27,973 matches
-
readuce pe tărîmul ideilor generale, de miză universală, după ce ne-a impus aspra recluziune a studiului logic. Spuneam "aspră recluziune". Da, într-adevăr, fără cunoștințe elementare, relativ puține, dar solide, de logică formală, este dificil de urmărit pînă la capăt firul desfășurat de autor, fir care ne duce din labirintul unor probleme speciale spre spațiul deschis și vast al filozofiei. În întîmpinarea cititorului său, Mircea Dumitru prezintă clar și sistematic cadrul general al celor opt probleme discutate. În "Cuvîntul înainte", care
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
generale, de miză universală, după ce ne-a impus aspra recluziune a studiului logic. Spuneam "aspră recluziune". Da, într-adevăr, fără cunoștințe elementare, relativ puține, dar solide, de logică formală, este dificil de urmărit pînă la capăt firul desfășurat de autor, fir care ne duce din labirintul unor probleme speciale spre spațiul deschis și vast al filozofiei. În întîmpinarea cititorului său, Mircea Dumitru prezintă clar și sistematic cadrul general al celor opt probleme discutate. În "Cuvîntul înainte", care precedă intrarea în labirint
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
de detalii și cultivă în primul rînd amănuntul (cu plasticitatea și savoarea ce rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt al jocului. Unul tinde spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea îndeosebi operele mari, dramele și filosofia), celălalt o egalitară subliniere a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă viziune de ansamblu. Etc.". Chiar dacă am staăbili o umoare intemperantă (Șerban Cioculescu nota
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
cap palid de țîrcovnic", Fani Fălcoianu, terorizat de-un tată ajuns colonel la limita fraudei (măcar intelectuale) și de-un pedagog cu frică de același abuziv părinte. O întreagă galerie prinsă, ca-n- tr-un năvod, într-o plasă de destine. Cu fir tare, așa cum îl descurcă, peste ani, martorul lor, prietenul, cunoștința, într-o societate care parcă se aduna mai ușor, Constantin Argetoianu. Peste portretele lor, trase de colțuri din fototeca fundului de scrin, stă începutul acelei fraze pe care toate generațiile
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
autorul american este ca, desi atunci a fost foarte eficientă, astăzi ea nu numai că și-a pierdut din utilitate, dar și poate fi interpretată ca un blocaj în ceea ce privește promovarea culturii liberale contemporane. Prin urmare, ar fi oportun să despletim firul liberalismului de cel al scientismului și să încercăm să facem credibilă cultural liberală prin alte mijloace persuasive decât cele oferite de rețeaua retorica a metafizicii, ba chiar să încercăm să construim metaforele și termenii specifici ei. Așa cum ne lasă să
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare și înțelegere dăm, iar de aici, un fel de Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele, transpunerea și empatia. Înainte de a ajunge la aceste concepte, pentru că firul discuției să aibă și logica și sens, trebuie să-l punem în capul mesei, de data aceasta, pe Kant, cel din Critică rațiunii practice, lucrare în care ne-a arătat că sunt domenii de investigație intelectuală care au o functie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
faptul că această metodă nu poate fi folosită la nesfârșit de către o țară, sau de către țările aflat în criza financiară, bugetară și economică, ci o dată sau cel mult de două sau de trei ori ! (Va urma) L-am cunoscut pe firul invizibil, dar mai ales prin cărțile sale, trimise din Germania sau America, cărți de înțelepciune, cărți ne-mincinoase, cărți trăite. Originar din Brașov, studiase medicină militară și psihologia la Cluj, apoi a profesat ca medic în clinica prof. Goia. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, din cadrul Festivalului Internațional ,,Lucian Blaga”, ediția 6-8 mai 2011
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care înțelege că ,,omul, înainte de a deveni Cuvânt, prin actul divin al creației sale este Conștiința”. ,,Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credință!” Ideea cărții, după ce a fost sugerată în titlu, străbate întregul univers ideatic și liric, acționând că un fir al Ariadnei, subtextual. Cele patru părți ale cărții sunt structurate corespunzător celor patru anotimpuri. Fiecare anotimp este introdus în compoziția cărții printr-o selecție sugestiva din lirica lui Juan Ramon Jimenez. I. Primăvară: Floralia ,,Rătăcește prin ploaie sufletul florilor”. ÎI
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se sincronizează cu vocea lirica a poetului. Cuvântul, silaba, clipă, melanholia, tăcerea, profunzimea, metaforă, neliniștea, profunzimea, metafizica, dorul, cerul, flăcările Gheenei, umbră, norii, oglindă, păsările, apa, aerul, licornul, firul de iarbă, focul, tăcerea - sunt elemente specifice universului poetic răpanian. Pe tot parcursul cărții descoperim lirismul profund, rafinat al poetului Theodor Rapăn care intelectualizează expresia poetica în limba română. Să nu credeți că ajungeți așa ușor la înțelegerea textului dacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sau cu bună înțelegere! Prioritatea pe care copilul o dă jocului, adică esenței acțiunii sale, îl face să fie absolut indiferent la forma sub care se prezintă cei implicați în joc. Prietenii săi de joacă pot fi pufuleții de păpădie, firele de iarbă, puișorii de găină, fluturii, pisoiul, cățelul, băieți, fetițe, copii de toate culorile și de toate originile sociale, nu contează! Toți prietenii sunt la fel atâta timp cât se amuză împreună în același joc de recreație! În jocul lui, el ne
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
modă, de-a folosi petice de lume dusă ca accesorii în mare vogă. Asta se întîmplă în povestirile Adrianei Bittel: se schimbă generații, "supraviețuitorii" ajung nițel penibili, cu certurile lor pe franțuzește, în cartierul care mai vorbește numai prin semne, fire cărunte se urzesc dimpreună cu lungi dîre de fericire. Și-o să trăim, unchiule Vania... Deși Întîlnire la Paris nu-i un manual de supraviețuire. Nu. E un jurnal stratificat de generații feminine, în care pietricele roșii apucă printre cele verzi
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
corect franțuzește. Impresionat, "Oncle Bob" a început să distribuie ceva... A venit un vehicul arhaic. Și la noi (adică la Londra) sunt din ăștia, explica "Oncle Bob", dar acolo poliția nu glumește. Și a rămas puțin pe gânduri. Dar rup firul povestirii. Ținând seama de stupiditatea generală, prezint pentru alde Mitică al nostru câteva aspecte... De la moartea lui Carol I în 1914 și până la venirea generalului Averescu în 1922, România a fost condusă de regele Ferdinand, cu a sa regină Maria
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
Renaștere, Secolul Luminilor și tot ce i-a urmat. În tot acest timp, povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat - din fericire - textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau în miezul lor o mică fabulă, o povestioară cu care poetul își momea cititorii (mă gândesc, de pildă, la sonetele lui Shakespeare ori poemele lui John Donne
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
tras pentru toată viața Umilită nu și învinsă căci puținul devine mult! Spre rug Vîslire fără fluviu - meteoriții au spoliat obîrșii Chemarea era fugară pe coame înverșunate Zbor fără văzduh - fusese ferecat cînd dorințele treceau în baloane de săpun Fiecare fir de nisip din Bisericile Creștine pictate și cioplite în stîncă la Goreme se mișca în alt sens Simțurile au fost hărăzite pentru a înregistra dezacorduri provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
puse de stihii la Priene Codobelci se poticneau în sămînța lăsată de copită pe buze Din priviri fugeau toți alungați cu foșnetul aripii de metal Cer și pămînt își schimbau locurile Vasele sanguine - puhoaie agresînd albii Dezghiocări, selecții la festinul firelor S-a lăsat încercuită de iarbă pentru că și tu ți-ai retras mîna 7 martie 1999 Sfîrșit de urlet rostit în alintul din Munții Pindului A rămas doar hornul pentru întrebări fără nici un răspuns Pe ruine depuse în jurul temeliei ca
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
Marina Constantinescu Sînt momente cînd ți se revelează mai acut relația cu șirul unor coincidențe. Unor întîlniri. Relația cu firele, multe, invizibile, care te pun într-un anumit raport cu tine, cu celălalt, cu lumea. Călătorind pe căile din mine însămi, descopăr, uneori, și voluptatea popasului. Acolo sînt ochi, senzații, mize, emoții, lumini, măști, neputințe, umbre, succesul unora, ratările mele
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
la un singur termen. În orice caz, nu concepe temperamentul și bovarismul ca o antinomie generatoare de conflict interior și de instabilități, ci ca fiind într-o relație de contiguitate și compatibilitate. "S-ar zice că el a căutat întotdeauna firele ascunse care leagă între ele până și cele mai opuse atitudini" - scrie cu îndreptățire Florin Mihăilescu în eseul E. Lovinescu și antinomiile criticii (1972). Imaginea pe care o are E. Lovinescu despre sine e una dintre cele mai lucide și
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
Emil Brumaru Moto: Iubito, nu deceda Căci nu am ce mai pupa! Fir de iarbă groasă Clipa-i puturoasă Puterea mă lasă Umblu bleg prin casă Pe covoare groasă Că eu plec și tu rămîi Pupa-ți-aș ochii verzui Dragostea mea de pe urmă Mă duc dracului de-acumă Să-mi scurme mormînt-o turmă
Cînticel din păhărel by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/10636_a_11961]
-
biografii identificabile la scara istoriei, abia camuflate în spatele unei onomastici fictive. Din relația acestor personaje cu personalitățile istorice apărute în roman cu numele lor reale și, mai ales, din faptele și destinul lor la scara istoriei românești, se pot lega firele capabile să ducă spre unele modele identificabile în istoria mai veche sau mai recentă. Cum, însă, autorul precizează, chiar pe prima pagină, că "faptele și întâmplările acestei cărți sunt imaginare", nu ne rămâne decât să îi respectăm voința și să
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
în cel mai de preț costum al său, cel de ambasador, și scria în picioare între sfeșnicile aprinse. * Mitropoliții și cronicarii noștri luminați oficiau tot drepți, în strane, între lumânări, iar bărbile lor, dimineața, erau țepene de picăturile cerii pe firele sure. * Faulkner a scris Pe când trăgeam să mor, pe o mască de sudură, în vacarmul unei uzine - zgomotul și furia... * Hemingway scria tot în picioare, la un pupitru înalt, în poziția unui vânător de lei, aruncând foile peste umăr, și
Masa de scris by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10664_a_11989]
-
artistic de a rupe cu modelele neomodernismului, deja glorioase și diseminate în epocă, făcând totodată figură separată în cadrul generației '70: una de manieriști, cu ce are bun și rău acest termen. Și la Dorin Tudoran putem constata o rupere a firelor și filiațiilor, dar într-un proces decantator mai lung. În cazul lui Mircea Dinescu, e mai degrabă o revoluție decât o reformă: cu un formidabil instinct de mare creator, fără lecturi și alte complicații ale culturii apte să-i susțină
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]