9,041 matches
-
eventuala incidență a dispozițiilor art. 484 alin. (1) din Codul de procedură civilă în determinarea admisibilității căii de atac a recursului. Totuși, se observă că interpretarea solicitată de instanța de trimitere, ca urmare a cererii uneia dintre părți, are ca finalitate admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în cauzele având ca obiect cereri formulate în temeiul art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, deși dispozițiile art. 484 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu vizează obiectul căii de atac a recursului
DECIZIA nr. 8 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253638]
-
Cât privește elementele circumstanțiale agravante de natură personală, s-a arătat că acestea pot fi clasificate în elemente circumstanțiale personale pur subiective și elemente circumstanțiale personale obiectivabile. Scopul săvârșirii infracțiunii se înscrie în această din urmă categorie deoarece scopul determină finalitatea acțiunii, imprimând direcția acesteia, și influențează în mod necesar periculozitatea ei obiectivă (Florin Streteanu, Daniel Nițu, Drept penal. Partea generală, vol. II, Editura Universul Juridic, 2018, p. 269). S-a apreciat că elementul circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin.
DECIZIA nr. 4 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253654]
-
hotărârii judecătorești. ... 127. Aceasta fiind o dispoziție specială, înlătură de la aplicare dispozițiile de drept comun, potrivit cărora, în opinia instanței de trimitere, evaluarea ar trebui să se facă prin raportare la grilele notariale valabile la data efectuării expertizei. ... 128. Finalitatea urmărită de legiuitor a fost ca persoanele îndreptățite la obținerea de măsuri compensatorii să beneficieze de stabilirea unor despăgubiri compensatorii care să fie evaluate în funcție de grilele cele mai apropiate de momentul primirii efective a acestora. ... 129. Faptul că
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
în raport cu nevoile și resursele comunității sau ale individului (paragraful 109). ... 14. Având în vedere aceste considerente, Curtea a reținut că dreptul la vizită intimă nu este un drept absolut, el putând fi supus unor limitări sau condiționări, potrivit finalității avute în vedere de legiuitor cu ocazia reglementării acestora. ... 15. Astfel, condiționarea acordării dreptului la vizită intimă de îndeplinirea condițiilor prevăzute prin textele legale criticate este justificată de necesitatea realizării scopului educativ al pedepselor, nefiind de natură a încălca dreptul
DECIZIA nr. 781 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253479]
-
esența instituției căilor de atac, căci accesul la o jurisdicție superioară nu poate fi iluzoriu, ci concret și deplin. Prevederea unui sistem de căi de atac are drept scop asigurarea respectării dreptului fundamental la o protecție jurisdicțională efectivă. Or, această finalitate nu poate fi realizată dacă, prin exercitarea unei căi de atac, partea ar fi expusă riscului de a primi o soluție procesuală chiar mai defavorabilă decât cea pe care a înțeles să o critice. ... 50. Într-o altă orientare s-
DECIZIA nr. 82 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253484]
-
investigație fiind sinonimă cu cea de cercetare, ceea ce transferă competența funcțională a organelor de urmărire penală către inspectorii antifraudă“. De asemenea, „în privința verificărilor fiscale, nu doar că acestea nu cunosc o reglementare legală a conținutului, obiectului sau a finalității acestora, dar ele îndrituiesc inspectorii antifraudă să desfășoare orice fel de activitate care s-ar circumscrie cel puțin aparent unor verificări, inclusiv accesarea datelor privind tranzacțiile financiare, fiscale și economice ale subiecților verificării, ceea ce din nou îi transformă în
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
la urmărire penală sau de la judecată, precum și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni. Acest scop este realizat prin impunerea în sarcina inculpatului a unor obligații și interdicții, în vederea supravegherii conduitei acestuia de către organul judiciar. Pentru atingerea acestei finalități, legiuitorul a instituit, prin art. 215 din Codul de procedură penală, o serie de obligații „de a face“ - un set de obligații pozitive, ce trebuie să fie dispuse cu prilejul luării măsurii controlului judiciar, fără ca acestea să poată fi
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
procesual penale, neoferind persoanelor în cauză protecția adecvată împotriva acțiunilor arbitrare ale organelor statului, Curtea a constatat că acest drept conferit de legiuitor organelor judiciare de a chema inculpatul în fața lor ori de câte ori este nevoie corespunde aceleiași finalități a controlului judiciar, aceea de realizare a instrucției penale. În acest sens, Curtea a reținut că prezentarea periodică a inculpatului în fața organului de poliție, potrivit programului de supraveghere sau la solicitarea organelor judiciare în a căror rază teritorială locuiește
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
de realizare a instrucției penale. În acest sens, Curtea a reținut că prezentarea periodică a inculpatului în fața organului de poliție, potrivit programului de supraveghere sau la solicitarea organelor judiciare în a căror rază teritorială locuiește sau domiciliază, are ca finalitate asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. ... 15. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a obligației dispuse în temeiul art. 215 alin.
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
recurs în casație - această cale de atac a fost, practic, lipsită de conținut, devenind inaptă să atingă obiectivul definit prin lege, în conflict vădit cu prevederile constituționale și reglementările internaționale invocate. Consideră că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate, prin sfera extinsă a cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac similară din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și la înfăptuirea dreptății superior celui din procesul penal, deși consecințele
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive. Soluționarea recursului în casație este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție. Spre deosebire de contestația în anulare, care vizează îndreptarea erorilor de procedură, finalitatea recursului în casație este aceea de a înlătura erorile de drept comise de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, prin raportare la cazuri de casare expres și limitativ prevăzute de lege
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
sferei hotărârilor ce pot fi supuse casării la cele prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, așa cum acestea au fost modificate prin prevederile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013, este justificată de finalitatea instituției analizate - aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile - și de natura acesteia - de cale extraordinară de atac. Curtea a reținut că, așa cum reiese și din expunerea de motive a Legii nr. 255/2013, prin
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). ... 18. Prin urmare, în prezentele cauze, analizând motivarea
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
1) lit. d) din același cod. ... 14. S-a apreciat că, în ceea ce privește modalitatea în care dispozitivul considerat cheie mincinoasă acționează asupra sistemului de închidere, interpretarea teleologică, evolutivă a normei penale trebuie să se realizeze pornind de la finalitatea urmărită de legiuitor prin incriminarea furtului comis prin folosirea unei chei mincinoase și în acord cu necesitatea adaptării textului legal la noile realități sociale, ținând cont de progresul tehnologic. Rațiunea instituirii formei calificate a furtului săvârșit prin "folosirea fără drept
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
considerând că sunt incidente dispozițiile art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, încalcă principiul legalității incriminării prevăzut de art. 1 alin. (1) din Codul penal. ... 26. De asemenea, instanțele au mai reținut că argumentele referitoare la scopul și finalitatea folosirii dispozitivului improvizat de bruiere, în raport cu poziția subiectivă a persoanelor vătămate și cu poziția subiectivă a făptuitorilor, precum și cu pericolul sporit al faptei și al infractorului, ar putea fi avute în vedere de lege ferenda, în sensul
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
broaște sau a unui lacăt. ... 42. S-a apreciat că și în ceea ce privește modalitatea în care dispozitivul considerat cheie mincinoasă acționează asupra sistemului de închidere, interpretarea normei penale trebuie să se realizeze în aceleași coordonate, pornind de la finalitatea urmărită de legiuitor prin incriminarea furtului comis prin folosirea unei chei mincinoase și în acord cu necesitatea adaptării textului legal la noile realități sociale, ținând cont de progresul tehnologic. ... 43. Din principiul legalității incriminării și sancțiunilor*7) se desprinde o regulă
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
termenilor utilizați de legiuitor (interpretarea gramaticală), de la contextul sociopolitic în care a fost adoptată (interpretarea istorică), de la integrarea ei în logica generală a sistemului legal și de la conexiunile sale cu alte norme (interpretarea logico-sistemică) și de la finalitatea ei (interpretarea teleologică). ... 45. Orice interpretare nu poate începe altfel decât pornind de la analiza cuvintelor prin care se exprimă legiuitorul, analiză prin care se stabilește semnificația normei penale pornind de la sensul literal al termenilor folosiți în cuprinsul normei
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
sancționarea mai severă a faptelor comise cu ajutorul unor dispozitive cu care se acționează asupra unor mecanisme de închidere, fără a le distruge sau deteriora, în scopul de a le dezactiva și de a avea acces la bun. ... 53. Aceeași finalitate este urmărită și prin instituirea celorlalte elemente circumstanțiale agravante, prevăzute de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal (escaladare, efracție, cheie adevărată), și anume de a depăși, înlătura, lipsi de eficiență mecanismul sau obstacolul care se interpune între
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
care urmărește să facă inoperabil sistemul de închidere centralizată și, astfel, să își faciliteze accesul la bun, împrejurare de natură să confere faptei o gravitate sporită și care justifică încadrarea acesteia într-o infracțiune mai gravă. ... 60. În raport cu finalitatea urmărită de făptuitor prin folosirea dispozitivului de bruiere și cu modalitatea concretă în care acesta acționează asupra sistemului de închidere centralizată, prin reținerea art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, cu privire la fapta de furt săvârșită prin
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
tocmai pentru că pentru săvârșirea infracțiunilor efectuează acțiuni suplimentare în comiterea sustragerii, în scopul de a ocoli declanșarea sistemelor de alarmă sau de supraveghere". ... 74. Folosirea dispozitivului improvizat tip telecomandă care obstrucționează activarea sistemului de închidere a autoturismului are aceeași finalitate ca folosirea oricărui alt dispozitiv improvizat pentru deschiderea unui sistem de securitate aflat în poziția închis. În ambele situații, inculpatul își atinge scopul, acela de a facilita accesul la bunurile pe care dorește să le sustragă. Practica este majoritară în
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
secții sau completuri specializate, asimilate sub aspectul regimului competenței materiale procesuale. [...] Referitor la regimul juridic al invocării excepției de necompetență trebuie menționat că una dintre inovațiile actualului Cod de procedură civilă, prin care s-a urmărit să se dea o finalitate practică unui principiu nou al procesului civil, acela al accelerării judecății, reglementat de art. 6 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o reprezintă stabilirea unei limite temporale pentru invocarea excepției de necompetență materială, și anume, până la primul termen
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
raport cu instanța ori, după caz, secția ori completul (specializat sau nu) care a judecat procesul. În schimb, necompetența materială (inclusiv procesuală) a primei instanțe este o chestiune care privește fondul apelului, ea fiind invocată ca motiv de apel, cu finalitatea stabilită de art. 480 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv anularea sentinței pronunțate de instanța necompetentă și trimiterea cauzei spre soluționare instanței competente. ... 80. În măsura în care necompetența materială - inclusiv cea procesuală (specializată) - nu a fost invocată
DECIZIA nr. 4 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271629]
-
căreia impunerea, prin lege, a unor exigențe cum ar fi instituirea unor condiții procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, deși constituie o condiționare a accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabilă justificare prin prisma finalității urmărite, constând în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept. Reține că nu orice încălcare a unei norme procedurale provoacă o vătămare care să nu poată fi reparată decât prin anularea actului, astfel încât legiuitorul a instituit regula potrivit
DECIZIA nr. 229 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272006]
-
măsurile legale care se impun; b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau inadmisibilă, după caz; c) ia act de retragerea plângerii. » Așa cum se poate observa din textul citat, această procedură nu poate avea ca finalitate o simplă constatare a unor situații de fapt anterioare, ci încălcări actuale ale drepturilor persoanei condamnate, așadar cât timp condamnatul este în viață. În acest mod se urmărește realizarea unui control judecătoresc asupra modalității în care administrația penitenciarului respectă drepturile
DECIZIA nr. 3 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271368]
-
de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, precitată). ... 43. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]