3,956 matches
-
pentru că au pompat în corpul social o boală extrem de costisitoare. Putem spune că statul poartă răspunderea, pentru că și-a abandonat una din misiunile sale de fond, aceea de a oferi reglementări unitare pentru un domeniu extrem de important, cum este cel financiar-bancar, și de a impune respectarea lor. Pentru că a transferat dreptul de decizie la nivelul domeniului privat. În literatura de specialitate au apărut puncte de vedere potrivit cărora oricum rolul statului va crește. Pentru că, de pildă, vor crește cheltuielile publice (generate
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
înțelegi cum o țară care dispune de asemenea competențe ajunge să fie confruntată cu probleme care țin de erori elementare, în ultimă instanță de nesocotirea regulii și a învățămintelor relevate de istoria americană. Într-adevăr, necazul a pornit în domeniul financiar-bancar. Dar nimeni nu a oprit direcția greșită. Visul american pur și simplu nu poate dăinui dacă vârfurile se depărtează de filonul moral al acestui vis. Aici identificăm și una din dificultățile majore cu care se confruntă administrația Obama, spre deosebire de administrația
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
structurii într-o organigramă generală este făcută în figura III.5 . Compartimentul financiar are o funcționalitate clară legată de coordonarea și integrarea unor politici specifice domeniului. El asigură interfața de credibilitate financiară a grupului la contactul cu terți din domeniuul financiar-bancar. În practică, se realizează o consolidare, evident neoficială, a bilanțului grupului, astfel că o instituție bancară este în situația de a discuta cu o entitate mare care prezintă riscuri mult diminuate față de oricare dintre componentele grupului. Al doilea compartiment cu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o independență relativă față de elementele coaliției. Independența rămâne una relativă, deoarece aici se exteriorizează pregnant interdependența complexă despre care vorbeau Keohane și Nye (Keohane și Nye, 1989, p. 26), prin interconectarea piețelor financiare, uniformizarea la maximum a regulilor în mediul financiar-bancar și reacția în lanț la orice dereglare în această zonă. Principalele trăsături ale statelor post-westfalice sunt: Imposibilitatea operării distincției între afaceri interne și externe; interferență reciprocă în afaceri considerate tradițional interne și supraveghere (surveillance) mutuală; respingerea forței ca mijloc de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dolari etc. România ocupă locul 34 în lume, cu un capital de 3,6 miliarde de dolari ieșit ilegal din țară. În România, după 1989, criminalitatea economico-financiară a cuprins toate sferele economico-financiare, începând cu aprovizionarea tehnico-materială, investiții, privatizare, decontarea operațiunilor financiar-bancare. Legislația națională, justiția, sistemul bancar și alte instituții financiare nu au reacționat corect la generarea și amplificarea fenomenului infracțional financiar, a actelor de corupție, la acordarea de credite, la neplata taxelor și impozitelor, contrabandă, returnarea incorectă a TVA etc. Cauzele
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ilicite de ambele părți; lobby la nivelul unor instituții ale statului, oamenilor politici în favoarea unor investiții private controversate pentru interesul național, cum ar fi Roșia Montană, Roșia Poieni, comercializarea etnobotanicelor (droguri „ușoare”) etc. Reacții la fenomenul de extindere a infracțiunilor financiar-bancare existente la nivel național sunt palide, cu slabă eficiență, marcate de existența unui aparat administrativ supradimensionat și ineficient, justiție de multe ori nefuncțională, de influența infractorilor aliați sau ajunși în poziție de decizie.<footnote Negreponti-Delivanis, M., op. cit. footnote>, <footnote Popa
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care să poată interveni în ajutorul său împotriva țărilor care facilitează spălarea banilor, recunoscându-se că este dificil ca o țară să poată stăpâni, singură, fenomenul acesta. La nivel național, este necesară adaptarea legislațiilor naționale de monitorizare și controlul infracțiunilor financiar-bancare, astfel ca acestea să nu interfereze cu procesul de dezvoltare economică, cu regulile economiei de piață și îmbunătățirea continuă a gestionării crimei organizate în măsura în care aceasta se extinde, își perfecționează mijloacele de acțiune și obține rezultate în favoarea ei. În Marea Britanie a
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
trăiește pe credit fără acoperire, aruncând o parte din datorie pe seama economiei mondiale.” Deoarece FMI, BM, OMC cunosc o scădere a influenței și relevanței în gestiunea procesului de globalizare, în locul acestor instituții apare China, foarte activă ca prezență în fluxurile financiar-bancare a cărei forță constă și în cele trei trilioane de dolari rezervă bugetară. În ultimii cinci ani, China a investit 218 miliarde de dolari în întreaga lume, din care 34,8 au ajuns în Europa, 28 de miliarde, în SUA
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de piață; etica militară se bazează preponderent pe onoare, sacrificiu, disciplină, solidaritate, în timp ce comportamentul organizației economice presupune contract, profit, competiție. Într-o cercetare a lui de A. Papari (1999), efectuată pe 125 de manageri din domeniul economic (sectoare productive, sectorul financiar-bancar, servicii), au fost găsite diferențe semnificative între factorii de personalitate specifici managerilor de succes și cei specifici managerilor din partea de jos a ierarhiei respective, ca și între profilul de personalitate al managerilor de succes și cel al non-managerilor. Astfel, managerii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de salarii a companiilor bancare și de asigurări internaționale, dar net superior oricărei scale de salarii a economiei interne. La rândul lor, aceste salarii - net superioare grilei de salarizare proprii economiei naționale - sunt posibile doar în măsura în care, la rândul ei, industria financiar-bancară din România, ca simplă prelungire a industriei financiar bancare a țărilor dezvoltate, este capabilă să obțină în țara noastră profituri speciale, provenite nu de pe piața românească, ci din relația specială pe care o are piața românească cu piața financiar-bancară internațională
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
industria financiar-bancară din România, ca simplă prelungire a industriei financiar bancare a țărilor dezvoltate, este capabilă să obțină în țara noastră profituri speciale, provenite nu de pe piața românească, ci din relația specială pe care o are piața românească cu piața financiar-bancară internațională, relații speciale rezultând tocmai din caracteristicile tranziției postcomuniste. Asemenea sistemului bancar, alte industrii - petrolieră și energetică, ciment, automobile etc. - dominate de capitalul străin beneficiază de clauze speciale, traduse în surse speciale de profit, provenind din „foarfecele prețurilor” care asigură
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
condus la o explozie a importurilor de bunuri de consum. Dintr-odată, începând cu 2002-2003, în România a început să funcționeze o parte a mecanismelor care leagă prosperitatea populației de performanțele economiei și de veniturile elitelor. Elita managerială a capitalului financiar-bancar din România a înțeles imediat că poate obține venituri excepționale maximizând consumul populației, adică mărind prosperitatea unor categorii sociale - în principal a clasei de mijloc - prin creditarea consumului acesteia. Până la urmă, în acest proces nu a mai fost cuprinsă doar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Această facilitate a luat forma „băncilor populare”. Băncile populare nu erau în realitate bănci și nu erau recunoscute ca atare de către Banca Națională, care s-a străduit să-și decline cât mai mult responsabilitatea față de funcționarea acestui tip de organizații financiar-bancare. În principiu, ele se substituiau unui mecanism de asociere financiară a populației foarte răspândit în socialism și denumit „Case de ajutor reciproc”. Casa de ajutor reciproc era un soi de fond de împrumut închis prin care o asociație de cetățeni
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fondurile deschise de investiții, o parte a băncilor private și băncile populare au ilustrat și au pus în aplicare o rețetă foarte specială a redistribuirii capitalului în societatea românească a tranziției. În principiu, ea a constat în înființarea de instituții financiar-bancare destinate concentrării banilor aflați la populație și apoi devalizarea acestora chiar de către conducătorii lor. Lecția fundamentală a acestor redistribuiri era că nici o instituție de acest fel nu poate rezista voinței conducătorilor ei de a o devaliza. Nu era o lecție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lor majoritate, pentru susținerea și afirmarea unui capitalism autohton. Mai merită notat faptul că toate aceste mecanisme și instituții de colectare nu au avut niciodată ca obiectiv construirea unor instituții private românești puternice ale pieței de capital sau ale pieței financiar-bancare. Ele au fost utilizate mai ales pentru finanațarea pătrunderii capitalului privat autohton în domenii industriale, în special manufacturiere. Cu excepția notabilă a FNI și a capitalistului romantic din spatele acestuia, a cărui țintă finală a fost construirea unui imperiu autohton al finanțelor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autohtoni a fost total ignorată în analiza economică și politică românească. În realitate, această competiție a guvernat tranziția românească într-o măsură aproape la fel de importantă ca și aceea dintre cele două tendințe dominatorii ale capitalului autohton: cea a reprezentanților capitalurilor financiar-bancare și cea a reprezentanților capitalurilor industriale. În acest proces, particularitatea României a constat, pe de o parte, în faptul că, nefiind suficient de interesantă pentru combinația capital politică a Occidentului, în primii ani de după prăbușirea comunismului, a dispus de o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
-2,2% în 1998 (Doltu, 1999, p. 327). Oricât de divizată și antagonistă ar fi fost clasa politică românească pe temele politice sau ideologice ale guvernării, oricât de grave ar fi fost adversitățile din sistemul administrativ și din interiorul elitelor financiar-bancare, oricât de radicale ar fi fost măsurile pe care fiecare guvernare nouă le lua împotriva reprezentanților de vârf ale elitei economico-administrative ale guvernării anterioare - iar ele s-au soldat cu arestări și condamnări -, toate aceste „schimbări” nu au afectat cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a „baronilor locali”, identificabili în bună măsură cu clasa capitaliștilor autohtoni. Împreună, au reprezentat unul dintre cele mai importante mecanisme de transfer al avuției de stat în proprietate privată, utilizat cu precădere de către tehnocrația industrială pentru a evita controlul tehnocrației financiar-bancare asupra economiei. Ideea excepțională a arieratelor este simplă. Nu doar economia capitalistă, dar și cadrul general al acesteia, care este economia de piață, se bazează pe o regulă atât de fundamentală, încât aparent nimeni nu se gândește să o încalce
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acces la aceste mecanism, sau îl aveau extrem de limitat -, iar pe de altă parte, noii capitaliști români se „eliberau” de două subordonări: față de administrație, care putea controla sectorul de stat al economiei, dar nu și cel privat; și față de tehnocrația financiar-bancară, care pierdea rolul de finanțator al economiei. Într-adevăr, pe tot parcursul tranziției economice, firmele private s-au finanțat în mai mare măsură prin arierate decât prin împrumuturi bancare sau prin aport de capital. Acest mecanism esențial alcătuit dintr-o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de capitaliști români. Invers decât era de așteptat după primele reforme politice ale postcomunismului, noua clasă de capitaliști autohtoni nu urma să se constituie din rândurile conducătorilor finanțelor țării, ci din rândul conducătorilor industriei. Chiar dacă într-o primă etapă tehnocrația financiar-bancară a câștigat confruntarea cu tehnocrația industrială atât politic, cât și economic, victoria pe care au obținut-o a fost mai degrabă iluzorie. Este adevărat că băncile de stat au obținut o autonomie de neconceput în timpul socialismului față de guvern și față de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea financiară „comunistă”. În zece ani, între 1990 și 2000, Senatul României a schimbat 90% dintre membrii săi, o dinamică cu totul deosebită în raport cu rata de reproducere medie a clasei politice în țările europene. Rata de schimbare a liderilor sistemului financiar-bancar a fost mult mai scăzută. Faptul că, din 1990 și până în 2005, România a avut un singur guvernator al Băncii Naționale, menținut în funcție în ciuda tuturor schimbărilor de guvern, de ideologie, de adversități personale etc., ca urmare a unui solid
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al Băncii Naționale, menținut în funcție în ciuda tuturor schimbărilor de guvern, de ideologie, de adversități personale etc., ca urmare a unui solid sprijin extern, este probabil unul dintre cele mai puternice argumente în acest sens. Controlul capitalului a permis elitei financiar-bancare românești o influență remarcabilă asupra ideologiei, asupra rețelei de organizații nonguvernamentale care se afirmau ca „voce” a societății civile, asupra intelectualității și a altor elite ce depindeau de finanțarea de către sistemul financiar-bancar - precum cele din mass-media -, i-a asigurat o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în acest sens. Controlul capitalului a permis elitei financiar-bancare românești o influență remarcabilă asupra ideologiei, asupra rețelei de organizații nonguvernamentale care se afirmau ca „voce” a societății civile, asupra intelectualității și a altor elite ce depindeau de finanțarea de către sistemul financiar-bancar - precum cele din mass-media -, i-a asigurat o legătură solidă cu elitele occidentale de toate tipurile, de la cele politice la cele financiare, dar a fost insuficientă pentru câștigarea confruntării cu tehnocrația industrială și grupurile ei de sprijin. Iar noua clasă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru câștigarea confruntării cu tehnocrația industrială și grupurile ei de sprijin. Iar noua clasă a capitaliștilor români nu s-a născut din dezvoltarea tehnocrației financiare, care nu a produs mai mult decât simpli funcționari, chiar dacă foarte bine plătiți, pentru instituțiile financiar-bancare ale capitalului străin din România, ci din clientela „de afaceri” a tehnocrației industriale. Controlul capitalului și susținerea externă s-au dovedit a fi insuficiente pentru a asigura controlul economiei și, prin intermediul acesteia, al politicii și al societății. Dacă adversarii teoretici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economie de piață în care dominația asupra capitalului este insuficientă, în condițiile în care i se poate opune o forță socială suficient de puternică pentru a sili clasa politică să ia decizii împotriva regulilor economiei capitaliste. Aritmeticii contabile a tehnocrației financiar-bancare, conducătorii producției au opus oameni. Ei nu controlau capitalul, care se afla fie în bănci, fie în administrarea instituțiilor financiare ale statului - Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, care gestiona fondurile de asigurări sociale, Ministerul Sănătății, care gestiona fondurile de asigurări de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]