6,294 matches
-
a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute", ea devine simbol al cunoa? terii pure, „imagine perfect? a contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Lumina lunii evoc? În acela?i timp dimensiunea atemporal? a mitului. Este o „imagine a lumii" În care se reg
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a omului de a recrea universul, cu alte cuvinte de a dep??i limitele contigentului, ale unei existen?e finite, printr-o subtil? incursiune În lumea mitului, motiv pentru care elementele ce-1 compun tind s? cumuleze semnifică?îi adânc filozofice (luna devine un simbol imuabil al cosmosului, marea o matrice existen?ial?, simbol al genezei, codrul o lume atemporal?). Descrierea cet??ilor antice (Babilon, Egipt, Grecia, Dacia) reprezint? astfel un exemplu elocvent ce relev? pe de o parte viziunea arhitectural
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dintr-o unitate primordial?" (Zoe D.-Bu?ulenga) . Prin raportarea la conceptul de spa?iu poetic privit că sistem complex la a c?rui configurare contribuie pe de o parte parametri temporali ?i spa?iali cu multiplele lor semnifică?îi filozofice, iar pe de alt? parte sentimentele ? i viziunea eului liric, topos-urile poetice eminesciene uimesc prin coeren?a lor artistic?, prin ineditul expresiei, prin frumuse?ea Încânt?toare, misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
coeren?a lor artistic?, prin ineditul expresiei, prin frumuse?ea Încânt?toare, misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În poezia eminescian? orice configura?ie spa?ial? respir? dimensiunea metafizic? a gândirii marelui poet: „În preajma lui Eminescu, spiritul uman respir? aerul marilor concepte ?i Începe s? priveasc? În jur de la etajul superior al ideii". (Eugen Simion) Eminescu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural Într un spa? iu fantastic, În care totul este Insufle?it ?i Înzestrat cu aură magic? a mitului: „Imaginile din cultura să mitic?? ?i filozofic? se echilibreaz? cu propriile-i tr?iri, formând, laolalt? o re?ea original? de arhetipuri. Din acest punct nu r?mane decât ?? disociem Între livrescul refiltrat al mitologiei eminesciene ?i creatul ei, expresia for?ei imaginative a poetului. Fantasia are
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i uranismul (dac? accept?m aceast? terminologie), o form? de evaziune, specific romantic?, se particularizeaz? la Eminescu, prin câteva elemente. A?a sunt, de pild?, participarea moral?, ardenta evoc? rii, fascina?ia peisajului ?i, Îndeosebi, punerea viziunii sub un unghi filozofic." (Eugen Simion) De altfel, Eminescu Însu?i definea mitul ca fiind „un simbol", „o hieroglif?", o Încifrare a sensului Întregului univers: „.. .mitul nu e decât un simbol, o hieroglif?". („Manuscrise ") ?i cum poezia „nu are s? descifreze", ci, din contr
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
prim nivel al utiliz?rii sale, ar p?rea c? acestea reprezint? doar o func?ie „ornat?" simplu detaliu estetic al unui cadru natural. Dar, pentru Eminescu, natura are virtu?i metafizice, se organizeaz? Într-un sistem de semnifică?îi filozofice, mitice; ea are un În? eles aparte ce poate fi reg?sit doar În vechiul cuvânt românesc „fire" (atât de bogat În sensuri) pe care totu?i, limba noastr? 1-a ?? strat, dar numai În contexte ce amintesc de sensul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În?elepciunea trecutului" ?i prezentul dec?zut; mitul În? eleptului, al magului, al dasc?lului care ?ție s? citeasc? semnele Întoarse din cartea lumii ?i ap??? legea veche; mitul erotic „cu nuan?? idilizant? din micile poeme bucolice" sau cu nuan?? filozofic? („Luceaf?rul"); mitul oniric prin care poetul imagineaz? „lumile posibile, spa? iile cosmice , ??ramurile unde st?pane?te o alt? ordine ?i cre?te o alt? flor?", unde „se desf??oar? existen?e paradisiace care scap? de mă?în?ria
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a gândului pur, deci În transparen?a rece a inteligen?ei absolute" , ea devine simbol al cunoa?terii pure, „imagine perfect? a contemplă?iei" privilegiu de care doar filozofia ?i poezia se bucur? În opera eminescian?. Privit? din aceast? perspectiv? filozofic?, luna este prin urmare „ochiul revelator al iluziei", Întruparea inteligen?ei pure care tace, dar ?ție" (că În Upani?ade). Doar magul ?i poetul sunt În poezia eminescian? „f?pturi selenare c?rora lumină lunar? le deschide o trecere c
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a c?rei str?lucire reflect? doar „amintirea" luminii demult pierdute În „noaptea adânc?" a timpului: „Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie: Era pe când nu s-a z?riț, Azi o vedem, ?i nu e". Ideea filozofic? a relativit??îi timpului (a corela?iei dintre timp, spa?iu ?i lumin?) 1-a preocupat adesea pe Eminescu. Într-una din paginile „Manuscriselor', ??i noteaz? aceste reflec? îi: „ S? ne Închipuim c? Cezar ar fi tr?it pe un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
elemente tipice ". (G. C?linescu) Ipostaz? a naturii acvatice, lacul este element definitoriu al universului imagistic eminescian. Ochi de ap? În mijlocul p?durii, este topos sacru al unei naturi mitice, „metafor?" ale c? rei semnifică?îi se circumscriu universului liric, filozofic, cosmic al poeziei eminesciene. Este loc al Întâlnirii de iubire. Inundat de razele magice ale lunii, e ochiul ei de lumin? deschis, pe p?mânt, misterelor lumii: „ Iat? lacul. Luna plin?, Poleindu-l, Îl str?bate; El, aprins de-a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
realului. Purtând o, fiin?ele obi?nuite se Înal?? În sfera superioar? a absolutului. „Polisemia" de accep? îi a acestui topos poetic iubire, aspiră?ie metafizic?, fabulos folcloric d? poeziei eminesciene o frumuse?e aparte, o str?lucire simpl?, adâncime filozofic?. În „Miradoniz", florile sunt „gânduri de aur" d?ruite p?mântului: zână rupe, din gr?dina ei miraculoas? cu „p?duri de flori" cât arborii de mari, câte o plant?? ?i o arunc? jos, pe p?mânt că pe un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tot cu bonomie, parcă sincer, i-a răspuns: — Vasile, eu sunt doar filozof, problema ta e de o mare delicatețe, iar filozoful e materialist-dialectic. Nu știu ce să Îți zic. Cred că un popă te-ar ajuta mai bine decât lozincile mele filozofice. — Un popă? Glumiți, tovarășul profesor. Eu vă Întreb concret: cum faci, deși ai putea să-l ajuți, cum faci să nu vrei să-l ajuți pe respectivul, pentru că Îți este rușine să o faci? — Ție ți s-a Întâmplat asta
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
apoi pe o a doua, identică, până când și-a dat seama că rafturile de cămăși erau pline cu aceeași cămașă verde, Braiconf. — Iată ce Înseamnă să fii universal, și-a zis, iată, lucrurile din mintea omului se confirmă fără eforturi filozofice, e de ajuns o grămadă de proști... Când ești Înconjurat de proști nu mai e nevoie să gândești, conceptele filozofice se gândesc singure, tot ce ai de făcut e să taci, să privești și să taci, că dacă deschizi gura
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
verde, Braiconf. — Iată ce Înseamnă să fii universal, și-a zis, iată, lucrurile din mintea omului se confirmă fără eforturi filozofice, e de ajuns o grămadă de proști... Când ești Înconjurat de proști nu mai e nevoie să gândești, conceptele filozofice se gândesc singure, tot ce ai de făcut e să taci, să privești și să taci, că dacă deschizi gura proștii te linșează. Nimeni nu are dreptul să deschidă gura când vorbesc proștii, pentru că proștii sunt universali, sunt magazinul univer
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de cult prin care creștinul Îl cheamă pe Dumnezeu ca martor și garant al adevărului unor afirmații făcute. Este o chestiune amplă, spuneam, întrucât problema jurământului a fost o temă larg dezbătută în morala creștină, în filozofie și în etica filozofică, și este departe de a fi o temă epuizată. În deplina sa înțelepciune, Sfânta Scriptură recomandă: “A jura, nu-ți învăța gura și a numi pe Cel Sfânt, nu te obișnui, căci Bărbatul care jură mult se va umple de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Heidegger a zis-o. Mi s-a spus că nu ar fi chiar nimerit să dau citate din dânsul, în conjunctura actuală, însă nu ne aude nimeni aici, oamenii sunt preocupați de cu totul alte probleme, deloc național socialiste sau filozofice. Săbii ascuțite, cizme înalte, picioare care put, bărbi nerase, cai în spume și haleală fără e-uri nu e chiar paradisul, însă tot e ceva. A, și să nu uităm laitmotivul întregii scene moartea. Heidegger filozofa despre moarte, era mic
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Big-Bang se va produce. Dumnezeu e această dinamică. Galaxiile sunt gândurile Lui și noi ne minunăm de spectacolul feeric al universului. Formula lui Einstein a dus la bomba atomică, la formula morții, dar și a începutului, a vieții. În plan filozofic, energia ar fi subiectul, eul, sufletul, voința, conceptul, forma, ideea, iar masa ar fi obiectul, substanța, realitatea. Ele sunt interschimbabile. Hegel descrie istoria ascendentă: de la un eu-voință sau spirit natural, impersonal, anorganic ori biologic, reflex, la un spirit personal, conștient
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
vigoare", si prezintă argumentele. "Ținem să reamintim membrilor Centrului Național de Evaluare că până la finele ciclului gimnazial se studiază, în școlile de stat și private din România, conform programei școlare aflate în vigoare, genul liric, dar doar specia pastel; specia filozofică, din care face partea poezia 'Gânduri pentru Anul Nou' de Ion Minulescu, text pe care s-a bazat primul subiect al examenului, se studiază în ciclul liceal", se spune în comunicatul CNE, potrivit Mediafax. Reprezentanții structurii de reprezentare a elevilor
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Consiliul Elevilor se alătură revoltei părinților by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72288_a_73613]
-
de erorile lor. Și - pe baza unui algoritm similar - nu de menționarea unei liste de nume grele, ci de ignorarea acestora. E peste puterile închipuirii ca o noțiune atât de puternic marcată cultural să se fundamenteze - chiar în spațiul artificiului filozofic - pe o constantă atât de liniară încât să frizeze, de-a dreptul, natura. Nici măcar prin resemantizări periodice. Altminteri, pe măsură ce înaintează către actualitatea aparentă a literaturii postbelice, notațiile devin din ce în ce mai interesante și se emancipează în tot mai mare măsură de imperativele
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
pe care-l consultă ca pe-un dicționar/ ca și cum m-aș întoarce într-o odaie/ unde-am locuit cândva/ acum ocupată de altul" (Proză, p. 119). Inteligentă, delicată și foarte tristă, aflată la răscrucea de drumuri unde se întâlnesc reflecția filozofică, trăirea senzorială și contemplația estetică, poezia lui Gheorghe Grigurcu merită, cu siguranță, un loc mai bun în tabloul liricii românești postbelice și, implicit, în conștiința publicului larg. Ar fi păcat ca ea să rămână, așa cum este în prezent, doar o
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
într-un Ťva et viensť, a citi și a reciti, înainte chiar de a trece mai departe (...). Și de pe acum pot spune că unele pagini le-am savurat și la a treia lectură"); lăsîndu-se în voia unor asociații și referiri filozofice interesante, ca, de pildă, apropos de ideea lui Paul Ricoeur din "Temps et Récit" după care "timpul ficțiunii nu se mai opune timpului istoriei", sau de temerea exprimată de Baudrillard că "noile generații nu mai pot înțelege nici cel de
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
un parfum de cotă joasă. Totuși, să încercăm, în linia sănătoasă a bunului-simț, o decongestionare a formulărilor care-l aureolează, în Palimpseste, pe Aubrey de Vere. E vorba despre subcapitolul intitulat Nume și chipuri. Cu un solid inventar de informații filozofice și cu un la fel de solid exercițiu al nuanțării, Cornel Mihai Ionescu izolează - pe urmele autorului Crailor... - două posibilități de rafinare a fizionomiei. Numele ales al aristocraților cu sânge infinit subțiat prin endogamie ajunge să pălească prin similaritatea aproape perfectă a
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
de ei, fie doar și pentru faptul că un "sudic", brăileanul Vasile Băncilă, i-a consacrat unul din studiile cele mai aprofundate. Alt "sudic", Constantin Noica, a depus mari străduințe, în anii săi târzii, pentru a-i face cunoscută opera filozofică în Occident, ți-nând conferințe la universități din Germania și propunând traduceri. Ideea despre care spuneam înainte că îl urmărește pe Nicolae Breban cam în toate cărțile, în romane și în eseuri, ar putea fi astfel rezumată: există un război nord
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
matematice, iar folosul lor vine în prelungirea acestor operații. Fără ecuații, ele redevin ceea ce erau la început: flatus vocis, cuvinte cu înveliș sonor și fără miez semantic. Mesajul cărții lui Charles Seife e unul tranșant: zero nu e un concept filozofic, ci un număr, deci o construcție matematică. Același lucru e valabil în cazul infinitului. Cum orice număr este o cantitate care are sens numai în interiorul unei ierarhii matematice, zero și infinit sunt cantități limite desprinse din ierarhiile ale căror limită
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]