3,915 matches
-
dacă vine târgovețul la țară îi trebuie să se distreze... nu numai cu gramofonul..., nici tu parc, nici tu orchestră... țărănie curată... se baligă vitele prin fața �stabilimentului", de mai mare rușinea. Ia să fi avut noi pucioasă, să fi văzut, finule, ce cazinou îi mai trăgeam în fața bisericii..., ce mai băi, numai marmură și faianță. Așa a dat Domnul norocul cui nu-l merită și pe noi ne-a uitat, de ne zbuciumăm cu fânețe și pruni, simpli țuicari, mă rog
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Ajunseră în fața casei popei - clădire mare, gospodărească, într-un fund de grădină plină de flori, cu sticle colorate în vârf de bețe; Ilie voi să-și ia rămas bun; școala era mai departe, la vale. - Tot vorbeai de apă rece, finule, vino de bea un pahar cu o dulceață, după atâta zăduf, că pe noi ne-a urgisit Domnul să umblăm pe la fânețe, pe la pruni, nu să stăm la umbră în parcul stabilimentului de băi... Ilie era și el însetat. - Bucuros
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
se opreau țăranii, în șiruri lungi de căruțe, ca să bea din �fântâna popei", cum i se spunea până hăt departe, în satele dimprejur... Băură pe nerăsuflate un pahar, însetați cum se aflau... Părintele Grigore strâmbă puțin din nas. - Ce zici, finule? Finul Ilie nu spuse nimic; și el strâmbase puțin, dar se stăpânise repede. - Parcă-i stătută... I-ascultă, netotule, se repezi el la Matache, asta nu-i apă scoasă acum din fântână, era în ciutură și nu ți-ai dat
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
opreau țăranii, în șiruri lungi de căruțe, ca să bea din �fântâna popei", cum i se spunea până hăt departe, în satele dimprejur... Băură pe nerăsuflate un pahar, însetați cum se aflau... Părintele Grigore strâmbă puțin din nas. - Ce zici, finule? Finul Ilie nu spuse nimic; și el strâmbase puțin, dar se stăpânise repede. - Parcă-i stătută... I-ascultă, netotule, se repezi el la Matache, asta nu-i apă scoasă acum din fântână, era în ciutură și nu ți-ai dat osteneala
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
neghiobule, de scoate alta, că noi atâta avem pe suflet, apă chioară, dar bună. Părintele își vărsa necazul pe trândăvia oamenilor; gura i se umpluse de amărăciune. Mai băură un pahar, dar pe încetul: - Ei drăcie, bombăni popa; ce zici, finule, nu-ți pare că are un gust coclit? - Știu eu, nașule, se feri Ilie - dacă ți se pare sfinției tale, trebuie să fie așa... Mai gustă popa, mai gustă Ilie. - Apa asta duhnește a ceva, hotărî părintele Grigore. Să știi
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
nu-ți pare că are un gust coclit? - Știu eu, nașule, se feri Ilie - dacă ți se pare sfinției tale, trebuie să fie așa... Mai gustă popa, mai gustă Ilie. - Apa asta duhnește a ceva, hotărî părintele Grigore. Să știi, finule, că i-ai menit a rău. Prea ai lăudat-o că e bună și rece; și-a întors Dumnezeu fața de la dânsa, cum și-a întors-o de la mine mai demult. Ia bea și tu, Hisafto! Ce zici, maică? - Ce
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
nedumerit câteva minute cu capul între mâini: - Ce să mai fie și bătaia asta a lui Dumnezeu? Se vede că l-am bârfit. Deodată și-l ridică, luminat de o idee: - Mai toarnă, Hisafto, câte un pahar, și mie, și finului. Băură atenți o înghițitură... - Ce zici, finule? - Ce să zic, nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Ce să mai fie și bătaia asta a lui Dumnezeu? Se vede că l-am bârfit. Deodată și-l ridică, luminat de o idee: - Mai toarnă, Hisafto, câte un pahar, și mie, și finului. Băură atenți o înghițitură... - Ce zici, finule? - Ce să zic, nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre mine, că prea
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
bârfit. Deodată și-l ridică, luminat de o idee: - Mai toarnă, Hisafto, câte un pahar, și mie, și finului. Băură atenți o înghițitură... - Ce zici, finule? - Ce să zic, nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre mine, că prea m-a văzut necăjit. Ei, tot n-ai înțeles? Ilie dădea a tăgadă din cap
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
și mie, și finului. Băură atenți o înghițitură... - Ce zici, finule? - Ce să zic, nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre mine, că prea m-a văzut necăjit. Ei, tot n-ai înțeles? Ilie dădea a tăgadă din cap. - Rău, finule. N-ai priceput că mi-a ascultat Dumnezeu rugăciunea; e pucioasă, finule. Ilie
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre mine, că prea m-a văzut necăjit. Ei, tot n-ai înțeles? Ilie dădea a tăgadă din cap. - Rău, finule. N-ai priceput că mi-a ascultat Dumnezeu rugăciunea; e pucioasă, finule. Ilie căscă ochii mari. - Ia de mai gustă o dată. Ilie mai trase o înghițitură; se strâmbă, dar dădu din cap: - Se prea poate să ai dreptate, părinte. - Se
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre mine, că prea m-a văzut necăjit. Ei, tot n-ai înțeles? Ilie dădea a tăgadă din cap. - Rău, finule. N-ai priceput că mi-a ascultat Dumnezeu rugăciunea; e pucioasă, finule. Ilie căscă ochii mari. - Ia de mai gustă o dată. Ilie mai trase o înghițitură; se strâmbă, dar dădu din cap: - Se prea poate să ai dreptate, părinte. - Se poate! Ce cuvânt, Ilie! Sigur! Vorba lui Timofte: pute rău, părinte! Las
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
el înainte, ca să nu mai pață ce pățise cu Ilie. - Trebuie că e minerală, întări convinsă Hisafta, care era din Ardeal. Mai sorbi și Măriuța, fata lor mai mică, măritată cu popa Radu; și ea fu de aceeași părere. - Ei, finule, înțelegi acuma belșugul ce-a dat peste noi, peste sat? - înțeleg, părinte, mormăi Ilie, cum să nu înțeleg! Hisafta aduse în grabă țuică, măsline și tot ce era de trebuință ca aperitive; închinară pentru prosperitatea viitoare a Puieștilor și se
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
marcat de sentimentul precarității tuturor lucrurilor, este un revoltat, care înfruntă cu vehemență lumea, "sfidîn- d-o și cu un fel de eleganță de dandy deprins cu plăcerile estetizante practicate de descendenții "decadenți" ai romanticilor, cu sensibilitatea lor crepusculară, de "fin de siècle"". De exemplu, criticul reține la un moment dat această interogație a poetului, situabilă dincolo de limitele suprarealismului: "Utilitate, frumos, bun, valoros, la ce pot servi?". Interogația aceasta amintește de apelurile lui Cristian Popescu împotriva esteticului sau a ierarhiilor axiologice
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
celui de snob, în inevitabilă intersectare cu dandysmul. Idealul unui asemenea ,tînăr prin definiție, disponibil, multilateral pregătit, însă fără specializare" se găsea în atmosfera formării lui Mateiu, destinsă și distinsă în circumstanțele visătoarei, oțioasei, luxoasei perioade cunoscute sub numele de fin de sičcle. Un soi de carte de identitate a ,diletantului" crede, și nu fătă temei, Barbu Cioculescu, s-ar putea afla în paginile publicate în Viața Românească, nr. 5 din 1913, de către un prieten al scriitorului, bătrînul carpist N. Lupu
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
un ,diletant" cu ,chemare". Comentatorul său îi scoate în relief strădaniile de-a trece dincolo de obligațiile minimale ale măștii arborate, în direcția unei remodelări a personalității, a forjării unui ,caracter" care să justifice masca: ,Aservit principial acestui tip omenesc de fin diletant, decelabil în realitatea înconjurătoare sau imaginar, umanist, la nivelul cunoștințelor, dar cu discreție și chiar în taină, spre a nu-și trăda disponibilitatea, Mateiu I. Caragiale s-a străduit să se aplice modelului, credem că nu în sensul măștii
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
sticlele se golesc în interior, intensitatea muzicii crește, înspre exterior, până la isterie. Tot de regulă, pe la zece seara izbucnesc scandalurile. Vocile nevestelor se vor intercala cu zgomotele scaunelor trântite și-ale vitrinelor cu bibelouri sparte. Dacă ai auzul suficient de fin, o să distingi și sunetul sec al capetelor izbite de marginea bufetului. Palmele și injuriile vor acompania întregul spectacol, în care, imperturbabile, manelele vor livra aceleași texte despre bani, nenoroc, ură, dușmani și iubire trădată. Scena se încheie oarecum brusc, prin
Dipsomania salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10655_a_11980]
-
minori, după cum vedem într-un reportaj tv la Antena 1? Mărunțișuri. Sau inundațiile? Da' nu ne-a asigurat domnul Băsescu, după ce a survolat zona Tulcea-Galați-Brăila că ,Delta e curată - nu mai există nici gripă aviară"? Ba da, ne-a asigurat, fin'că, orișicâtuși, din cer virusul H5N1 se vede cu mult mai clar, așa că ne vom petrece vacanța pescuind prin stuf - Ferească-ne Dumnezeu de Poarta Albă și alte jilăvenii! ALTE ZICERI TELEVIZATE (comentate discret de prietenul Haralampy). 1. Crin Antonescu
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
copii ai ei, rămași fără tată, așa cum de altfel eram și eu. Tânți Lenuța eu așa îi spuneam locuia deci la Amărăști, la 4-5 Km de comună Glăvile, în casa bunicului ei, popa Ion . Acest preot iubit de amărășteni era finul și vecinul lui Dumitru Costeanu, primarul de atunci al Amărăștiului, bunicul mamei mele. Ghiță Popii, (așa îi ziceau amărăștenii) și popa Mitrica erau frați, copii lui popa Ion. Valeriu, Dumitru și (Elenă) Lenuța Anania erau copii Ghitei, care s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Vrei să-ți fac eu o demonstrație de coerență și logică ? Uite, după ce l-am auzit pe dom' Președinte Băsescu spunând la televizor că e nevoie de un studiu științific despre ticăloșiile comuniste din țară, am și plecat să verific, fin'că vreau să concep o nouă lege a lustrației, mă înțelegi ? Fără nomenclaturiști, fără șefi de transporturi pe uscat, pe apă și în aer, fără... - Tu. - Da: eu! Te deranjează ? - Ești jalnic, domnule, dar îți apreciez sinceritatea, fin'că îmi
Cronica TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10750_a_12075]
-
de bani care-i înghesuie ca pe Ana lui Manole, dar mai trebuie să mai treacă și sub blitzurile reporterilor. Dar ei fac totul ca să dea de mâncare la mai multe mii de oameni ca, la urmă, fiilor, fiicelor, nepoților, finilor - sunt, din fire, naționaliști la culme, familiști, adepți ai acelui tradiționalism care se traduce prin sarmale și mititei. Când brațul lung al justiției - deocamdată de consistența unei macaroane bine fierte - i-ar ajunge, ar protesta mutând vina pe umerii societății
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
spunem cuvântul, necruțătoare operă prin furcile cenzurii, nu știm, fie că ține de miracol, fie de un lot de fericite circumstanțe, pentru cei cărora noțiunea de miracol le pică greu. în cele mai puține cuvinte este vorba de o tapiserie, fin cusută cu acul, pe cât de realistă, înfățișând viața de toate zilele a unor norocoși beneficiari ai răsturnării sociale intervenite după 1944, cei care au tras foloasele imediate, dar și pe termen lung ale despuierii claselor posidente, la propriu și la
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
generalmente dette "private" per contraddistinguerle dalla sfera "pubblica" dello Stato. Îl marxismo dialettico di Gramsci, lo abbiamo già visto, impedisce però tale distinzione netta, "organică". Egli - a partire da una lettura di Hegel che non pare esențe da forzature - sostiene fin dal Quaderno 1 che partiți e associazioni costituiscono i momenti tramite i quali și costruisce îl consenso. Lo Stato è îl soggetto di tale iniziativa pur agendo per mezzo sia di canali esplicitamente pubblici, sia di canali apparentemente privați. La
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Anche îl giudizio sul marxismo sembrava în parte convergere, nel senso che per Gentile esso era filosoficamente contraddittorio e per Croce filosoficamente infecondo, essendo per lui, îl marxismo, în buona sostanza, uno strumento metodologico storiografico: mă în Gentile sembra chiara fin dall'inizio la volontà di disinnescare un pericolo sociale che invece Croce, a quell'epoca, aveva preso molto sul serio. L'altra grande differenza originaria, che vedevo, era costituita dal fatto che mentre per Gentile le tradizioni popolari erano studiate
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dalla partecipazione del cittadino, è identică. L'atto ultimo della firma, nei due cași sinonimo di voto, evidenzia una sorta "di sentore comune indifferibile" della società civile verso i temi più disparați accompagnato dal bisogno di partecipare, giudicare e contare. Fin qui, si è fatto riferimento alle doparie con competenza nazionale, mă le stesse potrebbero essere in-dette, nelle due forme sopra descritte, anche dalle Amministrazioni locali (Regioni, Comuni). Îl "Testo unico degli enti locali 267/2000, Titolo I, Disposizioni Generali" , disciplina
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]