994 matches
-
tău !” „Ionică, eu mor ! Mor! M-au omorât ! Nu le dau nimic! Ai grijă că sunt mai perverși decât crezi tu !” Se referea la Securitate și perversitatea acesteia. S-a stins imaculat, ca o lacrimă ori ca un prunc, spune Florentin Popescu în „Viața lui V. Voiculescu”, Editura Vestala, București, 2008. Și-a dat spiritul și sufletul în seama lui Dumnezeu, în care a crezut toată viața cu toată puterea inimii lui. După dorința exprimată, a fost înmormântat în hainele cu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
mult mai ușor. Sărbătoarea lui Columb trece deci destul de puțin luată în seamă. De altfel posteritatea a fost nedreaptă cu el, întrucât continentul nou, trebuia denumit Columbia. Numele actual i-a fost dat de istoricul german Martin Waltsermüller, după numele florentinului Amerigo Vespucci, care a publicat un raport între 1501-1502 asupra acestei părți de lume. Columb a fost primit la începul ca un mare erou de regele Ferdinand și de regina Isabella a Spaniei. A mai făcut trei mari călătorii, luând
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Aviv, Istanbul și Bordeaux, Katya Kabanova la Tokyo, Prințesa străină în Rusalka, la Opera Bastille și la Roma, ambele din opera omonimă a lui Dvorak, ș.a.m.d. Personal, îi place să-și amintească Tosca, în reprezentație la Maiul muzical florentin, sub bagheta lui Zubin Mehta. Dacă nu altfel, vocea i-o puteți asculta pe site-ul ei, www.anda-louise-bogza.com. Mi-ar fi plăcut să vă scriu mai mult și mai substanțial despre Anda-Louise, dar spațiul nu-mi permite. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
cca. 1330). În Boemia, mecenatul lui Carol al IV-lea întreține ateliere active la Praga. În Italia, arta miniaturii urcă spre nord, în Toscana și Lombardia, unde influența franceză este evidentă; cele mai frumoase manuscrise sînt decorate de artiști milanezi, florentini și sienezi. Spania suportă influențele franceză și italiană, mai ales în Catalonia și Aragon; cele mai bune manuscrise ilustrate sînt Missel de Sainte-Eulalie, Bréviaire de Martin d'Aragon și Heures d'Alphonse le Magnanime. În secolul al XV-lea, ilustrația
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în mijloc se înalță deodată semeția nobilă a Columnei lui Traian, a cărei umbră desfășoară splendorile Imperiului și ale Evului Mediu florentin, aici: "Ô César ambigu ceint de fauves couronnes" și aici: "Florence avec un lys tout rouge au bout des doigts!". Tot în Italia se schițează romanul Amor vincit, căruia i se apreciază descrierile precise, calde, artistice ale Sienei și Miradorului
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
asemănări și corespondențe între latină și greacă: Suppum antiqui dicebant, quem nunc supinum dicimus ex Graeco, videlicet pro adspiratione ponentes (s) litteram, ut idem űλας dicunt, et nos silvas; item έξ sex, et έπτά septem 234. Filippo Sassetti, un negustor florentin ajuns în India, a fost printre primii care a observat, în 1585, unele asemănări între cuvinte sanscrite și italiene că deva/dio "zeu", sarpa/șerpe "șarpe", sapta/sette "șapte", ashta/otto "opt", nava/nove "noua". Savantul și lingvistul olandez Marcus
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ideea atenuării formulei de abjurare. Oricum pe formula de abjurare se află data de 22 iunie 1633. Acest proces al lui Galilei nu a trecut neobservat între gânditorii vremii, ci dimpotrivă a avut un ecou deosebit mai ales pentru că filosoful florentin a respectat toate rigorile cerute de biserică în ceea ce privește modalitatea a afirma un punct de vedere și tot a fost condamnat. De exemplu Descartes după acest proces devine foarte atent la ceea ce publică. El refuză să mai publice dându-și seama
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
el va deschide prin opera sa zorii prerenașterii. Toma De Aquino îi era unul dintre dascălii preferați. T.S. Eliot îl consideră în eseul său, Dante, scris în 1929, "cel mai universal dintre poeții care au scris în limbi moderne". Poetul florentin apelează în marele său poem la alegorie, care înseamnă, cum subliniază și poetul Țării pustii, imagini vizuale clare. Citim în eseul amintit: "Imaginația lui Dante era o imaginație vizuală. O imaginație vizuală în alt sens decît aceea a unui pictor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prin vorbele folosite se semnifică ceva în sens propriu și ceva în sens figurativ și în acest caz este literal nu numai sensul figurii (de stil), ci și ceea ce ea reprezintă". În Estetica lui Dante, Edgar Papu prezintă ce înțelege florentinul prin Poezie, apelînd la De vulgari eloquentia (Despre arta vorbirii în limba vulgară) unde Dante afirmă: "că o poemă, așa cum ar fi Divina Comedie, cuprinde următoarele șase componente: subiectul sau sensul, forma, titlul, acțiunea, scopul și genul filosofiei. Îndeosebi, ultimii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nd din 1459, pe strada principal? a ț�rgului existent, un centru de oră? �n jurul unei pie?e trapezoidale, �ncadrat? că o scen? de fă?adele catedralei, palatului comunal ?i, lateral, de cele ale altor dou? palate de tip florentin. ?în�nd de rezolvarea simetriei, aceste edificii, av�nd elemente asem?n?toare, �?i p?streaz? totu?i individualitatea. �n sf�r?it, pia?a permite ie?iri c?tre c�mpul pe care-l domin?. Pienza, laborator pentru un
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
L. Laurana ?i F. Di Georgio Martini. Articulat organic cu ora?ul medieval, cu peisajul ?i cu topografia, acest monument, fruct al unui empirism savant, refuz? ordonarea sistematic? a mediului urban al c?rui centru de gravitate este. Palatul urban florentin Deci, ora?ul din secolul al XV-lea cap?ț?, lent ?i punctual, un aspect mai degrab? modern prin prezen?a unor noi tipuri arhitecturale. Palatul florentin este piesă cea mai important? a acestei evolu?îi. Prototipul este construit de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sistematic? a mediului urban al c?rui centru de gravitate este. Palatul urban florentin Deci, ora?ul din secolul al XV-lea cap?ț?, lent ?i punctual, un aspect mai degrab? modern prin prezen?a unor noi tipuri arhitecturale. Palatul florentin este piesă cea mai important? a acestei evolu?îi. Prototipul este construit de Michelozzo (1396-1472) pentru familia di Medici (1444-1459). Este un bloc cubic cu dou? componente fundamentale. Mai �nt�i, curtea interioar? p?trat? (cortile), m?rginit? de patru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spiritul umanist este cel mai bine perceput ?i asimilat. �n cursul campaniilor lor militare �n Italia de Nord (1495-1525), regii Fran?ei ?i cur?ile lor s�nt sedu?i de decorul str?lucitor al arhitecturii lombarde, dar ignor? rigoarea florentin? ?i grandoarea român?. �n consecin??, aceast? admira?ie exagerat? introduce fine ornamente italienizante pe volumele ?i compartiment?rile gotice ale castelelor din regiunea Loarei, seduse de simetrie: castelul Chenonceaux (prima construc?ie, 1515); aripa Francisc I de la castelul Blois (1515-1524
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o oarecare m?iestrie �n integrarea �n viziuni fran?uze?ți � volumetrie ?i policro-mie a fă?adelor � a ritmurilor clasice, ?i nu doar a ornamentelor, ca p�n? atunci. Decorarea interioar? este asigurat? de arti?ți italieni, mai ales de florentinul Rosso (1494-1540), autor al frescelor ?i stucurilor de la galeria Francisc I (1534-1540), precum ?i de Primatice ?i de N.�Dell�Abbate, care lucreaz? p�n? �n 1570 ?i constituie aici stilul ?colii de la Fontainebleau. Deceniul 1540 marcheaz? cotitură decisiv? c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cur�nd numero?i constructori ?i decoratori italieni, pentru a construi, de-a lungul �ntregului secol al XVI-lea, emblemele puterii sale, �n primul r�nd castelul Wawel (1502-1536) de la Cracovia, cu al s?u cortile cu arcade �n stil florentin. De asemenea, �n 1580, vene?ianul B.�Morando deseneaz?, �n spiritul ra?ionalismului urbanistic italian, ora?ul Zamosc (1578-1599), cl?dirile sale de prestigiu ?i fortifica?iile sale. Pe l�ng? Rusia sau Ungaria, unde italienismul este receptat mai ț
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
un simbolism public aparte, în România de la cumpăna veacurilor. Articolul, semnat cu un pseudonim, Lys, era intitulat Mânia streinismului și aducea în prim plan faptul că Primăria Capitalei comandă un bust, ce trebuia să-l înfățișeze pe Rege, unui sculptor florentin, un anume Romanelli, destul de modest, în opinia autorului, care nu avea la activ decât un monument al lui Victor Emanuel ridicat pe undeva prin Italia 1. Creațiile acestor artiști străini, importați în România, "cari'și bat joc de noi", îi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
demonstrează precizia limbajului anticilor, au drept efect mai ales încurajarea scriitorilor de a o aplica limbilor populare. Oarecum blocate pînă atunci de dominația limbii latine, acestea vor cunoaște curînd o dezvoltare rapidă. O limbă specific italiană se născuse deja cu florentinul Dante (1265-1321), autorul Divinei comedii, epopee a Occidentului creștin. De asemenea, cronicarii Froissart și Jean le Bel în Franța, sau povestitorul Chaucer în Anglia, apar ca rezultate "naționale" ale acestui prim umanism. Astfel, pe ruinele unei lumi medievale pe cale de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
le-a adus Coroanei corespund descrierilor făcute odinioară de Marco Polo. Plecați pe urmele sale, alți navigatori se îndoiesc totuși de concluziile lui. Ideea că este vorba despre o lume nouă se răspîndește și este apărată mai ales de navigatorul florentin Amerigo Vespucci care a condus, în 1500, o expediție de explorare a Venezuelei. În 1507, tipograful german Waldseemuller, aducînd un omagiu lui Vespucci, botează noul continent "America". Cîțiva ani mai tîrziu (1513), spaniolul Balboa își dă seama că America Centrală este
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
afaceri, negustor și mînuitor de bani, care folosește instrumentele financiare moștenite din Evul Mediu pentru a-și crea cu ajutorul lor metode de a obține credit. Aceștia devin bancherii prinților, primind în schimb monopolul minelor sau diverse sume de bani. Bancherii florentini sînt înlocuiți în secolul al XVI-lea cu cei din Germania de sud, dintre care membrii familiei Fugger din Augsburg, bancherii Habsburgilor devin prototipul acestei categorii sociale, în felul acesta ia naștere în Europa capitalismul. Dacă secolele XIV și XV
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unei ușoare cete ce învăluie formele și creează impresia de blîndețe, de poezie și de mister (Madona pe stînci sau Gioconda). Strălucirea școlii florentine se răsfrînge asupra întregii peninsule. Chemați la toate curțile princiare și în toate orașele italiene, artiștii florentini arată tuturor temele și noile tehnici ale "Quatrocento-ului". La sfîrșitul secolului al XV-lea, arta nouă se dezvoltă în toate regiunile Italiei. Dar acest prim avînt artistic nu face decît să anunțe adevărata epocă de aur. Abia în secolul al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
regiuni ale continentului, reapariția foametei și a epidemiilor, creșterea prețurilor, dezlănțuirea conflictelor, tulburările sociale și revoltele provoacă o criză profundă a sistemului de valori stabilit la sfîrșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea. Criza umanismului Umanismul florentin din secolul al XV-lea a fost o mișcare bazată pe încrederea extraordinară în posibilitățile omului, sprijinit de lecțiile Antichității, de a se apropia de înțelegerea întregii Creații, pe caisa Dragostei și prin cultul Frumosului. Optimismul generat de certitudinile neoplatoniciene
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
suficient pentru a ridica populația mongolă a cetății împotriva europenilor catolici și un prilej pentru marele han de a declara război Veneției și Genovei și de a angaja Ungaria și Polonia cu toate consecințele. Toți occidentalii din Tana, venețieni, genovezi, florentini și alții au fost omorâți sau luați prizonieri, mărfurile lor prădate, iar casele și depozitele incendiate. Pagubele s-au urcat la 350.000 de scuzi de aur pentru genovezi și 300.000 pentru venețieni, sume care valorează mai mult de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cunoscută în izvoare sub denumirea de Ethil. B. P. Hașdeu crede, după cronica lui Mateo Villanni, că e vorba de Bug, iar B. Homan afirmă că trebuie să fie undeva pe Nistru. Dacă ne gândim la cele spuse de cronicarul florentin că expediția a durat, după plecarea regelui, 15 zile și socotind că, obișnuit, până la Volga se făceau 90 de zile, iar la Don, Nipru și Bug din ce în ce mai puțin, conchidem la a rămâne, în cele din urmă, la părerea lui B.
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
geologie la o universitate americană, mi-a explicat. Și de ce ai venit aici? Am avut un congres internațional în Europa și ori de cîte ori mă aflu pe bătrînul continent trec prin Florența. Este cetatea strămoșilor mei. Străbunicul meu era florentin. A emigrat în America. Suntem americani de patru generații, dar vorbim încă italienește între noi și nu pot trece prin apropierea Florenței fără un scurt popas între zidurile ei. Trebuie să recunosc că nici a italian nu semăna interlocutorul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și nu pot trece prin apropierea Florenței fără un scurt popas între zidurile ei. Trebuie să recunosc că nici a italian nu semăna interlocutorul meu. Mai curînd l-aș fi crezut olandez, belgian sau poate irlandez. Dar faptul că era florentin m-a făcut să mă simt mai puțin înstrăinată. Oricum... sînge latin! Între timp se făcuse ziuă. M-am hotărît să-mi încerc norocul la oficiul de cazare a turiștilor. Prezentările fiind făcute, profesorul Bruno Valetti, geograf și geolog din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]