12,214 matches
-
care nu scriu aproape niciodată despre colegii lor, măcar pentru a lăsa impresia că au un mediu propriu. Încheind cu absolută admirație cartea Martei Petreu, îmi vine un gând năstrușnic. De multe ori m-am uitat în ochii studenților mei filosofi și i-am întrebat ca să îi șochez: voi citiți cărți bune? Adică voi citiți Dimov, Arghezi, Dinescu, Mălăncioiu, Turcea, Ivănescu, celălalt Ivănescu, Marta, Mugur, Brumaru, Iliș, Groșan, sau măcar câteva versuri pe dinafară din Levantul? Ați pus pe masă vreodată
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
masă vreodată, deschise simultan, Nichita (prozele lui) și fragmentele presocraticilor? Și nu întreb dintr-o superficială sete de lecturi care să îi relaxeze din Aristotel, ci din acel gând năstrușnic care tresare la lectura cărții Martei Petreu: dacă acești tineri filosofi și-ar da seama, într-o bună zi, că se pot apuca cu sete să inunde presa noastră culturală și să comenteze însăși producția literară, răsturnând o situație în numele simetriei, în locul unei banale și aride despărțiri a domeniilor?
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
exerciții abstracte îi reducea la treapta unor diletanți crași, fără pretenții de îndemînare silogistică. Statutul acesta de apostol aruncînd hlamida conceptului spre a se înveșmînta cu halatul asociaților libere făcea din Vasile Dem un naufragiat asumîndu-și stigmatul înstrăinării de matcă. Filosofii îl priveau ca pe un renegat, iar psihanaliștii, atîția cîți erau în România, ca pe un intrus. Intrusul acesta, care începuse o analiză personală cu Eugen Papadima în 1988, semăna cu un cerb care, sastisit de podoaba coarnelor, alege prin
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
pe care îl arăți celuilalt e în contrast cu prăpastia ce te separă de el. Pe dinafară miere surîzătoare turnată în politețuri seci, pe dinăuntru aversiune ivită din viziuni diferite. Acesta e cazul polemicii la care Daniel Dennett și Alvin Plantinga, doi filosofi de notorietate ai momentului, au luat parte în aula Asociației Filosofice Americane de la Chicago în 2009. Tema dezbaterii a fost gradul de compatibilitate dintre religie și știință, o temă a cărei cicatrice refuză cu încăpățînare să se vindece, de aici
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
vorbi lui Dennett de zei ascunși, cărora capriciul le dictează să-și aleagă cîte un profet analfabet prin gura căruia să vorbească sibilinic omenirii, i se pare o ofensă adusă inteligenței proprii. Cît de teșit trebuie să fie flerul unui filosof ca să admită asemenea fabule desuete? Tocmai de aceea Dennett nu vede nici o deosebire între Hristos, Poseidon sau Superman, trei personaje fictive născocite de imaginația surescitată a omenirii. Dennett e un evoluționist căruia ideea creației îi provoacă stupoare francă. Arena polemicii
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
le accepți pe amîndouă ca pe cele două fețe ale lunii, ori o respingi pe una pentru a o sili pe cealaltă să facă exact greșelile pe care le făcuse mai devreme adversara sa. Singurul punct asupra căruia cei doi filosofi cad de acord e că evoluția speciilor nu e incompatibilă cu viziunea creștină, dar în rest deosebirea se adîncește pe măsură ce fiecare caută să-și nuanțeze opinia. E ca într-un război de tranșee în care stăruința de a-l convinge
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
democrația greacă, experimentele comunismului secolului XX, ultimii douăzeci de ani ai României și critica internetului, televiziunii și shopping-ului, putând să provoace ușor un vertij în capul cititorului neatent și care nu a urmărit, eventual, câteva din cărțile anterioare ale filosofului Andrei Cornea. Și nu pentru că vertijul ar fi inutil - ce poate fi mai bun decât să închizi cartea, amețit de argumente, dar înfiorat de fragilitatea ideii de libertate și pus pe fapte, sau măcar pe gânduri, pentru apărarea făpturii sale
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
criteriile intelectului e foarte posibil după puterile lui Dumnezeu, caz în care logica trebuie să capituleze în fața misterului. Acesta e locul de naștere al „filosofiei ca ancilla theologiae“, Petrus Damianus intrînd în istoria ideilor grație unei maziliri: îi coboară pe filosofi din rangul autorității speculative și îi subordonează adevărului revelat. Expresia a făcut carieră, preschimbîndu-se într-un clișeu menit a înfiera două slăbiciuni: mai întîi, obtuzitatea pe care teologii o arată atunci cînd intră în dispută cu filosofii, iar apoi neputința
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
îi coboară pe filosofi din rangul autorității speculative și îi subordonează adevărului revelat. Expresia a făcut carieră, preschimbîndu-se într-un clișeu menit a înfiera două slăbiciuni: mai întîi, obtuzitatea pe care teologii o arată atunci cînd intră în dispută cu filosofii, iar apoi neputința gîndirii conceptuale de a sta pe propriile picioare, fiind silită să digere mereu teme venite din afara domeniului ei. Cum s-ar spune, filosoful e un teolog travestit, căci termenii de care face uz au fost la origine
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
mai întîi, obtuzitatea pe care teologii o arată atunci cînd intră în dispută cu filosofii, iar apoi neputința gîndirii conceptuale de a sta pe propriile picioare, fiind silită să digere mereu teme venite din afara domeniului ei. Cum s-ar spune, filosoful e un teolog travestit, căci termenii de care face uz au fost la origine noțiuni teologice cărora li s-a luat virulența duhului, fără a mai pune la socoteală că majoritatea conceptelor metafizice sînt copii secularizate ale lexicului bisericesc. Oricum
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
teologice cărora li s-a luat virulența duhului, fără a mai pune la socoteală că majoritatea conceptelor metafizice sînt copii secularizate ale lexicului bisericesc. Oricum, deși interpretată excesiv în direcția impulsului hegemonic cu care clericii vor să-i aservească pe filosofi, expresia i-a devenit lui Petrus Damianus blazon de recunoaștere. Puțini îi mai citesc azi epistola, dar mai toți au auzit de verdictul de punere a speculației în slujba revelației. Ministrul (servul) credinței e conceptul, inteligența avînd servitute față de har
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
o pune la îndemîna publicului, la fel cum studiul introductiv și comentariile lui Alexander Baumgarten, de o amănunțime a erudiției ce înlesnește cititorului pătrunderea în climatul doctrinar al secolului al XI-lea, merită toată admirația. Un volum destinat clasiciștilor și filosofilor, al cărui aparat exegetic e riguros și clar.
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii. Limba lui Milosz nu-i plastică, nu-i vie, nu are charismă, se trage din limba secolului al XVIIXVIII. La fel e și cu limba lui Herbert, poet, filosof, moralist, dar care a scris într-un limbaj de lemn. Milosz și Herbert nu sunt magi ai poeziei, ci mai degrabă profesori de poezie; poeziile lor sunt tratate. Nu au o lirică erotică. Lipsesc simțămintele, este dăscăleală. Pe de altă
“Dacă n-ar fi fost Premiul Nobel, Milosz ar fi fost la marginile literaturii“ by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2397_a_3722]
-
decât o formulă pozitivă”. Invocând istoricitatea radicală a artei, Adorno subliniază că istoria este imanentă operelor de artă, nu „un destin exterior”. Acest element imanent, momentul istoric încorporat unei opere este ceea ce Adorno numește „nucleul temporal” (Zeitkern) al artei 1. Filosoful citează cuvintele lui Rimbaud: „Il faut être abbsolument moderne” („Trebuie să fim absolut moderni”). Modernitatea are deci un caracter normativ. „Deoarece însă arta are nucleul ei temporal nu în actualitatea de conținut, ci în elaborarea ei formală imanentă, norma modernității
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
între Eminescu și cultura indiană. (publicist): este printre noi, a fost Iubitorii filosofiei clasice și romantice ” Pentru mine personal, el germane se pot gândi la el ca la un reprezintă cel mai mare poet al și va fi mereu... poet filosof, clasic și totodată României, din toate timpurile. romantic. Luptătorii pentru o lume Poeziile sale au fost, sunt și vor De-a lungul ani lor Mihai mai bună îl pot vedea ca pe un rămâne cele mai scumpe bijuterii ale Eminescu
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
posibilitatea unei schimbări reale. și morții sale premature. Am scris Hana, poetă ș i t raducă toare Un prieten israelian, necunoscător al despre el și mă bucur că am putut israeliană, care, din păcate, nu se mai limbii române, un filosof, conferențiar releva tot ce a fost mai interesant, află printre cei vii. universitar de filosofie, Yaakov Lavie dureros, în viața sa, foarte puțină O recentă traducere din opera care din nenorocire nu mai este în apreciere dar multă trădare a
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
românește, cred că în posteritate, a avut parte de atâtea altuia ” Pe lîngă plopii fără soț“, în nopțile este poetul nostru, al lor, al tuturor. Este odioase atacuri din partea unor de vară mirosind a tină și a iarbă încinsă. poetul, filosoful, astronomul, actorul, neprieteni ai poporului român sau unor Va expr ima întotdeauna m înia sufleorul etc. Este poetul mondial al alogeni. profesorului meu în fața rînduielilor culturii și literaturii universale, sufletului Opera lui Mihai Eminescu își strîmbe, ” Cum nu vii tu
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
la răscruce de “ Povestea magului călător în stele”. Nemi nemângâiet / Îndulcind cu dor de înțelesuri noi, într-un veac în care lumea am odihnit în Luceafărul, cum ar spune moarte.” ori va fi religioasă ori nu va mai fi deloc: filosoful C. Noica, am învățat în Un nou Eminescu vom avea în noul “dulcele corn” sunând a iubire și moarte, filosoficescul basm, atât de poetic și, cu mileniu. Dintr-o hermeneutică a căci nostalgia paradisului pierdut e pe exactitate teutonă, prelucrat
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
Gheorghe Grigurcu Cartea lui C. Rădulescu-Motru, intitulată Enitcul românesc, a apărut în 1942, asadar în toiul ultimului război mondial. Ea răspunde nu doar unor mai vechi preocupări ale filosofului, ci și unui impuls de moment, ce-i imprimă, așa cum a admis ulterior însuși autorul sau, "un caracter ocazional în timp de război". Accentele antibolșevice sînt grăitoare și ele îi pot speria încă pe cei slabi de înger: "cărturarii și
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
pe de o parte, si sovietici, pe de alta, care, după cum a dovedit-o evoluția evenimentelor, s-a soldat cu multe decenii de suferință pentru popoarele înrobite de către cei din urmă, din Estul și centrul Europei... Punctul de vedere al filosofului era unul prudent-patriotic, conservator, astfel formulat: Căci noi românii avem o menire pe lumea aceasta, cît timp Europa își păstrează vechile tradiții culturale. Din moment ce aceste tradiții vor dispare și vor fi înlocuite cu o civilizație mercantila materialista, așa cum este cea
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
fondul sufletesc pe care el îl desfășura este dincolo de control; dar nu este nici fatalitate oarbă, întrucît acest fond sufletesc este, totuși, în realitatea experienței omenești și poate fi influențabil". Dintre reflecțiile cu impact imediat asupra tensionatei noastre actualități, ale filosofului în discuție, se cuvine a mai menționa măcar pe cele care au ca obiect naționalismul. Cu toate ca atent la specificul etnosului, dornic a-l reliefa și a-l pune "în lucrare", autorul Etnicului românesc îl abordează fără excese, sub deviza mentorului
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
retrag în fața întrebării Dv., pentru că nu există subiect, nu avem despre ce să vorbim, în fond, căci nu există o mare dezbatere între, să zicem, niște "reconstructivisti" și deconstructivisti; pur și simplu, această dezbatere nu are loc. Derrida este un filosof respectat, publică cărți, are discipoli, insă alături de el există mulți alți filosofi, tot atît de respectați, publicînd și ei cărți, avînd discipoli. N-aș spune cîtuși de puțin că el ocupă o poziție comparabilă, în constelația franceză, cu cea din
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
să vorbim, în fond, căci nu există o mare dezbatere între, să zicem, niște "reconstructivisti" și deconstructivisti; pur și simplu, această dezbatere nu are loc. Derrida este un filosof respectat, publică cărți, are discipoli, insă alături de el există mulți alți filosofi, tot atît de respectați, publicînd și ei cărți, avînd discipoli. N-aș spune cîtuși de puțin că el ocupă o poziție comparabilă, în constelația franceză, cu cea din Statele Unite. Nu cred că aceasta directie s-a epuizat, există persoane care
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
teoretic, iar un discurs în care se tratează pretenția de justețe a normelor este un discurs practic”(A. Marga, Acțiune și rațiune în concepția lui Jürgen Habermas, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1985 p. 233). Având în vedere toate argumentele formulate de către filosoful german în volumul Teorii ale adevărului, ne dăm seama că, în principiu, teoria consensuală a adevărului constă în atribuirea unui predicat unui obiect, atunci și numai atunci când fiecare altul care ar putea intra într-o convorbire cu cel care atribuie
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
pentru ca, după o întrerupere a studiilor (semn de răsfăț!), să absolve Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București în 1912. A fost unul din cei mai apropiați colaboratori ai lui C. Rădulescu-Motru. În 1908 devine secretar la periodicul filosofului, Noua Revistă Română, funcție pe care o va ocupa pînă în 1916. Această activitate îi prilejuiește cunoașterea apropiată a lumii literare și științifice a timpului. În 1919 va fi secretar de redacție al altei reviste conduse de Rădulescu-Motru, Ideea europeană
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]