de început, nedezvoltată. Nu e așa, pentru că: fenomene disruptive au existat întotdeauna, ca în toată lumea, și pe teritoriile românești, iar reacțiile asistențiale de răspuns la acestea s-au produs în mod
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]