1,407 matches
-
justificare a bancului. Esența intelectivă a bancului este o idee. Nuanța sa estetică stă în expresivitate și umor. O axiomă paradoxistă formulată de Mircea Manu într-un dialog pe chat cu remarcabilul scriitor și critic literar Janet Nică și cu Florentin Smarandache spune că „un paradoxist nu este niciodată trist” (în Smarandache, F. (2011 ). The Sixth International Anthology on Paradoxism. American Research Press, 2011, p. 55). Bancul este paradoxist nu doar ca inteligență, dar și ca atitudine de viață paradoxistă. Scriitorul
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
vine des la noi. Decât de două ori pe an. Dar și atunci - stă cam șase luni”. Despre neveste: „Animalele preferate ale nevestelor: nutria din dulap, jaguarul din garaj, armăsarul de la hotel și boul care plătește”. Cartea paradoxistă a lui Florentin Smarandache este rapidă, fulminantă, paradoxistă, excepțională. O lectură reconfortantă și instructivă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FLORENTIN SMARANDACHE: „Cine râde…” – bancul ca specie paradoxistă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339529_a_340858]
-
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth Internațional Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ștefan Vlăduțescu Florentin Smarandache este întemeietorul paradoxismului. Întâi de toate, este un matematician cu o reputație excepțională, are șiruri de numere care-i poartă numele, este fondatorul unei geometrii neeuclidiene, este conducător de doctorat în mai multe universități ale lumii: S.U.A., Australia, Indonezia
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
literar cu fundamente logico-paradoxiste pe care l-a inițiat în anii 1980 a căpătat cu timpul din ce in ce mai mulți adepți. Aceștia s-au adunat în jurul magistrului care i-a tratat cu delicatețe și elegantă, invitându-i în casa paradoxismului. Pe langă Florentin Smarandache s-au strâns mulți admiratori și discipoli, cultivați și valoroși. Astfel, paradoxismul s-a întărit spiritual și calitativ. El reprezintă astăzi o direcție de gândire și de creație pentru oameni de o deosebită altitudine intelectual-literară de pe cinci continente. Deviza
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339533_a_340862]
-
FLORENTIN SMARANDACHE: „Eighth Internațional Anthology on Paradoxism” sau paradoximul la maturitate de Ștefan Vlăduțescu Florentin Smarandache este întemeietorul paradoxismului. Întâi de toate este un matematician cu o reputație excepțională, are șiruri de numere care-i poartă numele, este fondatorul unei geometrii neeuclidiene, este conducător de doctorat în mai multe universități ale lumii: S.U.A., Australia, Indonezia
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
literar cu fundamente logico-paradoxiste pe care l-a inițiat în anii 1980 a căpătat cu timpul din ce in ce mai mulți adepți. Aceștia s-au adunat în jurul magistrului care i-a tratat cu delicatețe și elegantă, invitându-i în casa paradoxismului. Pe langă Florentin Smarandache s-au strâns mulți admiratori și discipoli, cultivați și valoroși. Astfel, paradoxismul s-a întărit spiritual și calitativ. El reprezintă astăzi o direcție de gândire și de creație pentru oameni de o deosebită altitudine intelectual-literară de pe cinci continente. Deviza
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Eighth International Anthology on Paradoxism” sau paradoxismul la maturitate, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339553_a_340882]
-
matematician și literat, intitulată „Cine râde la urmă e mai încet la minte” (Oradea, Editura Duran’s, 2013), este una excepțională și se bucură de un imens succes pe Internet. Ea se subintitulează „Folclor umoristic internetist (II)”. Cu modestie, profesorul Florentin Smarandache, ca instanță auctorială, se limitează a se considera doar cel care a cules, selectat și prelucrat bancurile. Om al noului, excepționalul Florentin Smarandache aduce patru ameliorări majore bancului. Mai întâi, creează bancuri. Apoi, inteligența matematică impregnează bancul de o
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
bucură de un imens succes pe Internet. Ea se subintitulează „Folclor umoristic internetist (II)”. Cu modestie, profesorul Florentin Smarandache, ca instanță auctorială, se limitează a se considera doar cel care a cules, selectat și prelucrat bancurile. Om al noului, excepționalul Florentin Smarandache aduce patru ameliorări majore bancului. Mai întâi, creează bancuri. Apoi, inteligența matematică impregnează bancul de o organizare inteligibilă și sensibilă, totodată. În al treilea rând, pe componenta sensibilă se grefează o calitate literară. Această valență estetică face din banc
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
creează bancuri. Apoi, inteligența matematică impregnează bancul de o organizare inteligibilă și sensibilă, totodată. În al treilea rând, pe componenta sensibilă se grefează o calitate literară. Această valență estetică face din banc o textualizare-hipertextualizare specific paradoxistă. În al patrulea rând, Florentin Smarandache acreditează primul banc diagramatic, grafic: acreditează primul banc hipertextual. Atunci când vrem să explicăm temeinic o inferență, o punem într-o schemă, într-o figură geometrică. Florentin Smarandache brevetează bancul hipertextual. El aduce în același cadru de gândire atât contextul
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
valență estetică face din banc o textualizare-hipertextualizare specific paradoxistă. În al patrulea rând, Florentin Smarandache acreditează primul banc diagramatic, grafic: acreditează primul banc hipertextual. Atunci când vrem să explicăm temeinic o inferență, o punem într-o schemă, într-o figură geometrică. Florentin Smarandache brevetează bancul hipertextual. El aduce în același cadru de gândire atât contextul de descoperire a ideii cât și contextul de justificare a bancului. Esența intelectivă a bancului este o idee. Nuanța sa estetică stă în expresivitate și umor. O
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
justificare a bancului. Esența intelectivă a bancului este o idee. Nuanța sa estetică stă în expresivitate și umor. O axiomă paradoxistă formulată de Mircea Monu într-un dialog pe chat cu remarcabilul scriitor și critic literar Jeanet Nică și cu Florentin Smarandache spune că „un paradoxist nu este niciodată trist” (în Smarandache, F. (2011 ). The Sixth International Anthology on Paradoxism. American Research Press, 2011, p. 55). Bancul este paradoxist nu doar ca inteligență, dar și ca atitudine de viață paradoxistă. Scriitorul
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
Decât de două ori pe an. Dar și atunci - stă cam șase luni” (p. 141). Despre neveste: „Animalele preferate ale nevestelor: nutria din dulap, jaguarul din garaj, armăsarul de la hotel și boul care plătește” (p. 186). Cartea paradoxistă a lui Florentin Smarandache este rapidă, fulminantă, excepțională. O lectură reconfortantă și instructivă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” - fotojurnal paradoxist de Ștefan Vlăduțescu Florentin Smarandache a acreditat o specie literară paradoxistă și sincretică: fotojurnalul instantaneu. Este vorba despre un discurs literar hipertextual cu elemente fotografice, reportericești, culturale și științifice. Într-un fel, avem de a face cu un jurnal însoțit de fotografii confirmative, revelatoare
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
diverse: excursii în legătură cu care decizia se ia în ultimul moment, deplasări la conferințe științifice sau participări la decernări de premii. Punctul de plecare și de revenire este întotdeauna la 2000 de metri deasupra nivelului mării. Când este acasă în S.U.A., Florentin Smarandache este permanent la înălțime. De altfel, oriunde s-ar afla excepționalul profesor Smarandache este la înălțime, la altitudine. Orașul său de la 2000de metri, Gallup, este centrul paradoxismului mondial. Este locul virtual către care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
la înălțime. De altfel, oriunde s-ar afla excepționalul profesor Smarandache este la înălțime, la altitudine. Orașul său de la 2000de metri, Gallup, este centrul paradoxismului mondial. Este locul virtual către care se îndreaptă zilnic 6.000-8.000 de accesări pentru Florentin Smarandache. Secțiunile cărții sunt scrise în registre diferite. Ba chiar, fragmente ale aceleiași secvențe beneficiază de formulări în variate registre. De la nuanțele poematice, lirice, vibrante, la relatările istorice, la evocări de persoane, personalități și personaje, de la note melancolice și impresii
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
noutate și dificultate. Scrierea păstrează ritmul vieții. Spațiul acoperit este cel al statelor americane: New Mexico, Colorado și Arizona. Formula jurnalului instantaneu este una ce se încadrează în literatura de frontieră, împreună cu memoriile și epistolele. Ceea ce înainte de toate, face din Florentin Smarandache un prozator cu peniță de noutate nu sunt impresiile de călătorie surprinzătoare, vii și de maxim realism. Pe acest palier s-ar putea spune că jurnalele instantanee sunt propuneri de trasee de viață și că ele pot fi retrăite
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
că jurnalele instantanee sunt propuneri de trasee de viață și că ele pot fi retrăite, refăcute de oricine pe cont propriu. Nu impresiile prin transcrierea lor conștiincioasă vădesc scriitorul, ci notațiile vibrante, reflecțiile asupra evenimentelor, întâmplărilor și a mersului lumii. Florentin Smarandache este un prozator deghizat în reporter paradoxist. El desprinde semnificații din peisaj și din fapte. Realmente, Florentin Smarandache trăiește literar și paradoxist și se exprimă literar și paradoxist. Este preocupat de noutate și de înțelesul a ceea ce s-a
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
pe cont propriu. Nu impresiile prin transcrierea lor conștiincioasă vădesc scriitorul, ci notațiile vibrante, reflecțiile asupra evenimentelor, întâmplărilor și a mersului lumii. Florentin Smarandache este un prozator deghizat în reporter paradoxist. El desprinde semnificații din peisaj și din fapte. Realmente, Florentin Smarandache trăiește literar și paradoxist și se exprimă literar și paradoxist. Este preocupat de noutate și de înțelesul a ceea ce s-a întâmplat sau este pe cale să se întâmple. Deviza sa de pornire este „în fiecare zi să întreprinzi ceva
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
de absolut se regăsește în excursii și călătorii: „Parcă aș tot călători ... la infinit. (...) Călător ca vântul și ca gândul. Călător la nesfârșit” (Smarandache F., 2013, p. 83). A treia secțiune a volumului include participarea plină de succes a lui Florentin Smarandache la concursul de cărți al statului New Mexico. La finalul lui 2012, pentru a doua oară consecutiv, profesorul universitar dr. Florentin Smarandache, de la University of New Mexico, a primit premiul statelor New Mexico și Arizona la categoria de cărți
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
nesfârșit” (Smarandache F., 2013, p. 83). A treia secțiune a volumului include participarea plină de succes a lui Florentin Smarandache la concursul de cărți al statului New Mexico. La finalul lui 2012, pentru a doua oară consecutiv, profesorul universitar dr. Florentin Smarandache, de la University of New Mexico, a primit premiul statelor New Mexico și Arizona la categoria de cărți de știință și matematică pe anul 2012, pentru cartea scrisă împreună cu profesoara W. B. Vasantha Kandasamy, de la Institutul de Tehnologie din Chennai
FLORENTIN SMARANDACHE: „În Vestul Nesălbatic” – fotojurnal paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339564_a_340893]
-
liricii lui Ioan Es. Pop este „ființa minimă” ( „tot timpul au avut ai mei grija ca eu să nu am timp” - „Ieudul fără ieșire”). Istoria este scrisă deja, lucru care se exprimă pe ton paradoxist în linia literară fundamentată de Florentin Smarandache: „mâine n-are cum fi nicicând mâine”, iar „viitorul aproape a trecut”. Între procesele implozive figurează: „marele plan al eșecului și micșorării” și „creșterea” „în descreștere”. Pentru punerea în curs a imploziei sunt necesare instrumente de murit, de visat
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
în mod necomputațional un produs dintr-o categorie superioară celor care produc evenimentul. Provocarea entităților energetice, materiale sau informaționale conduce la forme emergente surprinzătoare. Din perspectiva autocentrată a elementelor ce au contribuit la fisiunea nucleară, bomba atomică este o emergentă. Florentin Smarandache provoacă universul să semnifice și apoi observa și consemnează emergentă. Emergentă în general are la bază inferența declanșatoare Smarandache: ceea ce reiese este peste calitatea a ceea ce se află în prealabil implicat în proces. Emergentă este o calitate imprevizibilă. Provocarea
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
Paradoxismul poate lucra (1) la percepția estetică a subiectului perceptiv, (2) la universul estetic de discurs ce alcătuiește obiectul estetic și (3) la contextul hermeneutic ce-i cuprinde și-i traversează pe cei doi poli, principiali: subiectul și obiectul estetic. Florentin Smarandache provoacă, mai întâi, subiectul estetic. Astfel se clarifica elemente de deontologie estetică. În cadrul “Unification of Art Theories (UAT)”. Florentin Smarandache se ocupă prioritar de arsenalul tehnic de care poate și trebuie să dispună un artist și de care este
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
și (3) la contextul hermeneutic ce-i cuprinde și-i traversează pe cei doi poli, principiali: subiectul și obiectul estetic. Florentin Smarandache provoacă, mai întâi, subiectul estetic. Astfel se clarifica elemente de deontologie estetică. În cadrul “Unification of Art Theories (UAT)”. Florentin Smarandache se ocupă prioritar de arsenalul tehnic de care poate și trebuie să dispună un artist și de care este necesar să se folosească. “Every artist, arată Florentin Smarandache, should employ - în producing an artwork - ideas, theories, styles, techniques and
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]
-
se clarifica elemente de deontologie estetică. În cadrul “Unification of Art Theories (UAT)”. Florentin Smarandache se ocupă prioritar de arsenalul tehnic de care poate și trebuie să dispună un artist și de care este necesar să se folosească. “Every artist, arată Florentin Smarandache, should employ - în producing an artwork - ideas, theories, styles, techniques and procedures of making art barrowed from various artists, teaches, schools of art, movements throughout history, but combined with new ones invented or adopted from any knowledge field (science
FLORENTIN SMARANDACHE: De la multistructură şi multispațiu la “recepționarea multidimensională estetică și paradoxistă Smarandache”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339625_a_340954]