736 matches
-
specifice mediului urban (șobolani, câini, pisici). Și În mediul rural putem vorbi de o Înlocuire a vegetației și faunei naturale, dar, În acest caz, legătura cu caracteristicile mediului natural este mult mai strânsă. În județul Iași există 26 rezervații naturale floristice (Fânațele seculare Valea lui David din comuna Lețcani, Poiana cu Schit din comuna Grajduri, Sărăturile din Valea Ilenei din comuna Dumești), forestiere (Făgetul Secular Humosu din comuna Sirețel, Pădurea Cătălina - Cotnari din comuna Cotnari, Pădurea Frumușica din comuna Mădârjac ș.
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]
-
s-a conturat, treptat, o autentică medicină casnică, tradițională, ale cărei adevăruri verificate, veac de veac, au pus bazele unei fitoterapii autohtone, axată pe resursele naturale existente. Datorită poziției geografice și climatice, pământul românesc posedă, În covorul verde, un tezaur floristic foarte bogat și diversificat, rar Întâlnit În alte zone ecologice ale Europei, fiind influențat de o climă temperată, cu nuanțe continentale, mediteraneene și pontice. Pe aceste meleaguri, cresc circa 3.500 specii de plante din flora spontană, dintre care 300-400
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
alei înverzite, boschete, peluze completate cu elemente sculpturale și ornamentale - toate reprezintă secvențe ale mediului înconjurător ce se situează la confluența artei cu natura și au influențe psiho-emoționale capabile să intervină în menținerea vitalității oamenilor. Peisagistica este o artă. Cromatica floristică cu nuanțele sale, silueta arborilor și linia arboretelor, jocul luminilor și al umbrelor, conturul orizontului în reverberația depărtărilor, luciul apelor sau succesiunea spațiilor sunt elemente ale limbajului pictural. O pictură, un tablou care se înregistrează odată cu percepția auditivă a freamătului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
peisagistice constituie, după opinia noastră, o parte a fondului medical care cuprinde clima și bioclima terapeutică, apele minerale, nămolurile, gazele naturale și salinele terapeutice. Se poate afirma că utilizarea factorilor naturali de cură, în afara unei ambianțe cu plantații arboricole și floristice, contravine condiției minime pentru definirea unei stațiuni balneare. Dacă factorii naturali caracteristici constituie fondul medical, spațiile verzi estetico 75 vitalizante conferă personalitate unei localități balneare, climatice sau turistice și un element de diferențiere și atracție. Pădurile, parcurile sanatoriale, spațiile de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
atenuării vântului și radiației solare excesive, filtrării prafului eolian, protecției sonore și vizuale spre linia ferată. 2. Zona spațiilor verzi curative, realizată după legile compoziției arhitecturii peisajelor, care va corespunde unui dublu scop: - gruparea de arbori, arbuști, flori cu îmbinări floristice și cromatice, devenind un factor psihoterapeutic sedativ, reconfortant sau tonifiant;realizarea de boschete, aerarii pentru aeroterapie, solarii pentru helioterapie, alei și pante gradate pentru antrenarea musculară și cardiovasculară, alei cu obstacole, jocuri și denivelări specifice pentru antrenarea deficienților locomotor, chioșcuri
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Plantațiile peisagere constituie, după opinia noastră, parte a fondului medical care cuprinde clima și bioclima terapeutică, apele minerale, nămolurile, gazele naturale și salinele terapeutice. Se poate afirma că utilizarea factorilor naturali de cură, în afara unei ambianțe cu plantații arboricole și floristice, contravine condiției minime pentru definirea unei stațiuni balneare. Dacă factorii naturali caracteristici constituie fondul medical, spațiile verzi estetico-vitalizante conferă personalitate unei localități balneare, climatice sau turistice și un element de diferențiere și atracție. Pădurile, parcurile sanatoriale, spațiile de micro și
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
culturii, deoarece prin acest lucru se imobilizează azotul. în pajiștile mixte de pe solurile sărace în azot și fără intrări de gunoi și urină, ierburile vor fi insuficient aprovizionate cu azot, ceea ce va face ca trifoiul să devină dominant în compoziția floristică. în cazul pajiștilor pășunate, depozitele de balegă și urină expun trifoiul la o distribuție neuniformă a nivelurilor înalte de azot în sol. Trifoiul poate egala însă gramineele în abilitatea lor de a prelua azotul din sol în situația unei aprovizionări
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ecosistem unic, cu adaptări ale plantelor și animalelor pentru a supraviețui mediului de aici și cu o vulnerabilitate în contextul schimbărilor climatice globale. III.3.1.2. Particularități biogeografice Biodiversitatea tundrei este redusă, aici distingându-se, în ansamblu, 1700 specii floristice și doar 48 specii de mamifere terestre, dar mii de păsări și insecte migrează aici în fiecare an. Și din punct de vedere al particularităților învelișului vegetal se constată anumite diferențe între regiunile de aici. Vegetația tundrei include un mozaic
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
transferul de căldură. Este cazul celei mai lungi căi ferate suspendate din lume din China - Permafrost Express (Qinghai - Tibet), sau a Magistralei Petroliere Transalaskiană. Ecosistemele tundrei arctice au mult de suferit ca urmare a dezghețului permafrostului. Pe tot globul compoziția floristică a ecosistemelor este influențată de încălzirea climatică, lucru care este valabil și pentru zonele cu permafrost. Creșterea temperaturilor aici va determina apariția unor noi specii de plante specifice unor condiții climatice mai blânde, realizându-se practic o înlocuire a speciilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
zada (Larix sibirica, Larix dahurica). La est de Enisei, unde se întâlnește cea mai nordică pădure de conifere de pe Glob, pe platourile înalte ale Siberiei Orientale și pe munții înalți pinul și molidul dispar și se pot distinge două domenii floristice: domeniul extrem oriental (climat mai blând), cu numeroase specii de conifere între care predomină bradul, ale cărui limite sudice ating insula Sahalin și nordul Japoniei; domeniul oriental (climat excesiv) mult mai omogen, fiind alcătuit din zadă (Larix dahurica), singurul capabil
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai vastă zonă vegetală din America de Nord, desfășurându-se de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, pe aproximativ 5000km pe direcție est-vest, între Terra Nova și Alaska. Varietatea condițiilor de relief și de sol, precum și lipsa unor bariere naturale în timpul cuaternarului justifică marea diversitate floristică și prezența unor endemisme. Spre contactul cu tundra din nord, taigaua nord americană include molidul alb (Picea glauca) și zada americană (Larix americana). Pe teritoriul Alaskăi pădurea cuprinde molid (Picea sitchensis, P.nigra), țuga (Tsuga heterophylla), tuia (Thuja occidentalis), brad
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
limita sudică a acestei păduri apar și foioasele: mesteacănul galben (Betula lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone de țărm (atlantic și pacific) sunt diferențe în ceea ce privește compoziția floristică, datorită condițiilor climatice diferite. În zona țărmurilor estice se remarcă pinul de tămâie (Pinus taeda) și pinul rigid (Pinus rigida). Pădurile de pe coasta pacifică (numite și păduri de coastă sau păduri pluviale), care se dezvoltă în condițiile unui climat foarte
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de împăduriri) se constată o serie de probleme care rezultă din faptul că pădurile secundare au o compoziție diferită. S-a declanșat astfel așa numita criză a biodiversității care a dus la punerea pe lista neagră a cca.1900 specii floristice și faunistice din pădurile scandinave a căror existență este amenințată de modificările suferite de spațiul forestier. VI.1.3. STUDIU REGIONAL: SIBERIA Adesea noțiunea de Siberia pare a fi sinonimă cu Rusia, având în vedere faptul ca această regiune acoperă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care cea mai mare este insula Olkhon, de 72km lungime. Lungimea totală a țărmului lacustru este de aproape 2000km. Vechimea mare și adâncimea mare (care l-au ferit de influența glaciației cuaternare) au permis conservarea unor numeroase specii faunistice și floristice. Supranumit și „Galapagosul Rusiei”, lacul adăpostește 1550 specii de animale, între care 80% endemice și 1085 specii de plante. Lacul a fost inclus în Patrimoniul UNESCO din 1996, fiind un imens laborator natural. Între speciile endemice, renumite sunt: foca de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
apă, iepurele manciurian, câinele enot, ursul negru himalayan, fazanul manciurian. Din zonele subtropicale, în timpul sezonului secetos, o serie de animale migrează spre zona de pădure: tigrul, leopardul, jderul. Pădurile de amestec din Asia sunt mai bogate din punct de vedere floristic decât cele din Europa și mai luxuriante datorită precipitațiilor mai bogate. VI.2.2. PĂDUREA DE FOIOASE ȘI MIXTĂ DIN ZONA TEMPERATĂ A EUROPEI Pentru continentul european, biomul pădurilor de foioase este unul dintre spațiile naturale modificate cel mai mult
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
atmosferică (inclusiv ozon, dioxid de sulf, depunderi de azot). Cu toate acestea, suprafețele acoperite cu păduri de foioase în zona temperată au crescut în general în secolul XX, prin reîmpăduririle făcute, dar este însă vorba de păduri cu o compoziție floristică schimbată. În America de Nord cele mai multe din pădurile de foioase sunt păduri secundare, dar care au păstrat o proporție mare din speciile de plante originale. În China, pădurile de foioase au fost tăiate începând de acum peste 4000 de ani, iar azi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
conifere, totuși, în decursul istoriei, focul a jucat un rol important și pentru acest biom. În estul Americii de Nord, incendiile au avut un impact mai mare zona de tranziție dintre prerie și pădurea de foioase, unde au contribuit la modificarea compoziției floristice, prin apariția unor arbori mai rezistenți la foc. Dinamica pădurilor europene Având în vedere funcțiile multiple pe care pădurea le îndeplinește, păstrarea fondului forestier reprezintă și pentru continentul european o prioritate esențială. Îndelungatul proces de transformări la care au fost
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
condițiile climatice regionale, aceste păduri au căpătat individualitate în fiecare din arealele de distribuție. În pădurile din China și Japonia, de exemplu, se întâlnesc îndeosebi stejarul veșnic verde, magnolia și arborele de camfor - toate cu o deosebită valoare economică. Complexitatea floristică este completată de diverse specii de ferigi, orhidee epifite, liane etc. Pădurile subtropicale umede din America de Nord sunt cel mai bine reprezentate în Florida și se remarcă prin specii de stejar: stejarul de Virginia (Quercus virginiana), stejarul negru (Quercus nigra), stejarul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
naturale ale planetei noastre sunt în cea mai mare parte modificate de om, având astăzi un aspect mult schimbat față de situația inițială. Dinamica prezentă a mediilor actuale indică de multe ori tendințe de evoluție îngrijorătoare, cu pericolul dispariției multor specii floristice și faunistice, cu transformarea unor medii antropizate și antropice în spații afectate de poluare complexă, cu o deteriorare ireversibilă a unor condiții naturale ce au asigurat până acum desfășurarea în condiții normale a vieții umane. Tragem un semnal de alarmă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având consecințe catastrofale. Dacă până în secolul al XVIII-lea în Munții Tarcăului și ai Ciucului trăiau zimbrii și cerbii, în zilele noastre viețuiesc în pădurile din această arie geografică: ursul, lupul, vulpea, mistrețul și jderul, iar în apele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a făcut fructuoase cercetări, menționăm câteva titluri semnificative din lucrările semnate de prof. dr. ing. Eugenie Turenschi: Flora vegetală din regiunea Iași (1955); Asociațiile vegetale nitrofile din Moldova (1969, 1970, 1979); Buruienile din culturile agricole ale județului Botoșani (1977); Contribuții floristice (1960, 1977); Pășunile și fânețile din România (în colab., 1962); Flora și vegetația din colinele Tutovei (Iași, 1966); Curs de botanică generală (1971); Curs de taxonomie și geobotanică (rotaprint, 1972); Botanica (în colab., 1973); Celula vegetală (Centrul de Multiplicare al
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
calitatea de membru în Subcomisia Iași a Comisiei Monumentelor Naturii. Acțiunile s-au îndreptat în două direcții principale: apărarea monumentelor naturii și educarea tinerilor în spiritul cunoașterii și ocrotirii naturii. Profesorul Dimitrie Cărăușu a fost custodele Rezervației geologice, paleontologice și floristice Dealul Repedea, aflată la 10 km de Iași și declarată ca atare în 1955, pe 40 de hectare. După o viață dedicată învățământului și științei ieșene, biologul Dimitrie Cărăușu a trecut la cele veșnice în ziua de 12 aprilie 1993
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pătrunzând prin grădine până pe sub vo fereastă care se deschidea apoi în fața lunei, lăsând să se ivească vro umbră albă care-și pleca capul tânăr peste cercevele la umbra de sub fereastă. În alt loc unul acățat de gratii făcea studii floristice unindu-și buzele cu ale celei ființe care-și scosese capul prin gratii. Numai pe ici pe colo auzea cânii urlând la lună, paznicii de noapte care strigau, ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturnă. Ei rupeau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să le ia țara noastră pentru protejarea, refacerea și conservarea acestora. - Elevii s-au familiarizat cu noțiunile de bază din domeniul ecologiei, biologiei, geografiei și au asimilat termeni noi despre: poluare, clasificarea poluanților, stratul de ozon, poluarea sonoră, reducerea diversității floristice, degradarea ecosistemelor, zone umede, resurse specifice de apă dulce, spații verzi, etc. - Dintre activitățile realizate, drumeția la pădurea Rediu a avut o influență deosebită asupra elevilor deoarece a constituit o ieșire din „tiparul zilnic” iar noțiunile teoretice specifice acestei activități
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
încântă sufletul și inima privitorului care poate și lua cu el acasă o părticică din sufletul țăranului botoșănean. Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență importanța acestui ecosistem forestier în teritoriul țării noastre, fapt realizat prin alcătuirea conspectului floristic al regiunii, descrierea asociațiilor vegetale și a posibilităților de valorificare a florei spontane din acest ecosistem, dar nu în ultimul rând posibilitățile de valorificare a acestor cercetări în procesul instructiv - educativ. CAP. I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE I.1
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]