567 matches
-
zadar". Caracteristicile gramaticale ale locuțiunii sunt ordinea de obicei fixă a componentelor, posibilitățile reduse de disociere, frecventa dificultate a analizei interioare a grupului (de exemplu în "a băga de seamă, a ține minte, pe de rost") și prezența unor forme flexionare neacceptate de standard în afara locuțiunilor: "a băga în sperieți, "de-a prinselea, "pe de lături". Există uneori paralelisme de structură între locuțiuni corespunzătoare unor părți de vorbire diferite. Exemple: Uneori asemenea paralelisme se creează prin derivare: "a aduce aminte" > "aducere
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
fi clasificare flexionară a lui Zygmunt Saloni sau clasificare sintactică a lui Roman Laskowski. Sunt și cuvinte care reprezintă caracteristici ale mai multora clase, precum "stukrotnie", care este numeral din punctul de vedere semantic, dar adverb din punctul de vedere flexionar. Limba poloneză are actual două număre — singular și plural. Utilizarea dualului s-a restrâns în curs de dezvoltare a limbii vorbite și dispărea subsecvent din limbă literară. Unică limbă slavă care și-a păstrat dualul este slovenă — în poloneza se
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
ureche). Paradigma duală este folosită în referință la organe iar paradigma plurală — cu toate alte semnificări ale acestor cuvinte. Limba poloneză dispune în general de trei genuri: masculin, feminin și neutru, dar se poate le mai impărți după paradigme lor flexionare — genul masculin are trei subcategorii: masculin personal, masculin animat și masculin neanimat, iar genurile feminin și neutru sunt în plural unite în genul nemasculin. Adjective și unele pronume și numerale se declină după gen, iar substantive au gen neschimbător (astfel
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
centum"). Fiind vorbită pe un teritoriu întins, se presupune că ar fi existat diferențe dialectale, sau chiar diferite limbi: limba dacă în nordul teritoriului ocupat de traci și limba traca la sud-est de acest teritoriu. [[Categorie:Limba moldoveana [[Categorie:Limbi flexionare]] [[Categorie:Limbi indo-europene]]
Limba tracă () [Corola-website/Science/313999_a_315328]
-
insular” fiindcă norvegiana nu mai prezintă caracteristicile comune cu islandeză și feroeză deoarece a fost puternic influențată de daneză. a păstrat foarte multe particularități gramaticale ale limbilor germanice mai vechi și se aseamănă cu norvegiana veche din perioada anterioară simplificărilor flexionare, asta datorită izolării sale față de țările scandinave. Islandeza modernă încă este o limbă flexionară, păstrând patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ și acuzativ. Substantivele pot avea trei genuri: masculin, feminin și neutru. Există două paradigme principale pentru fiecare gen: cea
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]
-
manual de aromână al lui Iancu Ballamaci (2010) caută să se adreseze tuturor vorbitorilor de aromână dând de multe ori variante în diferite graiuri. Un dicționar al Matildei Caragiu Marioțeanu (1997) se dorește a fi normativ, recomandând pronunțări și tipuri flexionare după mai multe criterii. Unul este cel al ariei majore, conform căruia alege trăsături generale în aromână și nu limitate la unele regiuni. După criteriul etimologic, recomandă forme cât mai apropiate de etimoni, nu deformate, cum există un unele graiuri
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
caz de altul să fie preluată de către determinanți și adjective. Mai mult, datorită cunoscutul schimb de sunete, terminațiile variate ale adjectivelor definite ("n") au fuzionat până când au mai rămas doar două terminații ("-e" and "-en") folosite pentru exprimarea unei categorii flexionare din cele șasprezece (masculin/feminin/neutru/plural împreună cu nominativ/acuzativ/dativ/genitiv - germana modernă unește toate genurile la plural). Terminațiile adjectivelor indefinite ("a/ō") au fost mai puțin afectate de către schimbul de sunete, așadar au mai rămas șase terminații ("-, -e
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
unește toate genurile la plural). Terminațiile adjectivelor indefinite ("a/ō") au fost mai puțin afectate de către schimbul de sunete, așadar au mai rămas șase terminații ("-, -e, -es, -er, -em, -en"), distribuite într-un așa fel încât să poată exprima categoriile flexionare cu ușurință. Următorul tabel înfățișează un substantiv tipic de tipul "a", din proto-germanică, "*fiskaz" („pește”), și dezvoltarea sa în diverse limbi literare vechi: Câțiva dintre termenii din tabelul de mai jos au avut parte de schimb semantic. De exemplu, forma
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
sunt cazuri în care topica este total fixă și altele în care este relativ liberă. În general se observă că în limbile în care raporturile sintactice se exprimă în primul rând prin afixe adăugate părților de vorbire nominale, adică cele flexionare și cele aglutinante, topica este mai liberă decât în cele care nu prezintă această caracteristică, exprimând raporturile sintactice în primul rând prin topică. De exemplu, în limba latină "Agnum est lupus" și "Lupus est agnum" au același sens gramatical, „Lupul
Topică () [Corola-website/Science/317846_a_319175]
-
plus vite!" „Când sosiți? Spuneți-ne cât mai repede!”. După locul unde se află referentul lor, pronumele personale de persoana a III-a pot fi: Pronumele personale pot să-și schimbe forma conform funcției lor sintactice, cel puțin în limbile flexionare și în cele aglutinante. Numărul formelor variază în funcție de limbă. De exemplu în limba engleză este mai redus decât în franceză sau română. În engleză, persoana a II-a are o singură formă, "you" (unică și pentru singular și plural), persoana
Pronume personal () [Corola-website/Science/317818_a_319147]
-
familiei indo-europene. Calvert Watkins a contestat această ipoteză ducând la respingerea ei generală de către lingviști și înlocuind-o cu impoteza de influențe mutuale lungi provocate de mulți ani de vecinătate. Oarecare ar fi motivul acestor analogii, similitudinea marcantă a sistemului flexionar al limbilor cu siguranță a ușurat înlocuirea galicei cu latina. Se presupune că limba galică a avut șase sau șapte cazuri gramaticale. Împărtășea cu latina nominativul, genitivul, acuzativul, dativul și vocativul, dar în locul ablativului avea instrumentalul și, probabil, locativul, la
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
că limba galică a avut șase sau șapte cazuri gramaticale. Împărtășea cu latina nominativul, genitivul, acuzativul, dativul și vocativul, dar în locul ablativului avea instrumentalul și, probabil, locativul, la ca și limbile slave și baltice. Cele mai bine atestate sunt formele flexionare ale substantivelor cu teme pe -o- și -ă- și la nominativ și acuzativ. Tabelul de mai jos prezintă toate modelele de declinare atestate. Rubrica goală înseamnă că forma declinată pentru acest grup de declinare nu este atestată în surse. Inscripțiile
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
ordinea subiect-predicat-obiect a fost cel puțin posibilă, dacă nu chiar preferată de vorbitori. Iată un exemplu (abrevierile folosite sunt explicate în caseta la dreaptă): Unele inscripții arată însă șabloane deosebite: predicat-subiect-obiect, așa cum în irlandeză și galeză de azi. Datorită caracterului flexionar al limbii, celelalte combinații apar și ele, spre exemplu ordine „latină”, cu verbul la sfârșitul prepoziției, trăsătura împărtășită cu celtiberică. Sunt atestate și prepoziții cu verb la început, acestea însă au caracter imperativ, emfatic sau de contrast. Iată un exemplu
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
tratată ca o parte de vorbire aparte, pe când în gramaticile francezei și ale românei nu este vorba despre cuvinte particule. Privitor la limba română, gramaticile tradiționale consideră particula un „segment invariabil atașat la sfârșitul unui cuvânt sau al unei forme flexionare”, ori un „element lingvistic invariabil de diferite origini, cu corpul fonetic redus, atașat unui cuvânt ca întăritor al sensului acestuia”. În limba română standard există două asemenea particule: În graiuri există și alte particule: "colo-șa, "ici-șa, "acolo-ia". În unele gramatici
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
În lingvistică, modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care indică raportarea la realitate a acțiunii, a întâmplării sau a stării exprimate de verb: fapt, transmiterea unei informații auzite, poruncă, interdicție, dorință, eventualitate etc. În multe limbi, cum sunt limbile flexionare și cele aglutinante, modurile se exprimă prin forme specifice, redate prin afixe și/sau verbe auxiliare. Modul este asociat cu alte categorii ale verbului, timpul și aspectul. În gramaticile tradiționale ale limbii române, modurile sunt împărțite în două categorii: moduri
Mod (gramatică) () [Corola-website/Science/316432_a_317761]
-
tamilă: „aytam”, însemnând „a trimite înainte, a descărca”), numită și de către gramaticienii timpurii, în fonologia sanscrită (""), este numele unui sunet, , scris în felul următor: este un alofon al fonemelor și în pauza de la sfârșitul unui enunț). Din moment ce este un sufix flexionar comun (la nominativ singular, persoana a II-a singular, etc.), visarga apare frecvent în textele sanscrite. În ordinea tradițională a sunetelor sanscrite, visarga împreună cu anusvăra apare între vocale și consoane oclusive. Pronunția exactă a visarga în textele vedice poate varia
Visarga () [Corola-website/Science/334445_a_335774]
-
înviorare a atmosferei în timpul unei călătorii de durată. Nu există un ansamblu universal de reguli pentru "Fazan". De cele mai multe ori jucătorii hotărăsc de comun acord ce fel de cuvinte sunt admise. Cel mai des se exclud numele proprii și formele flexionare ale cuvintelor, fiind permisă numai forma de dicționar. Repetiția unui cuvânt deja folosit, fie de către jucător însuși, fie de către orice alt jucător, este de asemenea frecvent interzisă. Nepermise sunt și uneori cuvintele alcătuite din doar două litere, considerate prea scurte
Fazan (joc) () [Corola-website/Science/331764_a_333093]