45,198 matches
-
de sufix în adjectivul electoral: "vine o campanie electoroasă" ("Opinia studențească", 16, 1992, 9); conotația peiorativă mi se pare în acest caz destul de clară. Între atestările jurnalistice recente se pot cita desigur cele ale unor derivate familiare cu -os, bine fixate în limbă și incluse în dicționare, ca mămos ("o femeie aproximativ mămoasă", "Evenimentul zilei" = EZ, 2327, 2000, 10), clonțos ("atitudinea clonțoasă" - "Libertatea", 2206, 1997, 4), haios ("o haioasă paranghelie generală" ("Academia Cațavencu", 37, 1999, 10). Sînt și derivate în -os
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
însuși Apolo i-ar fi dăruit propria liră, era atît poet cît și cîntăreț, să nu uităm că Euterpe inspira deopotrivă poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar la figurat, ci și la propriu. O creație fixată în melos înainte de a fi fixată în literă (scrierea riscînd a produce alienarea gîndului genuin, conform opiniei lui Platon). Nu întîmplător, Cezar Ivănescu dă spectacole de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
propria liră, era atît poet cît și cîntăreț, să nu uităm că Euterpe inspira deopotrivă poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar la figurat, ci și la propriu. O creație fixată în melos înainte de a fi fixată în literă (scrierea riscînd a produce alienarea gîndului genuin, conform opiniei lui Platon). Nu întîmplător, Cezar Ivănescu dă spectacole de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de un patetism dominat. Spectacole
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
că Iliescu, revenit la post, le va da salarii mari pentru produse nevândute de uzine neclintite. Cum n-o să aibă de unde, nu va rămâne decât soluția "Lukașenko". Atunci va fi ajuns la capăt drumul nostru îndărăt. Ne place să ne fixăm prostia în trecut. Vorbim despre naivitățile noastre din 1990. Nu este sigur că le-am depășit. De exemplu, am scris că Iliescu și-a ratat visul socialist. Așa să fie? Cu optzeci la sută proprietate de stat, cu salarii mari
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
să se debaraseze rapid de Ion Iliescu, jalnică epavă a unui veac teribil - care a inventat lagărul de concentrare și a născut hidra totalitară cu capete gemene: nazismul și comunismul. Sub semnul celui din urmă, fostul președinte pedeserist s-a fixat pentru totdeauna. Și nu ne mai putem permite în viitor luxul unei sechele a trecutului ca Ion Iliescu.
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
odihnă hrănind/ misterioasa rănire/ și vindecarea nesigură// mie îmi spun/ printr-o pădure urmîndu-te/ riscu Firește, viziunea cosmică, solemn-contemplativă, ține, în ciuda orientării sale către efemerul universal, mai mult de impersonalitatea care transcende datele contingentului, care se dizolvă în generalitate. Forma fixă aci utilizată, sonetul, e de asemenea de natură a accentua alura transpersonală a discursului: "cu ochii la cerul de ieri/ cu gîndul sorbit în seninu-i/ mă chinui mă-ntunec mă-nvinui/ lovită de cîte păreri// la unicul lumii intrînd/ noptatici
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
românești contemporane. Ele înfățișează lupta ființei individuale cu lumea, a ființei ce țintește a se transforma în sine însăși nu sub semnul morții, cum spunea Valéry, ci sub cel al vieții a cărei decurgere vocația creatoare o obligă a se fixa. Constanța Buzea, Roua plural, prefață: Nicolae Manolescu, Editura Vinea, 1999, 208 pagini, preț neprecizat.
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
al comportamentului său și al întorsăturilor unui destin pe care părea să-l țină în frâu cu o energie uimitoare. La data expulzării din Berlin, tânărul Marcel Reich începuse să publice cronici literare în revistele comunității evreiești germane și își fixase marile lui opțiuni în materie de literatură. Pe lângă Goethe și Lessing, locul de frunte îl ocupa Thomas Mann și Kafka, Brecht și Erich Kästner. Amuzant este faptul că, în acest interval, unele mici episoade amoroase se vor desfășura, în principal
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Rodica Zafiu Că stilul jurnalistic actual preia numeroase elemente din oralitate, fixînd în scris forme populare și argotice, e un fapt evident, repetat și deja banalizat; caraterul oral este una din principalele inovații produse în acest registru la noi, după 1989. Deși are trăsături specifice, fenomenul nu e însă un caz unic
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
reprezintă colecția revistei 22 sporește cu încă o secvență, pe genericul lui trebuie trecute cu literele cele mai vizibile și numele principalelor realizatoare. * Locul special al revistei G.D.S. în peisajul atît de pestriț al publicisticii românești din ultimul deceniu este fixat într-un editorial deloc festivist de Sorin Vieru: "Document de epocă, cronică a actualității transformată prin lucrarea timpului într-o cronică istorică făcută din crâmpeie, câmp de confruntări de idei, revelator al mentalităților unor actori, autori și regizori ai dramelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
în această partitură - nu complicată, dar cu atât mai pretențioasă - sfera sonoră favorabilă în care să evolueze vocea. Există un Chopin ideal? Câți interpreți, atâtea imagini; imagini infinit volatile ce se îndepărtează ca o "fata morgana" atunci când vrei să le fixezi într-un tipar. O privire de ansamblu asupra Festivalului (proiect condus de Mihaela Doboș, director a Canalului România Muzical, ajutată de Carmen Dincă Pârvan, consilier muzical și Laura Simion redactor) conduce la aprecierea că, atât pentru criticul - să zicem blazat
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
lărgească spațiul să dubleze lumea. nu se știe care este originalul și care este copia. ce se petrece în fapt și ce este doar o iluzie. care e strigatul și care ecoul. care este lumea și care este umbră să fixată pe o peliculă de celuloid ce se învîrtește etern în măruntaiele unui aparat gigantic" (Oglindă). Pe planul expresionismului, Gabriel Chifu are puncte de inserție evidente în discursul saizecist: puștiul, solitudinea, spaimă, disperarea, duritatea materială, de rocă, a peisajului universal, drumul
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
fie plictisit nici de patronul ziarului, indiferent de condițiile acordului inițial dintre părți. Fiindcă, după cum rezultă din articolul de opinie al lui Ion Rațiu, înainte de semnarea contractului propriu-zis, a existat o înțelegere prealabilă între cei doi, prin care s-au fixat termenii generali ai acestei relații.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
cumpără o drujba din București. Drujba era garantată să taie 1001 copaci". Cazul în sine e, desigur, minor, dar mi se pare totuși interesant: o evoluție semantica autohtonă rămîne fără atestări, pentru că e considerată accidentala, marginala, excentrică; între timp, se fixează însă în uz, pînă la punctul în care nimeni nu se mai gîndește să o înregistreze printre inovații sau să-i verifice prezenta; cuvîntul rămîne astfel, din punctul de vedere al oficializării lexicale, un fel de clandestin .
Un cuvînt misterios by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17935_a_19260]
-
Doză infinită de răbdare și coeficientul sporit de resemnare sînt la femei adevărate arme albe care le asigura sau nu reușită, supraviețuirea. În Va ninge oare de Crăciun? , în atmosferă neorealista incredibil captata de debutanta Sandrine Veysset care și-a fixat locul de observație la o modestă fermă legumicola, eroina - mama a șapte copii ce muncesc cot la cot cu ea - este și soție iubitoare, desi știe că bărbatul mai are o familie, undeva pe drumul zarzavaturilor spre oraș. Obedientei îi
Femei despre femei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17990_a_19315]
-
barem atît, să scriu un roman. Cu premiile, nu-i vorba, nu stau rău. Nu-s ele Goncourt, dar Goncourt e pentru mediocri. De exemplu pentru Proust. À propos! Vrei să-ți spun o răutate despre iubirile shakespeariene? Adolescentul se fixă așa de tare, cînd sexul nu era accesibil, că astăzi, fiindcă inconștientul lui nu-l credea capabil să-și mai găsească o iubită. De aceea avea atîta avînt încît urca și în balcon". Cinismul devine tandru, catifelat. Înfrăgezeste textul... Dar
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
rotund și rotofei era zugrăvita figură roz a unei femei acare îi semăna că o soră.ă I-am zis că-l găsesc a fi ain formă. El mi-a mulțumit cu un surîs de satisfacție profundă. Vorbindu-mi mă fixă cu ochii săi mici, de reptilă, negri și strălucitori. Nu cunosc pe lume alți ochi mai asemănători ochilor unui șarpe, decît pe cei ai lui Mihai Antonescu. Pe biroul lui, într-o vaza de cristal, înflorea un buchet de trandafiri
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
de investigație de-a dreptul fascinant. Studiul Domniței Tomescu nu e o carte de popularizare: are o miză lingvistică foarte serioasă, oferind prima descriere completă și sistematică a comportamentului morfologic al numelor proprii românești. Prezentarea strict gramaticala, clară și riguroasă, fixează punctele de reper indispensabile pentru a vorbi despre statutul special pe care il au în limba numele proprii. Autoarea a ales drept categorii onomastice reprezentative - care ilustrează de fapt și complexitatea domeniului, în interiorul căruia diferențele de uz pot fi foarte
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
o clipă de tot felul de trăiri demodate. Alfabetul doamnelor este un eseu erudit și fantezist, ca Domină bonă al lui G. Călinescu, dar și un studiu de imagologie, realizat cu sagacitate. Privirea visătoare a Ioanei Pârvulescu, deși nu se fixează niciodată prozaic asupra vreunui detaliu, este o privire căreia nu-i scăpa nimic. Ea înregistrează cu acuitate modul cum arata femeile în realitate, modul cum și le reprezintă bărbații pe femei, modul cum își închipuie femeile că le văd bărbații
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
emisiei, adaptarea la sonoritatea partenerelor etc. Totul se petrece lejer, fără crispări, ca în glumă, dificultatea "sportivă" și artistică reală fiind mascată de zîmbet, umor, bucuria de a cînta. Ceea ce se transmite și ascultătorilor. Nu sunt cîtusi de puțin primadone fixate într-o tipologie. Au o mare flexibilitate stilistica adaptată la repertoriul divers, dar nu opera este zona optimă, ci opereta și mai ales musicalul. Sunt simpatice, naturale, au în cel mai înalt grad simțul show-ului și plac. Dar pentru că
Trei soprane, trei cronicari () [Corola-journal/Journalistic/18012_a_19337]
-
care erau, totodată, si istorii ale limbii: Aron Densusianu, 1885, I. Nădejde, 1886, Al. Philippide, 1888), conceptul însuși de istorie literară a cunoscut o evoluție interesantă, nu lipsită de surprize. La început de tot, nici conceptul de literatură nu era fixat cuprinzînd deopotrivă domeniul literelor, științelor și artelor sau pe al istoriei, științei și poeziei, după cum ne încredințează un cercetător sau altul. Difuz încă, o bucată de vreme, conceptul de istorie literară pare să aibă ca obiect cînd viața intelectuală în
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
medii provinciale (adică: banale, repetitive, dar nu mai puțin greu de înțeles, cu nebănuite - rămase în sugestie - resurse "ficționale"): "Nici nu va dati seama cît de apăsătoare și monotona poate fi existența într-un tîrg de provincie!", spune un personaj, fixînd și dramă, dar și fericirea omului bacovian care întrezărește o fanta repede însă închisă - o carte care nu se închide, ci i se trîntesc, nervos, coperțile. Orașul mohorît, monoton, unde "nu-ți rămîne altceva de făcut decît să măsori trotuarul
Melodrame suspendate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/18069_a_19394]
-
ai postmodernității. Ca să nu mai vorbim de secolele anterioare, dacă n-ar fi decît să începem cu Boileau (al carui singur "drept" de a se află într-un punct zero mai mult decît ipotetic este faptul că așa s-a fixat el în cele mai multe conștiințe umaniste) sau de mileniile trecute, dacă e să ne rezumam, tot atît de arbitrar, la Aristotel. Totuși, după cum știe toată lumea, reflecțiile serioase și oarecum sistematice cu privire la esență literaturii, mai exact la relațiile dintre ficțiune și "realitate
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
Marină Constantinescu Interesant cum două-trei generații susțin că au fost vrăjite de același lucru: teatrul radiofonic. Ani la rîndul, părinții mei, de exemplu, habar n-aveau cum arata cutare actor. El era "o voce", de altfel, inconfundabila, fixată în memoria auditiva, si nu vizuală, cum ar fi firesc pentru un spectacol de teatru. La fel, anii de fidelitate față de Radio Europa Liberă tot voci au însemnat, pentru mine, cel putin, o exprimare nonfigurativa, o fugă de imagine, o
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
lampă. Și, astfel, începe traiul sau de eremit, descris atent, cu sfințenie și recunoștință. Uimitor că, aici, libertatea este totală, fără prezenta obligatorie la serviciile religioase, liberă fiind și conduită personală. Își descrie tovărășii de călugărie mai mult pentru a fixa, pe hîrtie, obiceiuri și cutume, mai toți practicînd activ yoga, meditînd, si actualizează spiritualitatea cărților sacre, pe care, unii, le citesc. Cu siguranta, aici, in mînăstire, a studiat, măi adîncit, viitorul savant practicile yoga, descrise, apoi, în cartea omonima. Să
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]