3,336 matches
-
parlamentare, surprinzând fizionomii și atitudini caracteristice. Însemnările din „Binele public” și le-a înmănuncheat în culegerea Observări sociale și morale (1881). Sunt meditații, copleșite de poncife, asupra nestatorniciei destinului, asupra familiei și societății, a sărăciei și bogăției, a fericirii. În fiziologiile lui (ciclul Tipuri apărute din „Literatorul”), R. configurează în tușe repezi, nervoase, profiluri sugestive (parvenitul, cocheta ș.a.m.d.). Este în această pictură de caractere o pornire pătimașă, disimulată îndeobște sub scepticism ironic, divulgată în accentele de sarcasm. Schițele și
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, Paris, 1858; ed. îngr. și pref. Mircea Anghelescu, București, 1979. Traduceri: [Lamartine, autori neidentificați], în Plăcerea sâmțirei, Iași, 1837. Repere bibliografice: Popovici, Romant. rom., 364-367; Ist. lit., II, 597-599; Cornea, Originile, 595-596; Titus Moraru, Fiziologia literară, Cluj, 1972, 149-153; Mircea Anghelescu, Necunoscutul D. Rallet, RITL, 1975, 4; Dicț. lit. 1900, 721-722; Manolescu, Istoria, I, 227-231; Dicț. scriit. rom., IV, 17-19. F.F.
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
7). Figura 7. Vascularizația renală Rinichiul are o bogată inervație simpatică. Nervii simpatici însoțesc arterele renale și arteriolele glomerulare și se distribuie la nivelul pereților arteriolari, la aparatul juxtaglomerular și la polul bazal al unor tubi. 1.4. Funcțiile tubulare (fiziologia tubulară) După elaborarea urinii primitive, aceasta suferă la nivelul tubilor procese de reabsorbție și/sau de secreție care se pot realiza printr-un mecanism activ situat în celulele diferitelor segmente ale tubului sau mecanism pasiv (gradient de concentrație). Componentele tubulare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
LA HD, TREBUIE LUATĂ îN DISCUȚIE îN URMĂTOARELE SITUAȚII: Insuficiența clearance-ului sau al ultrafiltrării; Episoadele frecvente de peritonită; Complicații mecanice ale accesului peritoneal care nu pot fi rezolvate; Pierderile importante de proteine și malnutriția severă; Hipertrigliceridemia severă. b. Anatomia și fiziologia peritoneului ca membrană de dializă Membrana peritoneală este formată din două foițe, parietală și viscerală, între care se găsește cavitatea peritoneală. Peritoneul funcțional este constituit din trei straturi - mezoteliul, interstițiul și endoteliul capilar - prin care au loc schimburile de apă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în anii 1821, 1822, 1823 la satul Șărăuții, în raiaua Hotinu. Nuvela Zuma sau Discoperire scorțâșoarii tămăduitoarei de friguri, adecă a hinii e o scriere cu tentă moralizatoare, după M-me de Genlis, iar Moralicești haractiruri, trădând o înclinație timpurie pentru fiziologia literară, reprezintă tălmăcirea unor imitații ale lui Dimitrie Darvari după Teofrast. Crispin, rival stăpână-său, după Lesage, și o transpunere dintr-un autor necunoscut completează acest prim lot de încercări. În 1823 traduce, după un text grecesc al lui Evghenie
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
un prieten, N. inaugurează un gen nou în literatura română, genul epistolar. Un mozaic de aspecte se configurează aici, de la cele lingvistice (Critică) până la cele de natură istorico-socială (Ochire retrospectivă). Moralist de esență clasică, prozatorul se exersează în crearea de „fiziologii”. Fiziologia provințialului, Un poet necunoscut, Lumânărică sunt încercări de caracterologie, în timp ce Istoria unei plăcinte tinde spre pictura de moravuri. Deplângând risipirea acelor urme ce atestă originea străveche a neamului (Vandalism), precum și stingerea unor deprinderi patriarhale (tipul boiernașului de țară din
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
prieten, N. inaugurează un gen nou în literatura română, genul epistolar. Un mozaic de aspecte se configurează aici, de la cele lingvistice (Critică) până la cele de natură istorico-socială (Ochire retrospectivă). Moralist de esență clasică, prozatorul se exersează în crearea de „fiziologii”. Fiziologia provințialului, Un poet necunoscut, Lumânărică sunt încercări de caracterologie, în timp ce Istoria unei plăcinte tinde spre pictura de moravuri. Deplângând risipirea acelor urme ce atestă originea străveche a neamului (Vandalism), precum și stingerea unor deprinderi patriarhale (tipul boiernașului de țară din Pentru
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
în 1841, 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești. În scrisul românesc N. are titlul de merit al unui precursor. El inițiază, prin Aprodul Purice, poemul istoric, în scrisori îl anticipează pe memorialistul Ion Ghica, iar cu fiziologiile, devansându-i pe Mihail Kogălniceanu, Nicolae Filimon și pe Ion Ghica, impune specia. Cu echilibrul său clasic modulat de luciditate ironică, N. este primul nostru mare prozator modern. C. Negruzzi este întâi de toate un mare prozator, fără invenție, mărginit
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
individual importante pentru cunoaștere: universul în care trăim, soarele, specia umană printre celelalte specii biologice, România, Australia etc., printre celelalte țări. Patologia umană este în raport cu patologia speciilor biologice în general o disciplină cu obiect individual. La fel și anatomia și fiziologia umană. Apariția unor discipline științifice ale obiectelor individuale exprimă în mod clar limitele științelor generalului, atât în mod absolut, cât și relativ. Dintr-o știință generală a corpurilor fizice mari care compun universul, presupusă completă, poți deriva o mulțime de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
geografia; chiar dacă am considera că pământul nu se schimbă semnificativ în timp, procesul nu e încheiat în moddefinitiv. Apar mereu noi aspecte, se fac corectări măsurătorilor anterioare. După cum lesne se poate observa, disciplinele considerate în această categorie- geografia, anatomia și fiziologia omului etc. - sunt și ele atemporale. Nici ele nu iau în considerație timpul ca o dimensiune importantă a cercetării lor. Motivul este însă cu totul diferit de cel pentru care științele generalului fac abstracție de timp. Științele analizate aici pornesc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
starea prezentă a configurației spațiale a societății și a mediului său natural. Ea este însă complementară cu o disciplină posibilă ce ar putea fi determinată drept „geografie istorică” și ale cărei elemente, în funcție de necesitățile cercetării, au fost dezvoltate. Anatomia și fiziologia omului este o știință atemporală. Ea descrie specia umană așa cum este în prezent, fără a exclude însă un interes pentru istoria biologică a speciei umane. Relativa stabilitate, pe o perioadă mai lungă de timp, a unui obiect individual reprezintă condiția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
stimulului condiționat. Autorul a dedus că, dacă anxietatea poate inhiba alimentarea, aceasta din urmă poate, la rândul său, într-un context diferit, să inhibe răspunsul anxios. El vede în acest antagonism o manifestare a fenomenului de inhibare reciprocă descris în fiziologie de către Sherrington. Wolpe enunță principiul acestui antagonism în următorii termeni: „Dacă, în prezența unor stimuli responsabili pentru anxietate, se instalează un răspuns antagonist acesteia, capabil s-o suprime în totalitate sau parțial, legăturile care unesc stimulii nociceptivi de anxietate trebuie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se referă la entități interne sau constructe de natură tautologică sau analogică. Astfel, denumirea descriptivă a unui comportament este, adesea, transformată într-un substantiv explicativ. Dinamica aparatului psihic este conceptualizată cu ajutorul împrumuturilor analogice de la alte discipline cum ar fi fizica, fiziologia, biologia, etc. Lipsa de consistență sau respingerea unei evaluări critice a ipotezelor, teoriilor și tratamentelor permite evitarea repunerii în cauză a postulatelor și dogmelor, și menținerea coerenței unui sistem închis promulgat de către părintele fondator. Abordarea cognitiv-comportamentală Principiile abordării cognitiv-comportamentale Abordarea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sexualității soțului său. Evocarea uscăciunii vaginale a constituit o revelație. Faptul că a identificat neplăcerea apărută în timpul unei tentative de penetrare n-a determinat-o să acționeze imediat (să utilizeze un gel hidratant). Carolyn ascultă ceea ce terapeutul îi explică în legătură cu fiziologia hormonală. Carolyn - Credeți că sunt responsabilă pentru impotența soțului meu? Terapeutul - Nu, bineînțeles, dar faptul de a contracta vulva în momentul penetrării nu rezolvă nimic în cazul unui penis cu tonicitate scăzută. Carolyn - N-am abordat niciodată subiectul referitor la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra metodelor Întrebuințate de deosebitele științe În descoperirea și expunerea adevărurilor lor. Nou de Însemnat În acest manual este a se vedea colaborând la el reprezentanți ai științelor pozitive, mai mult sau mai puțin exacte, ca matematicile, fizica, chimia, morfologia, fiziologia, științele medicale, Împreună cu acei ai disciplinelor care tratează despre faptele spiritului, ca psihologia, sociologia, morala și istoria. Această colaborare arată o apropiere Între cei ce caută a desfunda tărâmul adevărului și dovedește că reprezentanții științelor pozitive nu mai privesc disciplinele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
leagă pe dinafară discipline ale căror cercetări metodologice ar fi condus la rezultate mult mai mulțumitoare. Așa mi se pare că s-au hărăzit În zadar două capitole la două științe cu totul Înrudite prin obiectul cercetărilor lor: morfologia și fiziologia, care nu sunt decât două capitole din știința vieții sau biologia; căci morfologia studiază formele și deci organele ființelor vii, pe când fiziologia se ocupă cu funcționarea acestor organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată că acestă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au hărăzit În zadar două capitole la două științe cu totul Înrudite prin obiectul cercetărilor lor: morfologia și fiziologia, care nu sunt decât două capitole din știința vieții sau biologia; căci morfologia studiază formele și deci organele ființelor vii, pe când fiziologia se ocupă cu funcționarea acestor organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată că acestă știință este Într-o foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea adăuga că ,,orice organ implică o funcțiune și orice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vieții sau biologia; căci morfologia studiază formele și deci organele ființelor vii, pe când fiziologia se ocupă cu funcționarea acestor organe. De aceea și dl Giard, autorul capitolului asupra morfologiei, constată că acestă știință este Într-o foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea adăuga că ,,orice organ implică o funcțiune și orice caracter morfologic corespunde unui caracter fiziologic” (p. 162). Dar, chiar când s-ar Îngădui acest pleonasm științific, căci prea multă bogăție nu strică, nu se pot Închide
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fapt Într-o formă. Faptul este explicat când el se arată identic cu unul din fenomenele pe care le produce unul din acei soriți nedefiniți, pe care Îi numim teorie sau formă” (p. 91). Dl Le Dantec susține, vorbind de fiziologie, că „obiectul acestei științe este explicarea fenomenelor vieții, adică ridicarea lor la legile generale ale fenomenelor naturale” (p. 181). Aceste două funcții ale generalizării științifice, prevederea și explicarea, sunt date chiar ca una condiționând pe cealaltă. Dl Picard afirmă că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perturbând funcționarea normală a acestora). Efectele biologice care apar în urmă iradierii, sunt dependente de: doză de radiații și debitul dozei. Efectele biologice ale radiațiilor pot fi grupate astfel: Efecte somatice - care apar la nivelul celulelor somatice și acționează asupra fiziologiei individului expus, provocând distrugeri care duc fie la moartea rapidă, fie la reducerea semnificativă a speranței medii de viață. Leziunile somatice apar în timpul vieții individului iradiat și pot fi imediate sau tardive. Efectele somatice imediate sau pe termen scurt, se
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
bacalaureatul în 1894; în toamna aceluiași an se înscrie la Facultatea de Științe a Universității din București, secția de științe naturale, pe care o va absolvi în 1897. Va fi, până în 1903, asistent, apoi șef de lucrări la Institutul de Fiziologie, iar din 1902, după trecerea examenului de capacitate, și profesor la Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași. Transferat în 1904 la Liceul „Matei Basarab” și la Seminarul Pedagogic din București, este numit trei ani mai târziu de Spiru Haret inspector
KIRIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287714_a_289043]
-
dinamica socială, respectiv evoluția și progresul social. Tranziției de la societatea tradițională la cea industrială i-ar corespunde astfel o nouă știință naturală a societății, care n-ar fi alta decât sociologia. Trecând de la „știința morală” la „știința omului” și de la „fiziologia socială” la sociologie, proiectul iluminist al științei sociale a prins un contur mai clar și a deschis calea unei dezvoltări viitoare. Invocând societatea industrială în epoca de avânt a revoluției industriale și de conturare a consecințelor Revoluției franceze, Saint-Simon și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
privit și cercetarea activității spirituale, considerând că științele oferă, prin observațiile și legile lor, un suport solid în acest sens. După el, fenomenele psihice sunt strâns legate de cele biologice și, în consecință, cerea psihologiei să țină seama de rezultatele fiziologiei. De pe această poziție, acceptând ideile lui Ludwig Feuerbach, M. a fost un ateist, considerând că religia, pe care totuși nu a respins-o integral, închide calea spre progres, căci se opune prin dogmatismul ei investigării științifice. Susținând că științele pozitive
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
susținere sau oprire al acestui „torent” funcțional. Activitatea motorie a copiilor urmăriți în cursul cercetării (tabel 1.1.) este interesanta în ceea ce priveste înregistrările electromiografice și la interpretarea acestora prin histograme.( fig 1, 2, 3 ,4,) Kinetoterapia se bazează pe fiziologia neuro-musculară de formare a engramelor, pe principiul repetiției, ca principiu de bază al obținerii unei mișcări, posturi sau poziții coordonate și în final a funcției stato kinetice globale a „produsului final” mersul și alergarea. Indiferent de afecțiunea aparatului locomotor, obiectivele
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]
-
H. Asperger, Z. Lutz, 2006, pg 4) au constatat că aproximativ 80 % dintre copii între vârsta de 6-9 ani și copii cu nevoi speciale (CES) prezintă tulburări ale motricității și mai ales dificultăți ale mersului. (Ardelean, G, Filipaș, I., 2003, Fiziologia efortului (Ergofiziologie), Satu-Mare, Editura Daya, pg. 53, 87,). Stadiile creșterii și dezvoltării la copilul cu mic dar și la copiii cu diferite afecțiuni peri și postnatale se succed în aceeași ordine ca și la copilul normal, sănătos clinic, doar că
MERSUL, „PRODUS FINAL” AL MATURIZĂRII NEUROMOTORII. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Zoltán Pásztai () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_809]