6,828 matches
-
Citesc din filme, pe internet, fac selecție și eu, Nu-mi bat capul....cu cartea mereu. Poți să-mi spui Eminescu, Coșbuc îți place și ție? -Știu a vietii filozofie, ce-mi trebuie atâta poezie. Totu-i ,,Vrăjeală’’. Citesc pe filozoful Socrate, câte un pic, ,,Singurul lucru pe care îl știu este că nu știu nimic’’ -Bine, bine! Atunci Fizică îți place? - Mi-a placut, dar nu-mi mai place, dă-mi pace. Nu mă descurc la fizică optică Hai să
COPILUL MEU LA LICEU de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1486065369.html [Corola-blog/BlogPost/380263_a_381592]
-
dragoste, dar în Învierea din Iad, cuvântul ca are o frecvență de 461 și în Romeo și Julieta 186. Deci, putem spune ca Învierea din iad este, de asemenea, un roman filosofic. Unul dintre capitolele sale este chiar numit Cercul Filozofilor. Am ales un model de 100.000 de cuvinte pentru un roman cu tema "poveste de dragoste" pentru a fi mai ușor pentru un scriitor să folosească metoda Andronesco scrierii sale. Fiecare frecvență din coloana IV este calculată ca medie
DISCURS ASUPRA METODEI de NICHOLAS ANDRONESCO în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicholas_andronesco_1492761922.html [Corola-blog/BlogPost/380051_a_381380]
-
puricele foarte satisfăcut a exclamat: „Ai, măi, ce tropăim!". Da! Asta suntem noi cu realizările noastre. De la Dumnezeu vin toate și sănătatea și inteligența și mântuirea și Viața și Calea și Adevărul! Slavă numai Lui! Sunt foarte de acord cu filozoful grec Epictet care le cerea studenților să îi arate progesul vieții personale a fiecăruia și nu cărțile citite, atrăgându-le mereu atenția să nu confunde mijlocul cu ținta. Citim și zicem că ne educăm continuu, dar vedeți dumneavoastră, lumina Duhului
DESPRE INTERFERENŢE SPIRITUALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_despre_interf_marina_glodici_1390088831.html [Corola-blog/BlogPost/359926_a_361255]
-
procesului evolutiv de la materia moartă la materia impregnată cu viață, din viața moleculară la cea de animal complex, de la animal complex la om inteligent, și din om inteligent la demiurg. La acestă „hyperantropologie” darvinistă a visat de fapt și Lucian, filozoful antic, încă din secolul al doilea fără să aibă totuși viziunea a ceea ce s-ar putea întâmpla cu visul său în secolul al douăzecilea, dacă nu cumva visul său antropo-demiurgic a ajuns coșmar faustic. Evoluția biologică și a inteligenței umane
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1487608120.html [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
asupra facultăților noastre proprii. [...] Oare e mai greu de conceput că mișcarea poate naște din impuls decât că poate naște din voință?”. Hume a avut încă din timpul vieții admiratori și apărători de un mare prestigiu intelectual, cum a fost filozoful german Immanuel Kant (1724-1804). În lucrarea „Prolegomene”, ilustrul filosof german a recunoscut că Hume este adevăratul precursor al filosofiei critice a cunoașterii. Dar numai un precursor, s-a grăbit Kant să precizeze, fiindcă după opinia lui, soluția pe care Hume
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1483666769.html [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
sa deplină”. Dacă voința se poate defini ca un proces psihic aparținând sferei superioare a ființei umane care constă în acțiuni de focalizare a energiei psihomentale și nervoase pentru a depăși obstacolele întâlnite și a realiza planurile stabilite anterior, pentru filozoful german Schopenhauer (1788-1860) considerat filozoful Voinței, voința nu era numai una psihologic individuală ci și un principiu metafizic universal, a-spațial, ne-cauzat și a-temporal. Adevărata ființă umană se identifică în voința care este esențială în cadrul dezvoltării personale, ea
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1483666769.html [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
poate defini ca un proces psihic aparținând sferei superioare a ființei umane care constă în acțiuni de focalizare a energiei psihomentale și nervoase pentru a depăși obstacolele întâlnite și a realiza planurile stabilite anterior, pentru filozoful german Schopenhauer (1788-1860) considerat filozoful Voinței, voința nu era numai una psihologic individuală ci și un principiu metafizic universal, a-spațial, ne-cauzat și a-temporal. Adevărata ființă umană se identifică în voința care este esențială în cadrul dezvoltării personale, ea redă puterea de a transforma
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1483666769.html [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
-și studiul în problema voinței, afirma că „din afară nu se poate ajunge niciodată la esența lucrurilor”, că în acest caz suntem asemănători cu cineva care se învârtește în jurul unui castel, căutând zadarnic o intrare și astfel au făcut toți filozofii înaintea lui. Voința ne arată mecanismul interior al ființei noastre. Actul voinței implică și mișcarea corpului care nu este altceva decât voința obiectivată. Se mai poate spune că mișcarea corpului este cunoștința apriori a corpului, și corpul este cunoștința posteriori
DORINȚA BINELUI ȘI VOINȚA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1483666769.html [Corola-blog/BlogPost/368862_a_370191]
-
în întregul activităților lui . O astfel de imagine întâlnim în micul tratat al Sfântului Grigore Teologul : Είς Ήρώνα τον φι� όσοφον, în care aduce elogiu rațiunii de a filozofa ca mod de viață al creștinului. Sfântul Grigore prezintă prototipul creștinului filozof, ce trăiește și făptuiește în interiorul circumstanțelor sociale și e chemat să se preocupe de ansamblul temelor ce-i preocupă pe semenii lui. Acest filozof nu rămâne la simple fixări teoretice și nici nu e partizanul vreunei ideologii ambiante. Este gânditorul
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
elogiu rațiunii de a filozofa ca mod de viață al creștinului. Sfântul Grigore prezintă prototipul creștinului filozof, ce trăiește și făptuiește în interiorul circumstanțelor sociale și e chemat să se preocupe de ansamblul temelor ce-i preocupă pe semenii lui. Acest filozof nu rămâne la simple fixări teoretice și nici nu e partizanul vreunei ideologii ambiante. Este gânditorul sau filosoful practicului, ostenitorul pentru adevăr, persoana care făptuiește printr-o bună dispoziție și caută să împlinească toate acele valori veșnice ce conduc la
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
esențial perspectivele firești ale desăvârșirii pe care le-a pus Cuvântul Dumnezeiesc. Dezvoltând problema pe un temei concret Sfântul Grigore Teologul observă că filosofarea apare direct și împreună cu evaluările în fața realizărilor sociale. La nivelul în care un om este un filozof adevărat, se privează de ambiții în plan social. Paralel, acest Părinte eminent al Bisericii remarcă că filosofia nu e o preocupare teoretică simplă, ci ea are ca misiune să îmbunătățească viața noastră în sectoare concrete. „Filosofia e lucrarea ce îmbunătățește
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
laturi ale comportamentului uman și să se caute întotdeauna maturizarea ei multidimensională și sferică. În continuare, Sfântul Grigore Teologul încearcă să prezinte capacitățile interpretative speciale ale filosofului spre evaluările lui și atitudinile lui față de ceea ce întâlnește. Sfântul Grigore accentuează că filozoful prezintă o poziție insistentă, dinamică, irevocabilă fără ocolișuri, nu însă spre elemente ce ar retrograda caracterul lui și ar accentua egoismul lui. Astfel, filozoful e insistent nu spre nerușinare, ci spre curaj, nu spre lacrimi, ci spre alegerea comportamentului cuviincios
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
speciale ale filosofului spre evaluările lui și atitudinile lui față de ceea ce întâlnește. Sfântul Grigore accentuează că filozoful prezintă o poziție insistentă, dinamică, irevocabilă fără ocolișuri, nu însă spre elemente ce ar retrograda caracterul lui și ar accentua egoismul lui. Astfel, filozoful e insistent nu spre nerușinare, ci spre curaj, nu spre lacrimi, ci spre alegerea comportamentului cuviincios potrivit în fiecare moment, nu spre amenințări descurajatoare, ci spre paza binelui și preocuparea desăvârșirii sufletești . Ceea ce accentuează în special aici este calitatea reacțiilor
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
spre curaj, nu spre lacrimi, ci spre alegerea comportamentului cuviincios potrivit în fiecare moment, nu spre amenințări descurajatoare, ci spre paza binelui și preocuparea desăvârșirii sufletești . Ceea ce accentuează în special aici este calitatea reacțiilor explozive ale psihicului. Starea extremă a filozofului nu este exprimarea unei predispoziții impulsive și instinctuale necontrolabile, ci este revelatoare gradului înalt de înțelegere a atribuțiilor și a promptitudinii cerute continue în fața problemelor esențiale ale vieții. Această poziție e manifestată succesiv în mod dublu. Concret, filozoful, pe de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
extremă a filozofului nu este exprimarea unei predispoziții impulsive și instinctuale necontrolabile, ci este revelatoare gradului înalt de înțelegere a atribuțiilor și a promptitudinii cerute continue în fața problemelor esențiale ale vieții. Această poziție e manifestată succesiv în mod dublu. Concret, filozoful, pe de o parte, păstrează o cumpătare și o poziționare transcendent - interpretativă și valorificatoare față de orice retrogradează caracterul individual și social și, pe de alta, susține printr-un patos rațional factorii ce-l înalță. E clar că încearcă că încearcă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
prin filantropie omul repetă modul exprimării Sfintei Treimi, însușirea principală ipostatică căreia îi aparține fără limite iubirea. Prin acest mod de manifestare omul dobândește starea după asemănare pe scara relațiilor sociale și interpersonale. De asemenea Sfântul Grigore Teologul recunoaște că filozoful creștin nu trebuie să fie indignat pentru câte i se întâmplă. Prin diferite încercări și pătimiri participă la viață mai dinamic și devine mai curajos. Pericolele, ca prilejuri de confruntare directă cu problemele și ca situații ce pretind o confruntare
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
sau despre un fenomen; un fel de a vedea lucrurile din jur și a reprezenta realitatea. Filozofia întrebuințează sinonime ale cuvântului Idee, ca: noemă, noțiune, concepție, uneori părere, considerație, considerent, constatare, observare, observație, opinie, reflecție, reflexie, remarcă. Omul de știință, filozoful german Kurd Lasswitz (1848-1910) considera Ideea ca fiind o „lege care indică direcția pe care urmează să se dezvolte experiența noastră. Ea este realitatea cea mai sigură și mai înaltă”. Psihologul, psihiatrul elvețian Karl Gustav Jung (1875-1961) considera că Ideea
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
direcția pe care urmează să se dezvolte experiența noastră. Ea este realitatea cea mai sigură și mai înaltă”. Psihologul, psihiatrul elvețian Karl Gustav Jung (1875-1961) considera că Ideea există aprioric ca o „posibilitate dată de conexiuni de gânduri”. De altfel, filozoful român Constantin Noica (1909-1987) credea că orice om poate avea gânduri, dar nu și idei: „Gândul devine idee abia prin reflexivitate, ca gând al gândului”. Un scriitor și om politic francez asemuia ideile cu diamantele, ele fiind mai greu de
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
uităm totul sau o parte din cele gândite. Cu alte cuvinte, ele „zboară”, nu pot fi păstrate integral, se cer memorate, cu ele trebuie făcut ceva, trebuie trecut la acțiune, trebuie materializate cu ajutorul voinței noastre. Pentru Platon (427 - 347 î.e.n.), filozoful Greciei antice, discipol al lui Socrate și învățător al lui Aristotel, „regatul ideilor” era „un loc supra - ceresc”. Platon nu avea o definiție propriu zisă pentru termenul de idee, fiindu-i greu s-o definească și a folosit, în acest
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
în acest scop, mai multe cuvinte. Totuși, ideea era înțeleasă ca provenind dintr-o cauză, ceva ce se distinge de altceva și care își are stabilitatea sa, separată fiind de lucrurile sensibile: „Orice idee comportă inteligibilitate și este neapărat inteligibilă”. Filozoful atenian a fost prima persoană din Occident care a susținut că sufletul este o parte esențială a noastră - adevăratul sine - care face parte din tărâmul divin, ca atare prin natura sa e nemuritor, trupul fiind supus schimbării și distrugerii. El
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
Ideilor, adevărata realitate, cunoscută prin ochiul gândirii, lumea prototipurilor eterne; iar lumea produsă e lumea sensibilă, lumea aparențelor, a copiilor trecătoare”, la baza tuturor ideilor fiind ideea de Bine legată de realitatea vieții, pe care o numea „principiul universal”. Pentru filozoful idealist italian Benedetto Croce (1866-1952) ideile erau zei, toți zeii având drept caractere proprii pura limitare și absolutul invizibil: Minerva - zeița înțelepciunii și a forței căreia îi lipsea delicatețea feminină, Iunona - puterea fără înțelepciune și fără dulcea atracție amoroasă pe
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
schimbări în lume, așa cum a fost ideea de suflet care a schimbat civilizația umană. Ea a născut, la rândul ei, ideea că oamenii sunt ființe unice ce transcend tărâmul fizic, iar acest lucru stimulează dorința omului de a fi nemuritor. Filozoful român Petre Țuțea (1902-1991) în cartea sa „Philosophia Perennis” spune: „Spargerea unității existenței umane prin formula dualistă-corp-suflet a creat o permanentă neliniște metafizică. Moartea și nemurirea au intrat în terenul nisipos al discuțiilor fără sfârșit”. Istoricii afirmă că această idee
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
pornit spre un anumit țel, și te tot oprești din drum ca s-arunci cu pietre în orice câine care te latră, atunci nu vei mai ajunge niciodată la țintă”. Motorul care ne mișcă pe acest drum al idealului, pentru filozoful german Arthur Schopenhauer (1788-1860) este Voința - „suflet al universului”. Idealul, considerat stea călăuzitoare a vieților noastre, poate avea mai multe caracteristici, calități, nuanțe de ritm, culoare. El ne arată, precum busola, direcția în care trebuie să mergem, fără a ne
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
Țuțea în „Tratat de antropologie creștină”. Idealismul se opune materialismului prin soluția pe care o dă raportului dintre spirit și materie sub aspectul primordialității. Idealismul identifică existența cu percepția momentului actual, dar și existența cu percepția posibilă. Grupările idealiste ale filozofilor consideră astfel, ca fiind primordial sub aspectul cronologic și cauzal - spiritul - iar materia ca fiind factorul secund, dependent de spirit sau chiar neagă existența materiei. Tot Platon a fost unul dintre primii filosofi care a discutat despre idealism, deși Idealismul
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
său oarecum confuz, este atribuit de obicei realismului platonic. Platon credea că „realitatea deplină” (spre deosebire de simpla existență) este realizată numai prin gândire, și ca atare el poate fi prezentat ca un idealist „transcendental”. Pe scurt, au urmat o serie de filozofi considerați idealiști, precum René Descartes, elevul său Nicolas Malebranche, Immanuel Kant - cel mai vechi și cel mai influent membru al școlii idealismului german, care a pornit, de asemenea, de la poziția empirismului britanic al lui Berkeley și anume că tot ceea ce
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1459265116.html [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]