2,868 matches
-
a fost decorat cu Virtutea Militară și Crucea de Fier. Acum era adus lângă ceilalți (În urgia temniței de la Aiud - n.a.). Era conferențiar universitar de franceză și română la București. Blond, originar din Craiova, cu tată artist, mama din Ardeal, firav, cu o defecțiune la intestine, foarte cult, tăcut și discret, atent cu toată lumea. Era un punct de atracție (...) Împrăștia În jur un aer de sănătate morală, de Încredere și bărbăție. Venea de la spitalul din Brașov. Întors de pe front, scrisese niște
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
să poată fi privită și de sus în jos, dat fiind că pereții exteriori nu existau, decât cei care despărțeau camerele între ele. Casă cu păpuși în fața căreia mă oprisem alături de Cobră, bărbatul meu, avea peste zece metri, trei etaje firave, cu câte trei camere fiecare într-o parte și într-alta și, așa cum am spus, toți pereții transparenți. Edificiul nu avea nume, degeaba căutăm o poreclă pe masura cabaretelor înspre care fusesem călăuzita. Femeile dinăuntru aveau gesturi de marionete, dar
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
fiu fericit țîșnesc din nou sevele tineri mesteceni își clantină în vînt testiculele subțiri filamentele lor perechi tremură în aerul dimineții coaja alburie tresare sub buzele infinitului. Pastila de xanax întîrzie să se topească sub limbă cuvintele au o elasticitate firavă ca lăstarii sălciilor cînd îi frîngi dau la lumină seva tulbure suptă din adînc ce se oxidează repede de pe o zi pe alta frazele se fac scrum între degete la ușoara apăsare a indiferenței. Primăvara explodează peste mormane vechi de
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]
-
circulație două sintagme doar iluzoriu simetrice: poezia de critic și critica de poet. în realitate, ele poartă sarcini axiologice eterogene. Pe cînd cea dintîi (atunci cînd e aplicată corect!) este vădit expresia unei insuficiențe, a unei vocații lirice atît de firave încît se lasă copleșită de abstracțiunea cogitativă și de aerul de ,făcătură" epigonică, a doua poate fi omologată în întrariparea-i specifică, în maniera sa imaginativ-metaforizantă. Dar nu e... obligatoriu ca un poet să scrie mereu ca un poet, iar
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
cunoașterii, Gusti a pus bazele unei sociologii întemeiata pe fapte și metodă"32. Antropologul Vintilă Mihăilescu observa și el că proiectul de modernizare al Școlii Gusti se situează între modelul civilizației franceze și cel al culturii germane: "Cu o burghezie firava, adesea majoritar alogena, România a fost și a rămas cea mai compactă societate rurală și agrara din Europa. Cu (această situație socială n.n.), a trebuit sa croim o națiune modernă. Modelul a fost civilizația franceză, mijlocul a fost însă cultură
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
mai degrabă simbolică, lipsită de forme aberante, tragice, trăite de lumea evreiască, nu mai puțin s-a simțit onorat de prietenia multor semeni evrei. Altfel, ne mărturisește ,tot ce am putut face cu mijloacele mele - prin forța împrejurărilor atât de firave - a fost să apăr, în cărțile pe care am reușit să le public, ca și în viața de fiecare clipă care apare și trece, ideile de prietenie, loialitate și solidaritate umană pe care lumea copilăriei mele mi le-a înfățișat
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului când iată că un munte se prăbușește petala trandafirului peste noi Adeveriți suntem de firava lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
elevii ultimului deceniu de dinaintea comunismului, niște îngeri? Am rămas cu toții legați de alma mater, ne-am iubit fierbinte profesorii, dintre care unii, bătrâni, obosiți, în pragul pensionării, așteptau cu aceiași nerăbdare clopoțelul recreației, dar o mascau mai bine, iar alții, firavi suplinitori de ocazie, întrevedeau ziua plecării pe front, pe când strângeau extemporale de rutină? Urmăresc în presă avatarurile sistemului de învățământ, în epuizante runde de reforme, protestele corpului didactic, socialmente căzut, sunt la curent, prin mijlocirea televizorului, de isprăvile noilor promoții
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
Panait Istrati, dar într-o durată considerabil mai lungă (cu ezitări, îndoieli, decepții și reveniri temporare la credința inițială), realitatea înconjurătoare dezminte constructul teoretic al omului de stânga. Socialismul real, cu activiști și cenzori, torționari și informatori, scriitori colaboraționiști și firavi rezistenți, îl compromite definitiv pe cel utopic, ideal. Spovedania unui învins devine, aici, spovedania unui convins. Bineînțeles, într-un alt registru stilistic decât cel al lui Istrati, în maniera inconfundabilă pe care Radu Cosașu o va șlefui cu fiecare dintre
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
și în capacitatea dumitale de a te pune în situația celuilalt, lovit de soartă. Dacă ne-am cunoaște mai îndeaproape, ceea ce este nu numai posibil, dar chiar recomandabil - stai așa - uite banii!" După oarecari șovăieli, ai zis totuși da. Dacă firava, dar energica nonagenară care a făcut gestul necugetat de a ieși din casă pe viscol, spre a mai investiga vreo vilă-două, demne de achiziționat, vreun teren viran în centrul sacru al Capitalei, are o clipă de slăbiciune, dar vă aflați
Da, da, da și nu, nu, nu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10896_a_12221]
-
de slugoi, păsăret de curte, demoni de casă), Florin Toma ia cu el, în roman, o teribilă pică pe cuvinte. Pe vorbele, moștenite, ale limbii române. Le întoarce, le siluiește, le scoate coarne, se joacă-n fel și chip cu firava lor dantură, ba le mai pune și ceva plombe latinești, rime, poezii scoase din uz și remaiate, dantele. Așa că nașterea parodiei se ,comite" pe o cergă pestriță, făcută din bucățele scrise cu evidenta plăcere a paradoxului, a aluziei glumețe, a
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
se amestece și firele ficțiunii să-l înfășoare, tot mai strâns, pe derutatul autor. Ficțiune și infanterie e un exemplu clasic de postmodernism literar, în care metaromanul apare și crește în exces, copleșind narațiunea inițială printr-o pletoră reflexivă. Tulpina firavă a intrigii se rupe. Nu mai contează ceea ce apărea în versiunea primă a romanului scris de protagonist. Lumea ficțională nu era și nu poate fi turnată în calupuri incasabile, în forme indestructibile; ea reprezintă un permanent joc al aparențelor, o
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
Liana Tugearu Cum poate o ființă atât de delicată și aparent firav alcătuită, aproape filiformă și parcă nematerială, să umple în asemenea măsură tot spațiul scenic, așa cum reușește să o facă Alina Cojocaru, pe care am revăzut-o, de curând, pe scena mare a Sălii Palatului, în Don Quijote de Ludwig Mincus. Din
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]
-
după-amiezii de vară îi mângâiau din lateral fața ridată. Oh, Doamne, îți mulțumesc că a fost doar un vis!, imploră Idu divinitatea. Respira ușor și rar, din ce în ce mai rar, întins sub un arin bătrân de la marginea zăvoiului din spatele casei. între trupu-i firav și pământul reavăn cu care doar peste trei zile avea să se contopească, firul verde și mlădios al ierbii... Dansul tahionilor (ferestre fulgerate) * între mintea omului (inteligență) și Divinitate, core lația o intuim astfel... Cum ar fi între scânteie și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ne oferă un adevărat spectacol. Natură duală, supusă permanent unei tentații divergente, ea face unul dintre cele mai subtile exerciții de echilibristică spre a concilia, în imagine, tensiunile contrariilor. Într-un mod cu totul surprinzător, Wanda Sachelarie este simultan delicată, firavă, de o feminitate contemplativă și discretă, capabilă de a investi culoarea, în ipostaza ei de ton și de tușă, cu cele mai rafinate și mai tandre valori, dar și neliniștită, frustă, înspăimîntată de limitele materiei și de relativitatea instrumentelor. O
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
vom intra în turnul de fildeș al ontologiei sale și ne vom zăvorî în el o dată pentru totdeauna, ajungînd să vorbim despre o filozofie a cărei legătura cu realitate este fie una cu neputință de găsit, fie una atît de firavă încît pune sub semnul întrebării întreaga ontologie. Dacă, în schimb, vom încălca dorința lui Noica, judecîndu-i cărțile din perspectiva biografiei sale, atunci etanșeitatea turnului de fildeș va putea fi străpunsă: opera nu va mai fi ruptă de viață, ci va
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
îndeajuns să vedem spectacolul unei naturi ce-și juca repetițiile curajoasă, fără cortină și fără regie. Acolo erau doar pereți de stâncă înfricoșători, albiți de calcar, ce se scufundau în vâltorile apei, pe care o colorau în nuanțe de topaz. Firave, cărări săpate de-a lungul muntelui mustind de apă, lăsau călătorii să pătrundă chiar în inima fâșiei înguste pe care sălbăticia râului o săpase fără de odihnă în sute de milenii.” Concertele, Festivalul Richard Strauss, plimbările cu bicicleta în natură și
DIN MEMORIA INIMII de Daniela Mocioc. In: Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
dealul, treceam valea șiajungeam să-mi văd cătarea. Pe City Hall Street, în fața cuibului nostru erau pompierii. Vara se prosteau și ei cu noi, gâzele și stelele întregului cartier, ne stropeau ca să ne răcorim, așa cum grădinarii își stropesc zilnic plantele firave să prindă viață. Și noi, mormolocii, ne minunam cum de nu le seacă niciodată apa, cum de ne suportă hărmălaia. Dar vai, am ajuns să prindem și zile în care ni s-au înecat toate corabiile. Cei care erau din
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
entuziasm pentru acest capitalism nu am câtuși de puțin", spune maestrul Dinescu. Mircea Dinescu nu pare încântat de viitorul României, opinând că noul Cabinet Ponta este "un guvern de sinucigași", pentru că și-a asumat "puterea deplin, cu o opozițe foarte firavă" și pentru trebuie să demonstreze cât mai repede că are un proiect pentru țară.
Dinescu, despre România după comunism: Clasa politică e semianalfabetă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40106_a_41431]
-
cum e la Livia! Atunci desigur că sensibilitatea devine curată cerneală de pamflet și chiar propria sensibilitate te irită eminent, de-ți vine s-o transformi în cruzime: „fumez e soare mă zgribulesc e frig/ suflă iarăși vîntul tăcut și firav/ al neliniștii/ așa calm nu a mai fost de mult așa/ senin și trist/ o vrabie se spală în nisip și e fericită/ de ce vreau să o strîng de gît/ de ce vreau să o strîng de gît/ de ce vreau să
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
În toate acele zile de inenarabilă suferință, lângă patul Tatei stătea, alături de Mama, de Geta, de mine, de mulți alții, dar mai mult și mai continuu decât oricare dintre noi, Bunica, mama Tatei, Mamana, cum îi spuneam cu toții. Subțire și firavă ca un copil, cu părul strâns întrun conci minuscul peste care era legată cu un batic negru și cu o broboadă neagră de lână, mi se părea - și cred că ni se părea tuturor - o femeie foarte bătrână. Acum când
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
se simte Înregimentata. Este derutata. Plânge și Își Înghite lacrimile care ar putea să i se scurgă pe obrajii cu pudra Caron. Abia Într-un târziu Își șterge ochii și nasul, copilărește și direct cu țesătura mânușii. Prin plasa dantelei firave, Isi vedea pielea de pe degete. Spre mirarea să, epiderma năpădita de psoriazis, acum este aproape curată, regenerata. Celulele sănătoase Își reintră În drepturi, se Întind de o parte și de alta a unghiilor date cu lac transparent. Mărținei i-a
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
chipurile oamenilor și își pironește ochii într-ai lor, pentru ca ei să observe cum scânteiază și strălucesc de atâta spirit. Ochii lui Hișam n-au strălucit niciodată și pe deasupra mai erau și foarte înguști, iar pielea tuciurie, trăsăturile comune, trupul firav și înclinarea naturală către sfială și reținere îl făceau să pară aidoma miilor de oameni nediferențiați de care sunt pline străzile și mijloacele de transport. Cu toate astea, de cum începi să discuți cu Hișam, rămâi uimit, fiindcă pricepe îndată ce vrei
ALAA AL-ASWANI Aș fi vrut să fiu egiptean by Nicolae Dobrișan () [Corola-journal/Journalistic/4148_a_5473]
-
ceva timp profesioniștii edițiilor critice: tot mai puțini și tot mai singuri (căci din urmă nu par să vină generații de filologi competenți și dăruiți care să le continue eforturile), aceștia fac o muncă pe cât de neprețuită, pe atât de firav remunerată. Până aici, nimic de obiectat și nimic de adăugat. E pur și simplu trist că se întâmplă așa. Ceva mai greu de înțeles găsește Cronicarul paranteza în care, câteva rânduri mai jos, Bianca Burța-Cernat încearcă să stabilească, pentru această
Elegie fără obiect by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3854_a_5179]