5,981 matches
-
sau poate așa i se părea doar lui, din cauză emoției care îl stăpânea. Deodată, prin înghesuială, cineva îl bătu cu palma pe umăr și-l strigă pe nume. Își întoarse capul mirat și-l recunoscu pe Călin Moraru de la filologie, care-l salută cu un aer vesel, de parcă ar fi mers la o nuntă, și nu la o întrunire subversivă și periculoasă, care nu se știa cum avea să se sfârșească. Râzând și glumind, filologul se apucă să-i îndruge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lucrurile pe-acolo. Bine, du-te! aprobă filologul. Eu o să te aștept aici. Nu, ia-o înainte, nu mă aștepta, refuză Victor. O să vă găsesc eu... Atunci, încearcă să iei cât mai mulți cu tine! strigă în urma lui studentul de la filologie și se făcu nevăzut pe ușa facultății. Victor intră și el în universitate, pe ușa din colț, urcă un etaj și apoi încă unul și, văzând că nicăieri nu era nici o mișcare, renunță să mai caute pe cineva și vru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în perioada 1945-1949, cea gimnazială la Școala Șerbăuți (1949-1952), iar ciclul liceal l-am urmat la fosta Școală Medie din Siret, actualul Liceu "Lațcu Vodă" (1952-1955). Între 1955 și 1960 am urmat studiile superioare în cadrul Universității București, la Facultatea de Filologie, secția limbi slave, iar apoi (1965-1971), cursurile fără frecvență ale Facultății de Filologie, secția Limba și Literatura Română de la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași. În întreaga perioadă de școlarizare, am fost an de an printre fruntașii la învățătură, iar diplomele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
am urmat la fosta Școală Medie din Siret, actualul Liceu "Lațcu Vodă" (1952-1955). Între 1955 și 1960 am urmat studiile superioare în cadrul Universității București, la Facultatea de Filologie, secția limbi slave, iar apoi (1965-1971), cursurile fără frecvență ale Facultății de Filologie, secția Limba și Literatura Română de la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași. În întreaga perioadă de școlarizare, am fost an de an printre fruntașii la învățătură, iar diplomele de la cele două universități le-am obținut cu mediile 9,33 și, respectiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
66/2010 Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.715 www.pimcopy.ro Istorisiri nesănătoase fericirii 5 PREFAȚĂ: ÎN CĂUTAREA FERICIRII Rareș Tiron este elev în clasa a XI-a Filologie, la Colegiul Național „Cuza Vodă” din Huși, unde și-au început destinul literar, printre alții, prozatorii Costache Olăreanu (1948) și Ion Gheorghe Pricop (1959-1964). De aceea, îi atrag atenția că și-a luat pe umeri o povară care trebuie onorată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
până la coșmar. Disperat, sparge oglinda, murind apoi de singurătate. Povestea este neverosimilă, ca insuficient motivată psihologic, dar deschide porți către celelalte povestiri. Pe o schemă similară, în Activitate mistuitoare se conturează descoperirea propriului talent literar de către un tânăr licențiat în Filologie, Osvald, care eșuează ca profesor, apoi în alte locuri de muncă, până ce are „iluminarea” că menirea lui este scrisul. Își face un „laborator de creație” în casa părinților, sub privirile ironice și dezaprobatoare ale familiei. Dojana surorii Mihaela îl aruncă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de telefon. În România, eu aș trece drept nepriceput. Părinții, îndatoritori, m-au avertizat încă din copilărie că nu sunt în stare să fac mai nimic în plan concret. Atunci când, în gimnaziu (deja în liceu, dat fiind că eram la filologie, materiile "reale" nu mai aveau nici o relevanță), luam câte un șase la matematică sau la fizică, ai mei se îngrijorau considerabil, spunându-mi că nu voi fi capabil să fac o meserie și că, prin urmare, voi muri de foame
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Ion Buzași Absolvind filologia bucureșteană în 1951, Radu Petrescu, împreună cu viitoarea lui soție Adela, colegă de facultate, solicită și primesc o repartiție îndepărtată într-un sat din fostul raion Bistrița, (Petriș), regiunea Rodna - azi județul Bistrița-Năsăud, iar Adela în satul Dipșa. După un an
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
odinioară își scrie memoriile îndemnat și de doi profesori publiciști care au reconstituit documentar popasul dăscălesc bistrițean (la Petriș și la Prundul-Bârgăului) al autorului lui Matei Iliescu, Ioan Ilieș și Mircea Platon. (Amândoi mi-au fost colegi de facultate la filologia clujeană) și ajunși profesori la Bistrița sau Prundul-Bârgăului s-au preocupat într-un mod cu totul lăudabil de cunoașterea tradițiilor literare locale. Ioan Ilieș a și publicat o carte, Posteritatea lui Radu Petrescu, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1993, iar Mircea Platon
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
așezare bistrițeană atât de entuziast despre Călinescu, încât unul dintre ei, cel mai fascinat ascultător, autorul acestei cărți-omagiu, să te creadă chiar Călinescu însuși înseamnă pe lângă alese virtuți didactice și un curaj artistic-cetățenesc, pentru că încă prin 1963-1964, noi, studenții de la filologia clujeană consultăm cartea aceasta a lui Călinescu numai cu aprobarea în scris a șefului de catedră. Cartea își sporește valoarea documentară prin numeroase imagini fotografice care-i conferă și caracterul de album, precum și prin pagini inedite de corespondență (cele mai
Radu Petrescu văzut de un elev al său by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7847_a_9172]
-
primele întruniri, desfășurate la demisolul Clubului Universității, au fost doar trei-patru participanți. Ulterior numărul cenacliștilor a mai crescut, "până la opt, dar nu mai mult". După venirea toamnei, la ședințe au început să apară studenți de la alte facultăți și, masiv, de la filologie, constituindu-se ceea ce poate fi considerat astăzi nucleul dur al Cenaclului. Dar cine sunt întemeietorii cenaclului Universitas? Profesorul își amintește că a fost contactat de doi studenți de la Filosofie, Ștefan (Andrei) Damian și Sergiu Ștefănescu, care i-au propus să
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]
-
nu e totuna cu a ști să traduci și, vai, nu e nici măcar totuna cu a ști limba înscrisă pe diplomă. Sigur, traducerea a ajuns, în zilele noastre, și o meserie de necesitate, faute de mieux, și destui absolvenți de filologie știu ce vrem să spunem cu asta. Sigur, drepturile traducătorilor, truditori anonimi neplătiți îndeajuns nici în bani, nici în glorie, sînt de apărat într-o altă discuție. Însă asta nu scuză amestecul - par ignorance - în frazele autorului, chiar dacă ipoteza lui
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
Bratu Iulian Site-ul În clasele a IX-a și a X-a, atât profilul uman, cât și cel real însumează 32 de ore de curs pe săptămână. Indiferent că optați pentru filologie, științe sociale, matematică-informatică sau științele naturii, programa prevede două ore de educație fizică și una de consiliere și orientare (dirigenție). Diferențele apar la distribuția celorlalte materii. Profil real Primii doi ani de liceu cunosc o repartizare egală a orelor pe
Admitere liceu 2013: Real sau uman? Vezi programa în funcție de profil by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78663_a_79988]
-
decizia școlii vor viza și aceste materii. Dispar complet din orar artele și TIC, iar numărul de ore de română și matematică va scădea cu o oră. Profil uman În clasele a IX-a și a X-a, la profilele filologie și științe sociale, elevii se vor pregăti săptămânal pentru: - 19 ore de materii umaniste: 4 de română, 1 de latină, 6 de limbi străine moderne, 2 de istorie, 2 de geografie, 2 de socio-umane, 1 de religie sau istoria religiilor
Admitere liceu 2013: Real sau uman? Vezi programa în funcție de profil by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78663_a_79988]
-
de strada Martinuzzi. Tot pe o stradă urcând, pe un fel de deal era casa lui Agârbiceanu. Nici acolo nu am intrat. Regret că prin '59, nu aveam vârsta lui Gh. Grigurcu, Ion Pop, Liviu Petrescu, Ion Papuc, studenți la Filologia clujeană, care-i fac o vizită poetului marginalizat, atacat urât de Beniuc, dar care poet prețuit începea să publice din nou, traduceri, poeme, în revista ,,Steaua", condusă de Baconsky, apoi de Aurel Rău. Eu eram un biet elev timid, atunci
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
de pildă ,,Echinoxul" anilor '68, dar și cei doi ani de dinainte, anii de cenaclu studențesc. Șansa de a ne afla ca prin minune împreună, bucuria întâlnirii cu alții ca tine a fost imensă... Eram un grup de tineri de la Filologia clujeană, Marian Papahagi, Eugen Uricaru, Ion Mircea, Dinu Flămând, regretatul Marcel Constantin Runcanu, prea repede dispăruta Olimpia Radu, Petru Poantă, Vincențiu Iluțiu, Ion Maxim Danciu, Zoltan Rostas, Ioan Peianov, Virgil Mihaiu, admirabilii Peter Motzan și Franz Hodjak, toți gata să
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
operă a lui Lazăr Șăineanu (23 aprilie 1859, Ploiești - 11 mai 1934, Paris), ignorând biografia autorului ei, este ispitit să creadă că acesta a avut o viață lină, care i-a favorizat elaborarea în tihnă a studiilor sale de lingvistică, filologie, folcloristică și istoria culturii, adică peste 30 de volume însumând multe mii de paginii. Adevărul, crud, este că, încă din tinerețe, a primit lovituri dureroase: când n-avea decât 19 ani, a murit tatăl său, Moisi Șain, pictor de case
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
la Paris, lasă în urmă o operă bogată și diversă, care l-a impus, în fața criticii obiective, prin noutatea interpretării din încercare asupra semasiologiei române (1887), prin informația la zi din Raporturile dintre gramatică și logică (1891), și din Istoria filologiei române (1892), prin noua abordare din Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice (1895; premiul "I. Heliade Rădulescu" al Academiei Romăne), un "adevărat corpus al literaturii orale române", cu
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
orientale în românește", studiu care nu avea să fie întrecut de un altul, pe aceeași temă, apărut peste șase decenii și semnat de H. F. Wendt. Amploarea domeniilor cercetate face ca lucrările să fie cercetate nu doar de lingviști, Istoria filologiei române, spre exemplu, fiind deopotrivă utilă etnografilor, folcloriștilor, literaților. Cea mai mare popularitate printre cititori i-a adus-o Dicționarul universal al limbii române, pe care l-a destinat "uzului contemporan", cu deosebire școlii și în care a năzuit să
Lazăr Șăineanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/7411_a_8736]
-
nespus de vitrege. Un colaborator al sistemului comunist n-ar fi motivat urmărirea filozofului și post-mortem. - În dosarul de verificare deschis împotriva Dvs. pe 15 mai 1957 scrie că erați la data respectivă "student în anul IV la Facultatea de Filologie". Facultatea era dublă, de Filologie și Istorie, sau aveați în gând să deveniți filolog? - Eram student în ultimul an la istorie, însă profilul Facultății era dublu, exprimând cumva și dilema în care m-am aflat inițial, aceea de a urma
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
al sistemului comunist n-ar fi motivat urmărirea filozofului și post-mortem. - În dosarul de verificare deschis împotriva Dvs. pe 15 mai 1957 scrie că erați la data respectivă "student în anul IV la Facultatea de Filologie". Facultatea era dublă, de Filologie și Istorie, sau aveați în gând să deveniți filolog? - Eram student în ultimul an la istorie, însă profilul Facultății era dublu, exprimând cumva și dilema în care m-am aflat inițial, aceea de a urma istoria sau filologia, adică literele
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
dublă, de Filologie și Istorie, sau aveați în gând să deveniți filolog? - Eram student în ultimul an la istorie, însă profilul Facultății era dublu, exprimând cumva și dilema în care m-am aflat inițial, aceea de a urma istoria sau filologia, adică literele dinaintea reformei învățământului. Unele cursuri le făceam de altminteri împreună. - Lucrarea Dvs. Eminescu. Glose istorico-culturale prezintă un episod din 1870, când Eminescu a început proiectul serbării de la Putna (de fapt, el urma să îl coordoneze), dar a fost
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
spun că eu am absolvit Conservatorul. Domnul se lasă păgubaș cu muzica, dar vede cărțile din bibliotecă. Pe raft: Eliade, Goethe, Pușkin etc.. - Vai, dragă, tu citești asemenea cărți??? - Ah, da, am omis să vă spun că am terminat și filologia. - Păi bine fâțo, dar cum ai ajuns prostituată? - Ah, printr-un mare noroc!!! - Vreau să divorțez, domnule avocat. - Și care e motivul, domană? - Nu mi-a fost credincios. - Adica? - Adica mi-am dat seama că nu e tatăl copilului meu
BANCUL ZILEI: Cum ştie o femeie că un bărbat nu i-a fost credincios () [Corola-journal/Journalistic/67534_a_68859]
-
homosexualitatea pasivă. Un articol de pionierat în explorarea acestui domeniu în argoul românesc — „Noțiunea «femeie stricată» și terminologia animală" — îi aparține lui Gavril Istrate și a apărut în urmă cu mai bine de jumătate de secol în Buletinul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide"(Iași, XI-XII, 1944-1945). Materialul adunat de G. Istrate — armăsăroaică, cățea, gudă, haită, hăitușcă, iapă, maimuță, pupăză, scroafă, ursoaică etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
Lucia Negoiță Cum să încep? Aș decupa, dintr-o peliculă imaginarii, momentulîn care te-am cunoscut. Era primăvara lui 1967... Amfiteatrul „Odobescu" de la Filologie. Erai împreună cu Marius Robescu... eu -însoțită de CN. Negoiță, profesorul de română, din liceu, alluiMarius. Nu apăruse încă volumul tău de debut, dar se vorbea, printre colegii mei, cu admirație despre tine. Erai tunsă scurt, cu un breton puțin rebel
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]