24,869 matches
-
elan, orice lumină interioară, orice putință de realizare monumentală a scriitorului. Sfătuit și de alții, se gândește să se înscrie în P.C.R., dar asta înseamnă pentu el anularea independenței de spirit și a personalității lui de până atunci. Doctorul în filosofie de la University of Southen din California, autorul studiului Kalokagaton, începe să frecventeze cu prudență Biblioteca americană, asistă neputincios la dispariția Societății "Amicii Statelor Unite" și a Revistei româno-americane, unde fusese unul dintre cei mai însuflețiți colaboratori. Este pur și simplu derutat
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
prin iubire, artă, relația cu divinitatea și cu societatea. Experiențe fundamentale, nu?! Ce reușește?! Reușește să creeze personaje, nu atît duse de un fir epic, cît, mai ales, ghidate de un fir al reflecției ce le conduce către o adevărată filosofie. A fi creator de personaje, știm bine, e o performanță pentru un prozator, iar în cazul Florinei Ilis e cu atît mai interesant, cu cît personajele sale centrale, chiar vocile narative, sînt bărbați, nu femei, cum ar fi fost, poate
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
Rodica Zafiu Mateiu Caragiale văzut de un cercetător italian Giovanni Magliocco își pregătește licența în Limbi și Literaturi Străine ( franceză, română și engleză) la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Calabria ( Italia). Traduce din franceză și din română; a publicat recent traducerea în italiană a volumului poetului libanez de limba franceză Alain Tasso, Fragments chaotiques / Frammenti caotici ( L’Harmattan Torino / L’Harmattan Paris, 2003), prefațată de Gisèle
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
putea redeschide gustul pentru poezie. Tot așa cum arta e în mod obsesiv uneori artefact exhibat, la fel calitățile fizice ale unei cărți bine făcute din punct de vedere tehnic potențează interiorul. Într-o lume a produsului de vânzare, a unei filosofii a mărfii (commodization, conform Lindei Hutcheon), cărțile de tipul celor de la Brumar indică o salutară adaptare. Cât despre poeziile lui Adrian Bodnaru, numai de bine. Sunt sensibil asemănătoare primelor, de acum ceva ani. Aceeași simpatică sintaxă tricotată doi pe față
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
București, Compania, 2002, p. 220); încă mai puțin lirism în greva foamei pe care autorul o declară în 1978, în semn de protest față de arestarea politică și internarea psihiatrică abuzivă a lui Cezar Mititelu, un fost coleg de la Facultatea de Filosofie (" În ceea ce privește convingerile sale - scria Monciu-Sudinski atunci despre Mititelu -, mă tem că nici un psihiatru de penitenciar nu-l va putea vindeca!" - în Virgil Ierunca, Postfață la Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 133). De altfel, la capătul acestui ultim eveniment, Monciu-Sudinski este
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Monciu-Sudinski? Născut la 13 iulie 1944 la Turnu Măgurele, pedagog la Dragalina (1962-’63), student al Facultății de Limbi Slave din București (1963-’64) și apoi din nou pedagog la Piatra Albă (1964-’65), în fine, licențiat al Facultății de Filosofie din București (1972), el rămîne autorul celor mai grotești proze cu muncitori din istoria literaturii române. Puse cap la cap, principalele surse bio-bibliografice (Marian Popa - Dicționar de literatură română contemporană, ediția a doua, București, Albatros, 1977; Mircea Iorgulescu - Scriitori tineri
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
în el elementele, din toate cele suprafirești, suprafiresc e numai somnul! o, Bucuria - manuscris tremurînd, răcoroasă boare pe aorta lividă, așternutul fragilei întrupări îți evocă odele semințiilor lăudîndu-ți ivirea! oxidat saxofon, trandafir nins dăruit ca o petardă secretă amurg fără filosofie - nu are nevoie de sfinți metafizica ea există grație nuferilor ofeliei. din aforisme și glosse trăim în poarta Împăratului implacabil imposibilului găsindu-i sinonime posibile, cînd jocul rămîne joc sub efemeride luminații toate idiogramele exacte în caleidoscop ridicole sunt. uită
Epistole by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/14016_a_15341]
-
așezămintelor sociale și politice, dar în primul rând, statului." (Tradiționalism și raționalism, 1924) Un amănunt interesant, de data aceasta de ordin semantic, are în vedere metamorfozele unor cuvinte precum conservator sau reacționar în vocabularul politic românesc, metamorfoze ce amintesc de „filosofia" lui Humpty Dumpty, celebrul personaj carrollian: „Când folosesc un cuvânt, acesta are exact sensul pe care i-l dau eu." În același fel, termenul conservator îi desemnează inițial pe „reacționari", pe „ruginiți", pe „opuitorii reformelor", pentru ca, ulterior, să ajungă a
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
în ale pomiculturii și agriculturii. Era, îl caracterizează fiul, "un boiernaș voltairian și sceptic". Nu-i simpatiza pe țărani și nici "formele" religiei. Voia să facă din copil un cărturar, drept care i-a și fost primul profesor de istorie și filosofie. Deci "spiritul pandur" de care vorbea Mihai Ralea trebuie căutat nu în Gorj, ci printre neamurile din partea mamei, țărancă de la Verșeni, de pe malul Moldovei. O chema Profira (nume pe care autorul Șoimilor îl va da primului său născut, scriitoarea Profira
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
literaturii, al științelor, în mod absolut remarcabil, grație multelor cunoștințe, atît în plan orizontal, cît și în plan vertical. Studiile i-au fost numeroase și profunde, ca și opera beletristică. A absolvit Facultatea de Medicină și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Totodată deține titlul de doctor în medicină și chirurgie, precum și pe acela de medic primar psihiatru. Așadar, totul grație formării sale, multiplelor domenii abordate. Nemulțumit cu puținul, el își desăvîrșește pregătirea și practica în țară, cît și în
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
cursuri și seminarii. Le numesc cu numele acesta banal, generic, de obiecte, întrucât ele aparțin celor mai diverse domenii de cercetare, care toate mă atrăgeau în acele timpuri ale uceniciei mele. Câteva exemple. Eram înscris pe lângă Facultatea de Litere și Filosofie la Facultatea de Medicină. Profesorul de anatomie, Victor Papilian, ne descria la cursul său "stânca temporalului" a acelui os de forma unei scoici rotunjite, ce închide lateral, de o parte și alta, cutia craniană, fiind situat între parietal, occipital și
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Platon, prin minuția însăși a prezentării de o aparent plată concretețe, aprindea în mine " poate printr-un straniu contrast " o adevărată lumină a spiritului. Din fragmentele disparate, laborios culese și enumerate de profesorul meu pozitivist, încercam reconstituirea acelui "templu al Filosofiei" (ca să folosesc o expresie a lui Marsilio Ficino), care e Școala din Atena a lui Rafael. Pentru mine, acel deget al lui Platon-Leonardo indica o cale " ascendentă credeam atunci " de la știința numerelor la muzică, de la muzică la armonia cosmică, de la
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
pontif al hermeneuticii un gând sau, poate mai curând un jind care mă dominase odinioară, în tinerețea mea atotcuprinzătoare. Nu mai puțin haotice în fragmentarismul lor, deși deosebit de bogate în informații mi se păreau expunerile despre legi ale profesorului de Filosofia dreptului, Eugeniu Sperantia. Cel pe care aveam să-l cunosc mai de-aproape și să-l apreciez cu adevărat ani de zile mai târziu, era una din personalitățile eminente ale Universității din Cluj. O eminență deloc uzurpată. Dar, cu toată
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
cei ce aveau să se numească sau să fie numiți "cerchiști", membrii Cercului Literar din Sibiu: Radu Stanca, Negoițescu, Doinaș, Eta Boeriu, Cornel Regman, Gary Sârbu, Dominic Stanca și ceilalți. I-am descoperit și m-au "descoperit" la seminarul de filosofia culturii al lui Lucian Blaga, în toamna lui 1943, când am prezentat o lucrare despre "Stilul romanic". Mai tânăr, ca un ultim venit, abia intrat la facultate, pe când ceilalți o absolviseră sau se pregăteau să o absolve, prețuirea lor, mai
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
a fost o întâlnire cu Lucian Blaga. Pe acesta îl cunoșteam de câțiva ani prin opera sa, a poetului și gânditorului și aveam să-l cunosc mai de-aproape nu peste mult. Dar prima oră de curs a profesorului de filosofia culturii a fost pentru mine dezamăgitoare pentru că îl auzeam citind cu o voce monotonă din Orizont și stil, cartea sa pe care o citisem și recitisem încă din anii de liceu. Eram dezamăgit ca un om al Evului Mediu târziu
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
meu nu puteau să iasă decât acele cuvinte ale sale, care nici nu mai erau ale sale, care aparțineau Operei, unei opere publicate, unei construcții ce creștea în triple etaje succesive, personal-impersonală, impunătoare clădire a primului, poate unicului sistem de filosofie românesc. Pe planul instrucției, al învățământului informativ, cursurile profesorului Blaga nu mi-au oferit nimic sau aproape nimic. Am primit de la el noi, cerchiștii, mult mai puțin decât de la profesorul de estetică Liviu Rusu sau, eu personal, de la profesorul de
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
el, nici măcar spre scrierile sale și totuși, un timp măcar, uniți într-o viziune comună. În anii aceia când " cu totul împotriva vederilor lui Blaga " descopeream cu entuziasm fenomenologia, aș fi numit acea comuniune în viziune cu magistrul meu de filosofia culturii, folosind cuvintele lui Husserl, drept o împărtășire "im unzeitlichen Reiche der Ideen" " în imperiul intemporal al ideilor. Dar istoria, plină de larmă și furie, bântuia în timp ce noi contemplam ideile. În curând, timpul reușea să tulbure, dacă nu chiar să
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
acel imperiu intemporal al Ideii. Universitatea noastră din Cluj intra în 1948 într-o zonă a turbulențelor anunțând distrugerea sa. Îmi amintesc cuvintele rostite cu un calm amenințător chiar în această sală, în fața cadrelor didactice de la Facultatea de Litere și Filosofie, a profesorilor noștri și a noastră a tinerilor asistenți, de o "instructoare" a Partidului comunist: Noi nu suntem împotriva urii " țipa acea energumenă " și vom ști să aplicăm violența acolo unde e nevoie". Era singura ședință de acest fel la
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
conferințele ținute de Nietzsche în 1871-72 pe tema viitorului instituțiilor de învățământ ( Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am amintit și eu în preambulul alocuțiunii mele, gânditorul afirmă cu tărie: "Filosofia noastră trebuie să înceapă nu cu mirarea, ci cu înspăimântarea" ("mit dem Erschrecken"). Începea pentru noi, odată cu instaurarea terorii comuniste, ceea ce aș putea numi o pedagogie a spaimei. Părăsisem pentru foarte multă vreme spațiul universitar. Aș fi putut chiar crede
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
grecească), a jucat de la bun început rolul unei declarații de misiune: Gabriel Liiceanu a crezut că nu putem fi buni cetățeni, implicați activ și constructiv în viața cetății, în absența virtuților pe care numai studiul literaturii, al istoriei și al filosofiei ni le poate cultiva. Între congenerii mei sunt mulți care se regăsesc în ideile și opțiunile politice ale cărturarului, după cum sunt mulți și cei care le contestă. Atunci când a fost ținta unui atac nedemn, am scris că, în ciuda unor gesturi
Ziua Cărturarului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82356_a_83681]
-
care mi-e greu să cred că au făcut vreun bine protestului. Nu vreau să discut cât de întemeiate sunt ele, pentru că asta mi se pare mai puțin important. Bătălia pentru Roșia Montană nu se dă în amfiteatrul Facultății de Filosofie, ci pe maidanul politico-mediatic, acolo unde loviturile sub centură sunt, din păcate, aplaudate și unde nu există niciun alt arbitru în afara opiniei publice. Mesajele despre care vorbesc au fost un fel al protestatarilor de a-și da singuri cu stângul
Uniți, simplificăm și arătăm cu degetul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82385_a_83710]
-
Dragoș Bucurenci Se spune ca deasupra intrării în Academie, Platon pusese un avertisment: Să nu intre aici cel care nu știe geometrie! Mă gândesc uneori că probabil nu mi-aș fi descoperit niciodată gustul pentru filosofie, prima mea alegere la admitere, dacă n-aș fi învățat geometrie și algebra cu doamna Florica Banu, profesoara mea de matematică din gimnaziu. Reiau, cu părere de rău, rândurile pe care le-am scris aici acum aproape doi ani, cănd
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
Dragoș Bucurenci Octavian Paler scria în jurnalul său mexican că, “lângă o mare, în timp ce soarele domnește singur deasupra plajei, nu mai e nevoie de nicio retorică pentru a da un înțeles vieții. Trupul singur umple lacunele filosofiei. El găsește o mângâiere într-un adevăr care pe filosofi nu-i satisface: că există.” Mi-am reprezentat întotdeauna paradisul ca pe o vacanță nesfârșită la malul mării, cu acces nelimitat la o bibliotecă. În ciuda avertismentelor medicilor dermatologi (pe care
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
detaliat în noțiuni ceea ce exprimă muzică, am capătă o deplină și suficientă explicare a lumii.’ (Arthur Schopenhauer) ‘Muzică este felul divin de a spune inimii lucruri frumoase și poetice.’ ‘Muzică este o revelație mai înălțătoare/mare decat toată înțelepciunea și filosofia...este solul în care spiritul trăiește, gândește și creează.’ (Ludwig van Beethoven ) ‘Muzică este stenografia emoției.’ ‘Muzică e rugăciunea care se spune singură.’ ‘Muzică este o izbucnire a sufletului.’ ‘Muzică este jargonul profesional al sufletului uman.’ ‘Precum un zeu orb
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
ajuns să lucrăm împreună: lucrăm de șase luni fără antrenor și m-am dus pe la ea să-mi corecteze niște exerciții și să-mi arate niște mișcări noi. Mi-a placut atât de mult ce mi-a arătat și toată filosofia din spatele pilates încât am revenit o dată și încă o dată. Cu timpul, ea și-a dat arama pe față, iar eu mi-am descoperit un anumit masochism care mă face să merg mai departe. O să mai spun un singur lucru în
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]