610 matches
-
căsătoriile mixte. Abia după instaurarea monarhiei, în timpul regilor Saul (cca. 1025-1005) și David (cca. 1005-970), israeliții reușesc să se impună în fața filistenilor (II Regi 8,1). Influența filistenilor scade sensibil după invaziilor asiriene din secolele VIII-VII î.Hr. În 720 î.Hr., filistenii sunt obligați să plătească tribut regelui Sargon al Asiriei (722-705). După această perioadă izvoarele istorice nu-i mai menționează pe filisteni. Informațiile referitoare la religia filistenilor sunt sumare și se bazează exclusiv pe relatările biblice (Iud. 16:23). Potrivit acestora
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
filistenilor (II Regi 8,1). Influența filistenilor scade sensibil după invaziilor asiriene din secolele VIII-VII î.Hr. În 720 î.Hr., filistenii sunt obligați să plătească tribut regelui Sargon al Asiriei (722-705). După această perioadă izvoarele istorice nu-i mai menționează pe filisteni. Informațiile referitoare la religia filistenilor sunt sumare și se bazează exclusiv pe relatările biblice (Iud. 16:23). Potrivit acestora, filistenii practicau politeismul, principalele divinității fiind: Asimilarea acestor divinități, comune și altor popoare din Palestina, s-a petrecut doar după așezarea
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
Influența filistenilor scade sensibil după invaziilor asiriene din secolele VIII-VII î.Hr. În 720 î.Hr., filistenii sunt obligați să plătească tribut regelui Sargon al Asiriei (722-705). După această perioadă izvoarele istorice nu-i mai menționează pe filisteni. Informațiile referitoare la religia filistenilor sunt sumare și se bazează exclusiv pe relatările biblice (Iud. 16:23). Potrivit acestora, filistenii practicau politeismul, principalele divinității fiind: Asimilarea acestor divinități, comune și altor popoare din Palestina, s-a petrecut doar după așezarea filistenilor în zonele lor de
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
sunt obligați să plătească tribut regelui Sargon al Asiriei (722-705). După această perioadă izvoarele istorice nu-i mai menționează pe filisteni. Informațiile referitoare la religia filistenilor sunt sumare și se bazează exclusiv pe relatările biblice (Iud. 16:23). Potrivit acestora, filistenii practicau politeismul, principalele divinității fiind: Asimilarea acestor divinități, comune și altor popoare din Palestina, s-a petrecut doar după așezarea filistenilor în zonele lor de locuire. Până în prezent nu au putut fi identificate temple sau monumente cultice de origine filisteană
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
Informațiile referitoare la religia filistenilor sunt sumare și se bazează exclusiv pe relatările biblice (Iud. 16:23). Potrivit acestora, filistenii practicau politeismul, principalele divinității fiind: Asimilarea acestor divinități, comune și altor popoare din Palestina, s-a petrecut doar după așezarea filistenilor în zonele lor de locuire. Până în prezent nu au putut fi identificate temple sau monumente cultice de origine filisteană. Orizontului culturii filistene îi sunt atribuite unele clădiri, respectiv fundațiile unor clădiri, care diferă de tradiția arhitectonică canaanită. La Așdod, în
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
recent la Enkomi și Sinda în Cipru. Alte vase ceramice descoperite în așezările filistene menționate relevă, pe de altă parte, analogii cu aceea de tip . Originea unor sarcofage ceramice și a măștilor mortuare, descoperite pe teritoriul "Filistiei" și atribuite ipotetic filistenilor, indică mai curând influențe provenite egiptene. Un grup de marinari din Marea Egee a atins Levantul prin 1200 î.Hr. stabilindu-se între triburile israelite la est si piramidele egiptene, deja milenare, la sud. În acest moment imperiul hitit se fărâmița, iar
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
triburile israelite la est si piramidele egiptene, deja milenare, la sud. În acest moment imperiul hitit se fărâmița, iar civizația greacă intra în declin pentru 500 ani. Așadar cultura filisteană devenea o oază de progres în mijlocul unui ocean de decădere. Filistenii erau meșteșugari de mare clasă. Armele lor și scuturile din oțel i-au ajutat să înfrângă triburile vecine și armata regelui Saul. Numai alianța din sec. al X-lea î.Hr. între regatele Israel si Iudeea le-a oprit înaintarea. Învinși
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
ajutat să înfrângă triburile vecine și armata regelui Saul. Numai alianța din sec. al X-lea î.Hr. între regatele Israel si Iudeea le-a oprit înaintarea. Învinși prima oară de armata regelui David, apoi de egiptenii aliați cu regele Solomon, filistenii intră în declin la sfârșitul sec. X-lea î.Hr. Civilizația lor înflorește iar în sec. al VII-lea î.Hr. în statul vasal asirienilor. După ce Ekron este cucerit de babilonieni, dispar din istorie. Erau buni constructori, cu înclinație spre artă. Mai
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
și samareii, toate seminții urmașe ale lui Ham (ebr. Cham) dupa genealogia tradițională biblică (Gen. 10:15-19). Prezența lor în Canaan este atestată deja în jurul anului 2000 a. Chr. Canaaniții au fondat o serie de orașe-state, în vecinătatea cărora, ulterior, filistenii au ridicat localitățile Asdod (ebr.Ashdod) și Ekron. Potrivit informațiilor relatate de inscripțiile de la Alalah, în secolul al XVIII-lea țara "Amurru" făcea parte din Siria. Între anii 1500-1380 a. Chr. teritoriile canaanite au fost incluse în statul egiptean, iar
Canaan () [Corola-website/Science/303338_a_304667]
-
aflată în decădere, a fost anihilată de atacurile triburilor israelite conduse de Iosua (ebr. Yehoshua bin Nun). În fine, spre mijlocul secolului al XII-lea, după 1177, Canaan-ul este invadat de „popoarele mării”, sintagmă prin care trebuie identificați mai ales filistenii. Aceștia i-au respins spre nord și est pe canaaniți, ocupând și așezările lor fortificate, incluse acum în Palestina (ebr. Peleshet). Canaaniții au avut o religie politeistă practic identică cu cea a fenicienilor poporul vecin din nord. Principalele lor divinități
Canaan () [Corola-website/Science/303338_a_304667]
-
va lungi și zilele. În privința slavei, Solomon stăpânea peste Iuda și Israel, unde, arată „Cartea întâi a împăraților”, locuitorii, care „mâncau, beau și se veseleau” ajunseseră ca „nisipul de pe țărmul mării”. El stăpânea și toate împărățiile „de la Râu până în țara filistenilor și până la hotarul Egiptului”, „stăpânea peste toată țara de dincoace de Râu, de la Tisah până la Gaza, peste toți împărații de dincoace de Râu” iar supușii săi „îi aduceau daruri, fiindu-i supuși tot timpul vieții lui”. Solomon avea pace pretutindeni
Solomon () [Corola-website/Science/311061_a_312390]
-
această cauză, l-au pus pe Samuel să găsească un conducător, ca și celelalte popoare. Saul a fost uns rege peste Israel de către judecătorul și prorocul Samuel, la voința poporului. El a lărgit granițele regatului iudeu prin lupte cu ammoniții, filistenii, moabiții și edomiții. Odată, lui Saul îi era rău și a trimis după om care să-i cânte. Iesei (Ishay) l-a adus atunci pe David, fiul său cel mai mic. Acesta îi cântă lui Saul din harpă și-l
Saul () [Corola-website/Science/311077_a_312406]
-
pe David, fiul său cel mai mic. Acesta îi cântă lui Saul din harpă și-l făcu să se simtă bine. Saul nu știa că David fusese deja uns rege de către Samuel (I Regi 16:14-23). Într-o luptă cu filistenii, David, în haine de cioban, l-a ucis pe Goliat, cel mai puternic soldat din armata filisteană, în fața ambelor armate. Filistenii, văzând că "uriașul" lor a murit, au luat-o la fugă. Saul l-a luat pe David la el
Saul () [Corola-website/Science/311077_a_312406]
-
Saul nu știa că David fusese deja uns rege de către Samuel (I Regi 16:14-23). Într-o luptă cu filistenii, David, în haine de cioban, l-a ucis pe Goliat, cel mai puternic soldat din armata filisteană, în fața ambelor armate. Filistenii, văzând că "uriașul" lor a murit, au luat-o la fugă. Saul l-a luat pe David la el în cort, și a discutat cu el de unde vine și din ce familie este. Între timp, fiul lui Saul, Ionatan, s-
Saul () [Corola-website/Science/311077_a_312406]
-
Atunci Saul a încetat să îl mai prigonească pe David, care a apărat țara de amaleciți. Saul împreună cu Ionatan și cu alți doi fii ai săi au fost uciși, probabil prin anul 1007 î.Hr., pe muntele Ghelboa, în bătălie cu filistenii.
Saul () [Corola-website/Science/311077_a_312406]
-
î.Hr. și 1005 î.Hr.. Regii acestei dinastii au fost Saul (1047-1007) și Isboșet (1007-1005). "Articol principal:Saul" Saul a fost primul rege al evreilor. El a fost ales de către judecătorul Samuel. El a dus o politică expansionistă, luptându-se cu filistenii, ammoniții și alte popoare canaanite. El a încercat stârpirea lui David și a familiei sale. A murit în luptă cu filistenii. "Articol principal:Ionatan" Ionatan a fost fiul cel mare al lui Saul. El s-a opus încercării tatălui său
Casa lui Saul () [Corola-website/Science/311125_a_312454]
-
rege al evreilor. El a fost ales de către judecătorul Samuel. El a dus o politică expansionistă, luptându-se cu filistenii, ammoniții și alte popoare canaanite. El a încercat stârpirea lui David și a familiei sale. A murit în luptă cu filistenii. "Articol principal:Ionatan" Ionatan a fost fiul cel mare al lui Saul. El s-a opus încercării tatălui său de stârpire a casei lui David, cu care era prieten. Ionatan a murit împreună cu tatăl său și alți doi frați ai
Casa lui Saul () [Corola-website/Science/311125_a_312454]
-
a fost fiul cel mare al lui Saul. El s-a opus încercării tatălui său de stârpire a casei lui David, cu care era prieten. Ionatan a murit împreună cu tatăl său și alți doi frați ai săi în bătălie cu filistenii. "Articol principal:Isboșet" Isboșet a fost fiul cel mic al lui Saul. Când tatăl său a murit, el a fost pus rege peste Israel, dar nu și peste Iuda, care era stăpânită de David. După doi ani de o domnie
Casa lui Saul () [Corola-website/Science/311125_a_312454]
-
graniță, înaintea reformei monoteiste. Religia a fost una schimbătoare, după întoarcerea din Babilon fiind adorat în principal Iahve/Savaot, adică Dumnezeul unic. Înainte de asta a existat un sincretism cu alte divinități, precum Baal și Astarte de la fenicieni sau Dagon de la filisteni, plus Așerah (soția lui YHWH). Acest sincretism a dominat istoria regatului în perioada dinainte de revenirea din exil. Printre cei mai importanți profeți din Iuda se numără: După cucerirea Babilonului de către perși, evreii s-au întors acasă. Ei au pornit reconstrucția
Regatul Iuda () [Corola-website/Science/311180_a_312509]
-
sunit. Limba oficială este araba. Teritoriul Iordaniei, sărac în resurse, dar bogat în istorie, a început să fie menționat în jurul anului 2000 î.Hr. când semiții amoriți s-au stabilit pe malul estic al râului Iordan, în timp ce canaaniții (care aparțineau de filisteni) s-au așezat pe malul vestic al Iordanului. Printre invadatorii și coloniștii care au trecut prin se numără, în ordine cronologică, anatolienii, egiptenii, israeliții, asirienii, babilonienii, perșii, grecii, caldeenii, romanii, arabii musulmani, cruciații creștini, otomanii și britanicii. În timpul Primului Război Mondial, pentru
Iordania () [Corola-website/Science/298109_a_299438]
-
Iordania vărsându-se în Marea Moartă, cu o pantă cumulativă de circa 800 m. Inițial, spre sfârșitul mileniului al doilea, prin noțiunea Peleshet din Biblia ebraică se înțelegea ținutul orașelor-state Gaza, Așkelon, Așdod, Ekron și Gat, fondate și locuite de filisteni. Concomitent cu expansiunea militară a filistenilor, granițele dominației lor au fost deplasate spre vest, ele cuprinzând o perioadă de timp și zonele deluroase pînă la Valea Iordanului, populate de triburile israelite. După campaniile militare purtate de regele David (ca. 1005-970
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
cu o pantă cumulativă de circa 800 m. Inițial, spre sfârșitul mileniului al doilea, prin noțiunea Peleshet din Biblia ebraică se înțelegea ținutul orașelor-state Gaza, Așkelon, Așdod, Ekron și Gat, fondate și locuite de filisteni. Concomitent cu expansiunea militară a filistenilor, granițele dominației lor au fost deplasate spre vest, ele cuprinzând o perioadă de timp și zonele deluroase pînă la Valea Iordanului, populate de triburile israelite. După campaniile militare purtate de regele David (ca. 1005-970) și înfrângerea filistenilor, ținutul Peleshet s-
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
expansiunea militară a filistenilor, granițele dominației lor au fost deplasate spre vest, ele cuprinzând o perioadă de timp și zonele deluroase pînă la Valea Iordanului, populate de triburile israelite. După campaniile militare purtate de regele David (ca. 1005-970) și înfrângerea filistenilor, ținutul Peleshet s-a restrâns din nou la zona câmpiei de coastă. Denumirea egipteană, mai veche, a ținutului, Canaan, a avut același destin istoric. În scrisorile de la Amarna, datate în secolul al XIV-lea î.Hr., Canaanul cuprindea doar zona câmpiei
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
sine precizarea limitelor geografice ale Palestinei. Provinciei omonime îi aparținea acum întreaga Iordanie de Vest sau Cisiordania (teritoriul situat la vest de Iordan până la Marea Mediterană), părți din Iordania de Est sau (Transiordania), precum și Deșertul Negev. Regionimul „Palestina” provine din etnonimul filisteni, atribuit unei populații de origine indo-europeană, stabilită între secolele XIII-XI î.Hr. pe coasta sud-estică a Mării Mediterane. Sursele egiptene au înregistrat acest popor sub numele "prst", în Biblie locuitorii se numesc în , iar colectivul, populația, „Peleșet”, din care a derivat
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]
-
datate în secolul al XIV-lea (cunoscute sub numele generic „scrisorile de la Amarna”). Spre mijlocul secolului al XII-lea, după anul 1177 a. Chr., în perioada faraonului Ramses al II-lea, pe teritoriul Canaanului, la sud de Fenicia, se stabilesc filisteni, așa-numitele "popoare ale mării", de origine indo-europeană. Numele acestui popor se va extinde asupra teritoriului său de locuire, cunoscut ulterior sub denumirea generică "Palestina". Revenirea în "Palestina" a unor grupuri de descendenți ale vechilor triburi semite, conduse de Iehoșua
Palestina () [Corola-website/Science/298177_a_299506]