KorAP: Find »[drukola/base=finlandez & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...36 >

883 matches

Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750

Oprișan să afirme că "în Finlanda și țăranii citesc cărți de literatură. Am rămas surprins de ceea ce am văzut în casele țăranilor"131. La aceste lucruri se mai adaugă faptul că apar peste cinci sute de ziare în toată țara. Finlandezii sunt mai degrabă interesați de literatura autohtonă decât de cea străină, ei neavând un interes aparte pentru un autor sau un grup de autori, iar "dacă s-a tradus mai mult din engleză și germană e pentrucă aceste literaturi posedă

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
nu se manifestă doar față de limba franceză, ci față de majoritatea limbilor latine, fiind considerate "streine ca structură, atmosferă, problemă și mod de tratare"133, între nordul Europei și lumea latină apărând o falie culturală. În încheierea articolului, se precizează că finlandezii, inclusiv cei care vorbesc acceptabil două limbi, citesc foarte puțin în original, acceptând să citească opera tradusă în limba finlandeză. Probabil la mijloc se află "dorința cultivării cât mai rapide"134 care nu are neaparat efectele dorite pentru că toate cărțile

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
muzică este adusă de Weino Raitio și Aarre Mericanto. Din generația secolului XX fac parte Uuno Klami și Luhlo Ranta, începându-și studiile "sub egida modernismului celui mai ascuțit"151. Referitor la Klami se face mențiunea că este printre puținii finlandezi care și-au făcut studiile în Franța și în a cărui muzică se simt aceste influențe. Tablouri din Kalevala reprezintă opera care l-a făcut celebru. Alte nume care completează lista compozitorilor finlandezi sunt: Fougstedt, T. Kuusisto, K. Tuukanen, Pylkänen

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate fi vorba de o muzică născută din nevoia de a-și manifesta voioșia, bucuria, pentru că finlandezii "nu au în sânge chemarea nervoasă a ritmului transpus în dans"153. În urma unei discuții cu directorul muzical al Radioului și dirijorul Toivo Haapanen, autorul articolului menționează faptul că, înainte de Primul Război Mondial, Helsinki a cunoscut personalități de seamă ale

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
a mai realizat și tablouri rurale, peisaje. Horia Oprișan mai spune că "dela mediocrul Eckmann, nici unul dintre pictorii finezi n'a mai încercat să se apropie de Kalevala, pentru a o lua drept sursă de inspirație"159. Epopeea națională a finlandezilor a reprezentat parcă o încercare mult prea grea pentru artiștii finlandezi, responsabilitatea redării acesteia apăsând pe umerii lor. Akseli Gallen-Kallela a fost unul dintre puținii artiști care s-au încumetat să redea pictural această epopee. El este considerat a fi

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
cel mai exploatat este acela al relației dintre părinți și copii. Ceea ce remarcă Elias Lönnrot în urma culegerii acestor rune este sentimentul de tristețe și insingurare care iese mereu la iveală. El consideră că acest lucru se datorează și faptului că finlandezii au fost un popor destul de izolat, oamenii fiind obligați de condițiile de mediu să locuiască departe unul de celălalt. În lipsa unui partener de conversație, ei s-au refugiat în comuniunea cu natura. Există totuși și unele cântece create într-o

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
lui pură sunt extrem de rare în lirica finlandeză. O prezență dominantă a liricii populare finlandeze o reprezintă natura. Pentru că, înainte de a le publica în Kanteletar, Elias Lönnrot a prelucrat destul de mult aceste rune, nu mai putem vorbi de cântec popular finlandez autentic. O explicație pentru care a ales să prelucreze runele a fost aceea că acestea erau spuse în dialecte diverse, ceea ce îngreuna înțelegerea lor de către cititor. O altă explicație a fost aceea că unele cântece erau incomplete și Lönnrot și-

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
care au contribuit la realizarea acestui număr 180. Vasile Ileasă ne înfâțișează Finlanda ca identitate istorică și culturală, retrasând pe scurt destinul acestei nații plecând de la origini îndepărtate 181 și ajungând până la istoria modernă. În urmă cu aproape un mileniu, finlandezii nu erau constituiți sub forma unui stat organizat, nereușind astfel să reziste atacurilor norvegienilor și suedezilor, fiind în secolul al XII-lea cuceriți de aceștia din urmă182. Avansând spre epoca modernă, trebuie menționat că deșteptarea sentimentului național s-a făcut

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
unor armonice linii, înșirate pe maluri de rîuri șerpuitoare sau statornicite pe întinse coaste de mare"184. Acestea sunt cuvintele prin care Radu Lupan își începe articolul Sinteza Suomi. Autorul punctează pertinent că natura este un element prezent în viața finlandezilor, după cum bine reiese și din epopeea națională Kalevala. Această mișcare de integrare a naturii în diferitele forme de manifestare ale culturii oferă spiritualității finlandeze o trăsătură definitorie, originală. Ea este prezentă și în romanul lui Aleksis Kivi Șapte frați, unde

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
de spiritul romantismului național, cât și de cultura contemporană. Lönnrot a sintetizat în această epopee întregul spirit al poporului finlandez. Ion Goian consideră Kalevala drept "fundamentul unei adevărate ideolgii a dimensiunii regionale a spiritului finlandez (...)"199. Este de amintit efortul finlandezilor de a construi în permanență instituții culturale, asemeni celei care a editat Kalevala, Societatea de literatură finlandeză. Aceste instituții regrupau scriitori, artiști și muzicieni și se ghidau după o cultură rezultată în urma colaborării dintre diferitele zone geografice 200. Alexandru Tzigara-Samurcaș

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Articolul începe prin amintirea expoziției de artă finlandeză care a avut loc la "Salonul oficial de la Șosea"201 și care a venit ca un răspuns al expoziției de artă populară românească organizată cu un an în urmă la Helsinki. Despre finlandezi, acesta scrie că, în ciuda dificultăților de ordin istoric, descendenții finnilor au reușit să-și conserve foarte bine limba și obiceiurile. Ca și în alte articole pe care le-am amintit până aici, Tzigara-Samurcaș găsește similitudini între arta populară finlandeză și

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
cuceritorilor, dar și neglijenței oamenilor. Incendiul din 1827 a nimicit orașul aproape în întregime 213. Una dintre clădirile care l-au impresionat în Turku a fost muzeul închinat compozitorului Sibelius 214. 3.2.2.1. Scriitori români la Lahti Orașul finlandez Lahti nu era, în urmă cu câteva decade, cunoscut doar pentru practicarea sporturilor de iarnă, ci și pentru organizarea unor întâlniri literare internaționale de prestigiu. În anii '70, o serie de autori români de valoare ne reprezintă la aceste reputate

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
vara lui 1976, Sorescu se află în Scandinavia cu ocazia premierei piesei sale de teatru, Matca. Pe data de 3 iunie acesta descria Finlanda ca fiind "(...) copaci, iarbă, veverițe, poteci. Și aer"215. Mai scrie câte puțin și despre obiceiurile finlandezilor și anume faptul că le place foarte mult sportul, în cazul de față alergatul. Totodată îi contrazice pe cei care afirmă despre ei că locuiesc în barăci și că vorbesc o limbă ce nu poate fi învâțată, întrucât el a

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
a fi o realitate Finlanda este un simbol"222. Inclusiv existența orașului Helsinki i se pare ireală, cu toate că se află acolo. La fel ca autorii articolelor anterioare, Mircea Iorgulescu aduce în discuție similitudinile care există între poporul român și cel finlandez. Peisajul însuși îl îndeamnă să creadă acest lucru, întrucât drumul dintre Turku și Helsinki i se pare că seamănă cu zona Bucovinei. Despre orașe menționează că au fost construite după un plan bine gândit, pus apoi în discuție publică. Nimic

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
căști puse la dispoziția tuturor 224. Deși nu este publicat în "Secolul 20", ci în "Tribuna", interviul lui Mircea Zaciu luat unuia dintre organizatorii acestor colocvii de la Lahti, Erkki Reenpää225, aduce multe informații valoroase despre atmosfera și activitățile organizate de finlandezi. Apropiindu-se de oraș, "la unu după miezul nopții, singuri pe autostrada tăiată în granit, în mașina care gonea spre Lahti, aveam sentimentul descoperirii unei noi planete"226. Mircea Zaciu, în introducerea la interviul propriu-zis, face o descriere a naturii

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
care expune trăiri intense ale unui om ce s-a lăsat furat de vraja acestei țări245. Petre Mogoșeanu alege drept centru de interes o zonă mai specială a Finlandei, Laponia. Astfel că, în Note de drum prin Laponia, aflăm că finlandezii mai denumesc această regiune și Lappi. Laponia a reprezentat dintotdeauna un miraj și o sursă de inspirație, fiind o regiune cu peisaje unice. În drumul său spre Laponia acesta s-a oprit în orașul Jyväskylä unde a văzut o expoziție

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
subcapitolele care urmează, cum este de pildă În sudul însorit unde este analizată zona de coastă a Finlandei, cu cele mai importante orașe, dar și Arhipelagul Åland. Este bine cunoscut faptul că una dintre bogățiile cele mai de seamă ale finlandezilor sunt pădurile, menționate în Printre păduri și lacuri. Pe lângă acestea mai este amintită și rețeaua hidrografică, bogată în râuri și cu peste 60000 de lacuri care ocupă aproximativ 9% din suprafața țării. Acest subcapitol cuprinde o serie de imagini ale

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
de viața printre zăpezi, dar și de artiștii plini de sensibilitate ai acestor regiuni. Un capitol extrem de generos este păstrat pentru Omul finlandez. Încercând să dea un răspuns întrebării " Cum este omul finlandez?", autorul cărții citează o zicală scandinavă: "Un finlandez construiește o casă și o saună lângă ea; doi finlandezi pun bazele unei biblioteci de împrumut; trei finlandezi redactează o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului și importanței

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
sensibilitate ai acestor regiuni. Un capitol extrem de generos este păstrat pentru Omul finlandez. Încercând să dea un răspuns întrebării " Cum este omul finlandez?", autorul cărții citează o zicală scandinavă: "Un finlandez construiește o casă și o saună lângă ea; doi finlandezi pun bazele unei biblioteci de împrumut; trei finlandezi redactează o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului și importanței pe care finlandezii au acordat-o dintotdeauna educației, culturii și

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
este păstrat pentru Omul finlandez. Încercând să dea un răspuns întrebării " Cum este omul finlandez?", autorul cărții citează o zicală scandinavă: "Un finlandez construiește o casă și o saună lângă ea; doi finlandezi pun bazele unei biblioteci de împrumut; trei finlandezi redactează o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului și importanței pe care finlandezii au acordat-o dintotdeauna educației, culturii și muncii, fiind prima țară din lume care a

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
Încercând să dea un răspuns întrebării " Cum este omul finlandez?", autorul cărții citează o zicală scandinavă: "Un finlandez construiește o casă și o saună lângă ea; doi finlandezi pun bazele unei biblioteci de împrumut; trei finlandezi redactează o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului și importanței pe care finlandezii au acordat-o dintotdeauna educației, culturii și muncii, fiind prima țară din lume care a eliminat analfabetismul. Sistemul educațional este

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
întrebării " Cum este omul finlandez?", autorul cărții citează o zicală scandinavă: "Un finlandez construiește o casă și o saună lângă ea; doi finlandezi pun bazele unei biblioteci de împrumut; trei finlandezi redactează o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului și importanței pe care finlandezii au acordat-o dintotdeauna educației, culturii și muncii, fiind prima țară din lume care a eliminat analfabetismul. Sistemul educațional este foarte bine organizat, studiul desfășurându

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
casă și o saună lângă ea; doi finlandezi pun bazele unei biblioteci de împrumut; trei finlandezi redactează o gazetă; patru finlandezi organizează o cooperativă; cinci finlandezi întemeiază o țară"252. Acest capitol se oprește asupra respectului și importanței pe care finlandezii au acordat-o dintotdeauna educației, culturii și muncii, fiind prima țară din lume care a eliminat analfabetismul. Sistemul educațional este foarte bine organizat, studiul desfășurându-se în clădiri moderne, inclusiv spațiile de joacă din afara școlii fiind adaptate acestei nevoi permanente

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
de joacă din afara școlii fiind adaptate acestei nevoi permanente de a învăța. Admiterea în sistemul universitar se realizează după promovarea examenului de bacalaureat și a celui de admitere. Despre studenți, acesta menționează că au o viață socială și politică activă. Finlandezii sunt foarte corecți, cu un spirit civic extrem de ridicat și foarte legați de natură, motiv pentru care o parte a concediului și-o petrec la țară. În continuarea capitolului, autorul infirmă concepția conform căreia finlandezii ar fi considerați un popor

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
viață socială și politică activă. Finlandezii sunt foarte corecți, cu un spirit civic extrem de ridicat și foarte legați de natură, motiv pentru care o parte a concediului și-o petrec la țară. În continuarea capitolului, autorul infirmă concepția conform căreia finlandezii ar fi considerați un popor neprietenos, această impresie fiind lăsată probabil de faptul că "ei sunt numai gravi (...) și meditativi, plăcându-le într-adevăr să-și vadă de treburile lor atunci cînd sînt la treabă fiind de o hărnicie proverbială

[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]