17,285 matches
-
redacțiile celor 2 publicații (Săptămâna Financiară și Fin.ro) au fost unificate, sub conducerea aceleiași echipe - Gabriela Vrânceanu Firea, director general, Radu Preda, director editorial, Edward Pastia, redactor șef. Noua redacție va furniza conținut pentru ambele publicații tipărite (Săptămâna Financiară, Fin.ro magazin) precum și pentru cele 2 site-uri (fin.ro, sfin.ro). Săptămâna Financiară își va continua apariția în versiunea print, fără nicio modificare importantă.
Financiarul, din 29 august, numai online. Din 1 septembrie, Intact va lansa Fin.ro magazin, un lunar de business () [Corola-journal/Journalistic/25392_a_26717]
-
Ruegen, care a avut pentru scurt timp tipărită pe lista de bucate o lebădă, a fost nevoit să înlăture desenul în urma protestelor unor clienți.” Probabil că respectivii nu erau doar membri ai asociațiilor pentru protecția animalelor și păsărilor, ci și fini degustători ai operei Lohengrin ori admiratori ai tulburătoarei povești a Ledei! În acest context, nu poate fi considerat decât un scandal faptul că, potrivit unei cercetări a Monicăi Kim, statul Michigan, unde se află „cea mai numeroasă populație de lebede
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
pe un temperament histrionic, de aici elevația pretențioasă, de-a dreptul simandicoasă, cu care își întîmpină apropiații. Iată cum o descrie Lucia Demetrius în anii interbelici: „Era năltuță, blondă, cu un trup cam uscat, lipsit de feminitate, cu un cap fin, inteligent, expresiv, viclean, mi-am spus mai tîrziu. Ca toată lumea care o cunoștea de puțin timp, am fost pe loc uluită de inteligența ei, de drăgălășenia ei în purtări, de cultura ei.“ (p. 73) Marietta absolvă Conservatorul Dramatic în 1918
Actrița minuțioasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2452_a_3777]
-
împinge creația spre o „extremală” (cum ar fi zis Ion Barbu) suprapunere. În Liliecii sorescieni găsim expresii selectate pentru izul lor provincial, pentru savoarea oltenească. Poetul le gustă și le pune în versuri ce vor fi apreciate tocmai de către spiritele fine, de connaisseur- i. La autorul ieudului fără ieșire și al lui pantelimon 113 bis, o selecție de acest tip nu mai există. Realitatea cea mai prozaică și cotidianul cel mai banal pătrund într-o poezie atât de permisivă, încât ajunge
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
a criticii literare autentice (în eseul Să-l criticăm pe critic), dacă opiniile și analizele sale mai pot oferi sugestii literaților de azi. Credem că da, întrucât multe din ele au un son profetic, specific unui scriitor dotat cu un fin simț al realității sociale. Astfel, multe din „diagnozele” sale par tablouri ale climatului literar contemporan: Eliot este foarte actual atunci când avertizează asupra pericolului reprezentat de pătrunderea în critica literară a unor influențe din cadrul disciplinelor sociale. Acestea, ne spune el, au
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
bine, e bine de trăit. N-am văzut semne de voință turbulentă pe fețele lor. De la Alexandra, unde a fost delocalizată vreme de câțiva ani, am adus acasă Istoria lui Călinescu. Parcă aș fi reîntâlnit un prieten bun. O ironie fină la Grigore Ureche: „În Moldova au cei mai mici despre cei mai mari acest obicei, de pier fără giudeț...”. Un gând reflex greu de stăpânit este acela că, fiindcă a trecut atâta vreme, noi am fi mai deștepți. Ne miră
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
în logica lor, desigur) să-și explice aversiunile sau idiosincraziile. Nu e rechizitoriul lui Ernest Pinard una din cele mai coerente analize ale Florilor răului ? Nu sunt articolele lui H. Sanielevici despre primul Sadoveanu niște bijuterii ale discursului caustic ? Oameni fini, cultivați (și unul, și celălalt), cei doi au căzut, totuși, în capcana lipsei de gust. Punând problema așa, în termeni călinescieni, riscăm să comitem noi înșine două grave erori. Una de atitudine (arogându-ne postura, poate nemeritată, de arbitri ai
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
creația ei, menționez romanele: Focul nu te va trezi (2001), Fluxul (2008), volumul de versuri Pragmaticul nopții (2000), piesele de teatru Cerbii negri (jucată deja în Letonia, Germania, Finlanda, Grecia, fiind și ecranizată în 2006), Iarba de fier, Iasomia, în fine povestiri: Observații în timpul zăpezii (2004), Furnici și bondari (2010), sau Natură moartă cu rodie (2003). Din acest ultim volum, vă prezint, iată, chiar povestirea care dă titlul cărții. Eu nu-s frumos, asta încerc să-i explic motanului care mă
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
stâng e iarăși plesnit în gheare roșii de sânge, gata să întoarcă lumea cu susul în jos. Fie! Iată-mă, lume! Motanul fuge după mine, lăsând continuu în urmă-i, în spațiu, fire de păr în aer și un praf fin. Trosc, ușa se trântește, îți sărut genunchii cârpiți, lume! Soarele însă, tot urcând bucuros și-a scos limba, acoperind pământul cu balele lui albe. E rece și zgomotos, sus, pe case. În fond, nu-i chiar atât de groaznic dacă
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
Gânduri pragmatice i-au urâțit chipul și buzele i-au devenit neplăcute; tot bodogănind ceva, ea cântărește în mână un fruct mare și ridică din umeri, nehotărâtă. După plecarea ei, observ disprețuita granată. E coaptă, aurie și străbătură de nervuri fine, pielea-i e transparentă ca pumnul unui vârstnic. Iar o fracțiune de veșnicie a zăbovit în palma-i micuță. Strecor rodia în căptușeala vestei mele. La doi pași distanță, un agent de pază oscilează ca acul unei busole de la nord
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
că autorul Încercărilor de precizie literară nu pretindea să fie nici critic, nici istoric literar. Era un eseist de școală nouă, mare admirator al lui Proust, Gide sau Anatole France. Eseistica lui e una de gust, expresie a unui spirit fin și cultivat de amator superior. Vocația modernității se traduce la el prin preocuparea exclusivă de „arta literară”. Ceea ce a fost interpretat ca snobism l-a împiedicat să fie popular chiar și pentru criticii vremii. Un eseist disprețuitor, cel puțin aparent
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
ca pe un dar prețios al ființei care se amăgește. Senzorial și reflexiv, catifelat și prevenitor, Cornel Mihai Ungureanu este aidoma unui ceasornicar de gînduri și reflexe, cu un dozaj izbutit al replicilor, susținînd o intrigă defel extravagantă, punînd tușe fine acolo unde alții ar îngroșa caricatural, cumva delicat pentru un lector (tot mai rar) de teatru, ca și pentru un regizor tînăr care nu caută culturiști în profesie, ci artiști cu musculatură (nervoasă) subțire. Drama, câtă e, se consumă în
Un ceasornicar: Cornel Mihai Ungureanu by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2423_a_3748]
-
spectacol găzduit de Teatrul Bulandra la sala "Toma Caragiu". Mărturisesc, mai întîi de toate, că m-a uimit curajul Cătălinei Buzoianu de a face spectacol după un text atît de complicat, aș zice elitist chiar, cu rapeluri culturale de o fină erudiție și uneori greu decodabile, cu o poveste în sine care se complică după procedeul boule-de-neige și care conține și elemente de teorie literară, de satiră politică, un joc, de fapt, elevat de idei, de cuvinte. Restructurat, simplificat într-o
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
masaj. Fac marțea și sâmbăta. Dă-ți aștia jos (pantalonii scurți), fă-ți un duș, fă o saună, fă un bazin rece. Pă urmă facem un sfert de oră, douăj de minute, masaj puternic, un bazin, o saună.” Nelu, un fin cunoscător al locului, cu voce suavă și atingere blândă, mă îndeamnă să îl urmez. Îi zic că îl caut eu, nu e nevoie. Nu mi-au trebuit mai mult de cinci minute și eram pe drumul spre casă. Saligny, unul
Agățat în Baia Griviței. Vizită la ultimul spa comunal din Capitală by Arvunescu Victor () [Corola-journal/Journalistic/21400_a_22725]
-
cu dres, iarna - cizme model clasic, cu toc), accesorii - eșarfă, curea, bijuterii - subtile, folosite cu măsură, în culori discrete", iar la bărbați - "costum cu croială clasică, în culori clasice/neutre (negru, bleumarin, maro, gri) uni sau cu dungi sau carouri fine, cămașa obligatoriu cu mânecă lungă, albă, în culori pastel sau în dungi, cravata poate fi cu dungi sau alte imprimeuri (de evitat culorile prea puternice sau imprimeurile excentrice), pantofi de calitate, din piele, negru sau maro, curea asortată cu pantofii
ASF are cod vestimentar. "Culori îndrăzneţe, imprimeuri, pantofi Sport, accesorii vesele" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21480_a_22805]
-
cu dres, iarna - cizme model clasic, cu toc), accesorii - eșarfă, curea, bijuterii - subtile, folosite cu măsură, în culori discrete", iar la bărbați - "costum cu croială clasică, în culori clasice/neutre (negru, bleumarin, maro, gri) uni sau cu dungi sau carouri fine, cămașa obligatoriu cu mânecă lungă, albă, în culori pastel sau în dungi, cravata poate fi cu dungi sau alte imprimeuri (de evitat culorile prea puternice sau imprimeurile excentrice), pantofi de calitate, din piele, negru sau maro, curea asortată cu pantofii
ASF are cod vestimentar. "Culori îndrăzneţe, imprimeuri, pantofi Sport, accesorii vesele" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21479_a_22804]
-
lui Bercea Mondial. Iar frază cheie care dovedește acest lucru este următoarea: Atunci cand Izaura, fiica lui Bercea Mondial, îi spune lui Mircea Băsescu: «Bine, nasule, din 280.000 de euro, îmi dai 10.000?», iar dl Băsescu îi răspunde: «Lasă, fină, ca iti mai dau»", a explicat Bogdan Chirieac, în emisiunea "Subiectiv", de la Antenă 3. "Probabil că dl Mircea Băsescu și familia lui Bercea Mondial aveau afaceri împreună", a continuat analistul politic.
Chirieac: Dovada că Mircea Băsescu ar datora bani familiei lui Bercea Mondial by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/21676_a_23001]
-
al postului Tv, precizează paginademedia.ro. Înainte de a veni la Realitatea TV, Edward Pastia a fost redactor-șef în divizia de business a grupului Intact. A lucrat 13 ani în grupul Intact. După plecarea împreună cu echipa de la Săptămâna financiară și fin.co, s-a ocupat de proiectul independent Finanțiștii. Mura Fânculescu, director executiv până acum, va fi director de proiect și se va ocupa de proiecte precum campanii media sau proiecte de dezvoltare.
Realitatea TV. Edward Pastia, noul director executiv al postului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22038_a_23363]
-
fi iubită, aceeași încercare (aici concretizată) de a evada din universul familial, de "vivre sa vie" (excelentă raportarea la celebrul film al lui Godard). Dar, ceea ce în Summertime era doar un crochiu, aici, deja suntem în fața unui portret-pictat în tușe fine, dar ferme și întărit de multe elemente autobiografice. De altfel, filmul a fost declarat, în această iarnă, la Solothurn drept cel mai bun film elvețian al anului trecut, iar tânăra interpretă Karine Vanasse a obținut, la Festivalul Internațional al Filmului
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
să formeze un guvern cu oricine s-ar fi aliat cu proiectele dictatoriale ale regelui Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți au apărut Memoriile lui Argetoianu, acide și vitriolante, relevînd în autor un mare, fin portretist și, prin aceasta și alte calități, efectiv un prozator cu har în despărțămîntul memorialisticii, altfel zicînd în domeniul literaturii subiective. Aceste memorii au fost redactate în 1932-1934, pe baza materialului adunat în agendele sale de jurnal. în 1935 reîncepe
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
diferite alte texte. Cum să spun? Fiecare cu gradul lui de dificultate; spuneam undeva că Cioran e, într-un fel, aproape mai greu de tradus decît Proust; sigur că totul e relativ, dar Proust nu cere acea minuțioasă rezolvare, extrem de fină, la milimetru, la micron, ca Cioran; la Proust e fraza aceea mare extrem de dificil de construit, în care o mică imperfecțiune, o neglijență (începînd cu un anumit moment Proust nu și-a mai revăzut manuscrisele) trec neobservate, dar construcția rămîne
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
ritm foarte special. Pînă nu am găsit acel ritm, eu nu am reușit să intru în traducere cum trebuie și eram foarte nefericită, simțeam că nu sînt în traducere. Bouvard et Pécuchet mai are ceva, are niște ironii, foarte, foarte fine și care pot să-ți scape. Ele trebuie redate cu aceeași discreție, finețe. Totul ține de limbă, de limbaj. într-adevăr în funcție de fiecare autor ne construim o tehnică și o teorie foarte specifică. Cred că ați răspuns și la întrebarea
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
E prea entuziasmat ca să fie și perspicace, iar descoperirile lui sînt relativ generice. Priza lui la elementul uman, însă, e remarcabilă. Dramaturgul din el, indiferent cît de meritate vor fi fost criticile care îl supărau în Danemarca, are o percepție fină a umanului, cu inevitabilul potențial de tragic sau comic pe care îl presupune acesta. Deși călătorește singur, Andersen scrie adeseori la plural, fie un plural al emițătorului inclusiv, al tovarășilor săi momentani de voiaj (ce de pildă ceilalți pasageri de pe
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
ca Mircea Nedelciu). Spune exact ceea ce are de spus, ca Marin Preda, în întâlnirea din Pământuri. Spre deosebire însă de Marin Preda, el își autentifică spunerea printr-o sesizare (deloc malițioasă, ci doar resemnată) a comediei existenței și printr-o fină și elegantă relativizare a reprezentării. Textele sale au o fosforescență culturală, pe care nu o au povestirile din întâlnirea din Pământuri. Ioan Groșan este un Marin Preda intelectualizat. O poveste cu un șef și un subaltern Nuvela Trenul de noapte
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
convine: asta se aude în culoarea vocii și în lipsa gravelor. Mihaela Agachi, ca întotdeauna, în Cherubino a făcut dovada inteligenței muzicale, a culturii stilistice și a capacității de a contura prob datele sonore și actoricești ale rolului. Alături de un Bartolo fin schițat de Pompei Hărășteanu, Gabriela Drăgușin - pusă în situația de a face din Marcellina o caricatură groasă - nu s-a integrat în ordinea mozartiană; până și aria melodioasă și bogat ornamentată din actul IV a fost contaminată de concepția neadecvată
Un sfârșit și un început by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16847_a_18172]