901 matches
-
și Gigei sunt silitori. 3) Exerciții de fluiditate prin fluența vorbirii Exemple: a) Adăugați două silabe la silaba de Început "să-" și formați cât mai multe cuvinte. b) Gasiți cât mai multe cuvinte terminate În silaba "zit". 4) Exerciții de fluență a ideilor prin identificare a cuvintelor și expresiilor după: mărime, formă, greutate, culoare, gust, după aspectul acustic; identificare după insusiri. Exemple: a) Comparați Însușirile exprimate de următoarele cuvinte, după modelul dat: alb ca laptele, neaua, varul. roșu ca ...................... negru ca
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
modelul dat: calul aleargă ca fulgerul. c) Enumerați cât mai multe obiecte mici și rotunde. 5) Exerciții de discriminare prin sens și semnificație, prin Însușiri contrarii, prin rol sintactic, prin așezare spațială (obiecte, lucruri indepărtate, apropiate) etc. 6) Exerciții de fluență a asociațiilor prin transformare a unei expresii obiectual concrete În expresie stilistică. Exemplu: Plita sobei s-a Încins puternic. Expresia "s-a incins puternic" se transforma de elevi (conduși prin dialog euristic sau independent) În metaforele: - S-a Încins o
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Exerciții de transformare a substantivelor În adjective și invers, a timpului verbelor (din anumite povestiri pentru a se vedea urmarea), a persoanei etc. 9) Exerciții de substituire a unor cuvinte cu altele cu același sens sau a expresiilor pentru dezvoltarea fluenței expresivității. Pentru același obiectiv se fac și exerciții de ritm și rimă și chiar Încercare de versificare. 10) Exerciții de segmentare a unui cuvânt pentru a obține alte cuvinte cu semnificații diferite de cuvântul inițial. De exemplu, cuvântul "farmacie" se
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
locuințe Se recomanda evitarea orientării spre nord a dormitoarelor. Anexa 4 ------- la regulament ------------- ACCESE CAROSABILE Stabilirea numărului admis de accese din străzile de categoria I și a II-a, ca și localizarea acestora se vor face astfel încât să nu afecteze fluența circulației. 4.1. - Construcții administrative 4.1.1. - Construcțiile administrative cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevăzute cu: - accese carosabile directe din străzi de categoria I și a II-a
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146163_a_147492]
-
locuințe Se recomanda evitarea orientării spre nord a dormitoarelor. Anexa 4 ------- la regulament ------------- ACCESE CAROSABILE Stabilirea numărului admis de accese din străzile de categoria I și a II-a, ca și localizarea acestora se vor face astfel încât să nu afecteze fluența circulației. 4.1. - Construcții administrative 4.1.1. - Construcțiile administrative cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevăzute cu: - accese carosabile directe din străzi de categoria I și a II-a
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM din 27 iunie 1996 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 30 decembrie 2014*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146182_a_147511]
-
în tunele, precum și semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare. Capitolul V Reguli de circulație Secțiunea 1 Obligațiile participanților la trafic Articolul 35 (1) Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporala a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private. ... (2) Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146978_a_148307]
-
de drum în palier, în treapta în care ne găsim, pentru a face motorul mașinii să “tragă” constant și să păstreze viteza anterioară. Astfel satisfacem obligația de a ne deplasa cu viteză constantă, obligație de conduită ecologică dar și de fluență a traficului. Nu este necesară schimbarea treptei prin retrogradare, fiind suficientă jonglarea cu pedala de accelerație. Declivitatea fină parcursă în sensul coborârii - cu diferențe de nivel de până la 7 % presupune utilizarea frânei de motor, prin ridicarea completă a piciorului de pe
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
și respectarea acestora) cât și tehnicile de conducere potrivite pentru diversele situații de trafic ce pot să apară. Ba mai mult, chiar Codul rutier spune la art. 35. : „Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.” Rezultă că, dincolo de “simpla” respecare a regulilor de circulație, în situația apariției unui accident, va fi interpretată
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
căci logosul este forma de reflectare a gândirii, legătura dintre aceste două procese fiind indestructibilă, deși cele două procese nu se confundă, cuvântul fiind învelișul material al gândirii. Toată munca logopedică are ca obiectiv impostarea vorbirii și corectarea ei, ca fluență, respectând ordinea sunetelor în silabă și a silabelor în cuvânt, dar și semnificația cuvântului, înțelegând ce semnalizează acesta din realitatea înconjurătoare. Intervine aici, teoria lui Ferdinand de Saussure cu privire la relația dintre semnificant și semnificat. Pasiunea profesională, cercetarea literaturii de specialitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe țară. Spre deosebire de alte tulburări ale vorbirii, bâlbâiala are puternice implicații nervoase, reactive. Ea reprezintă o manifestare convulsivă localizată la nivelul musculaturii fonatorii și se manifestă sub două forme: clonică (primară) și tonică (secundară). Bâlbâiala clonică este caracteristică prin întreruperea fluenței vorbirii de repetări de sunete sau silabe, în timp ce bâlbâiala tonică se manifestă printr-un blocaj tonic, efort deosebit spre a spune primul cuvânt fără repetări, uneori ezitând și dibuind începutul frazei. Sunt întâlnite adesea ambele aspecte (mixtă) denumită bâlbâiala tono-clonică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apoi la mai multe, pe baza fenomenului de iradiere a inhibiției, ce creează blocaje în centrul vorbirii. După acestea poate avea loc o fază normală, apoi iarăși blocaje, ajungând să se constituie un stereotip verbal patologic sub aspectul ritmului și fluenței vorbirii. Unii autori consideră acestea ca o urmare a imitației în familiile bâlbâiților, ceea ce presupune și o cauză congenitală (ereditară). Seeman consideră că 1/3 din numărul bâlbâiților o moștenesc. Sigur că s-ar putea transmite anumite trăsături ale excitabilității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a sesiza esențialul; incapacitatea de a organiza o povestire, trădând imprecizie, confuzie în gândire. Elementele nevrotice sunt secundare bâlbâielii, nu cauza ei. Tulburarea în ritmica vorbirii se asociază și rezultă din tulburarea mișcărilor respiratorii. Tulburarea exterioară afectează motricitatea organelor fono-articulatorii, fluența vorbirii. Sărăcia de vocabular, confuzii semantice, erori gramaticale nesistematice (categorii gramaticale eronate, construcții deficitare de fraze, lapsusuri frecvente etc.) cât și asocierea bâlbâielii deseori cu dislalia, toate pledează cu încadrarea balbismului într-un sindrom de dezintegrare fonetică, de disociere a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo fiziologic, etiologic, lingvistic și psihologic, tulburările de limbaj se clasifică astfel: a) tulburări de pronunție: dislalia, rinolalia, dizartria; b) tulburări de ritm și fluență a vorbirii: bâlbâiala, tahilalia, bradilalia, logonevroza, aftongia și tulburări pe bază de coree; c) tulburări de voce: afonia, disfonia și fonastenia; d) tulburări ale limbajului citit-scris: dislexia-alexia și disgrafia-agrafia; e) tulburări polimorfe: afazia și alalia; f) tulburări de dezvoltare a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
școlii de azi. Pentru concretizarea acestei recunoașteri se impune ca, mai întâi, educatorii să conștientizeze trăsăturile comportamentului creativ, pentru a dezvolta elevilor capacitățile creatoare. Trăsăturile acestea, enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme, curiozitatea științifică, spiritul de observație dezvoltat, capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deficienții de auz, pentru că nu oferă alternativa studiului în limbajul mimico-gestual, este în flagrant față dreptul de a studia în limba maternă. Pentru realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
mai târziu. Surzii din SUA, Olanda, Anglia preferă să comunice prin limbajul mimico-gestual. Concluzii: La întrebarea formulată în titlul prezentei comunicări, analiza a găsit următorul răspuns: limba română poate fi limbă maternă numai pentru micul procent de surzi care au fluență, inteligibilitate și se folosesc de ea pe plan interior, fără a cunoaște limbajul mimico-gestual. În cazul celor care stăpânesc foarte bine limba română, dar se folosesc și de limbajul semnelor, nu se poate ști cu exactitate care dintre cele două
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
după cum urmează: detectarea vocalelor, detectarea consoanelor; detectarea onomatopeelor. În doua etapă a intervenției am avut ca obiectiv discriminarea stimulilor sonori verbali. În timpul aplicării programului se observă o îmbunătățire la nivelul discriminării elementelor suprasegmentale, care se reflectă și asupra ritmului și fluenței vorbirii. Ritmul vorbirii este normal, chiar și la pronunțarea cuvintelor trisilabice. Se observă, de asemenea și o îmbunătățire a discriminării elementelor segmentale: vocale, diftongi, consoane, cuvinte și propoziții. În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
a liniei superiore ce se suprapune unei structuri motivice, a cărei configurație ostinato afirmă același ritm de habaneră. Reexpoziția secțiunii introductive readuce imaginile sonore de început, într-o versiune evident rarefiată, expunând viziunea unei dispariții progresive. Motivul „castanietelor” întrerupe adesea fluența evoluției, prin intervenții discrete (pp Léger et lointain - lejer și îndepărtat), dar precise, care conduc la dublarea tempoului, prin modificarea spontană a indicelui valoric . La nivelul fenomenologic al percepției, aspectul discursiv al concepției compoziționale nu intenționează receptarea juxtapusă a diferitelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se opune purității motivului descendent în arpegii, adăugând o nuanță de mister și viziunii conceptuale. Frecventele intervenții de ritenuto, precum circumstanța oferită de măsura 15, manifestă o funcție esențială în procesul delimitării articulațiilor sintactice ce aparțin nivelului micro-formal, asigurând astfel fluența tranziției dintre variatele episoade intermediare ale secțiunilor. Țesătura acordică expusă „în oglindă”, asociată impresiei translucide a pentatonismului creează puternice asocieri vizuale, sugerând reflexele în apă sau mișcările circulare ale undelor ce se îndepărtează spre orizontul malurilor. Figurațiile repetitive din episodul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii. Astfel, numeroasele relaxări ale tempo-ului semnalate de indicația Cédez (7 prezențe în 57 de măsuri), asigură fluența discursului în contextul unei construcții formale discontinue, care probează juxtapunerea unor variate episoade tematice în maniera tehnicii de anexare specifică secvențelor cinematografice. De asemenea, frecventele modificări ale indicelui agogic, inserate adeseori la distanțe extrem de reduse (2 măsuri), dețin o funcție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o reală funcție expresivă la nivelul viziunii conceptuale, reprezentată de frenezia și strălucirea mediului acvatic sau poate exuberanța bucuriei de viață. Interpretarea sa cu o execuție egală și constantă din punct de vedere dinamic și ritmic va asigura transparența și fluența evoluției de discurs. Aspectul structural al materialului tematic principal confirmă predilecția lui Debussy pentru acel tip de scriitură compozițională, în care construcția discursului se bazează pe o intensă explorare motivică. Stilizarea expresiei derivă din simplitatea configurației melodice, redusă de cele mai multe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul imaginii conceptuale, prin aportul său în crearea unei atmosfere meditative, ce izvorăște din tăcere. Astfel, intenția de non-pregnanță a afirmației muzicale va rezulta din efectul acestei implicite deplasări a unității melodicoritmice în raport cu structura metrică, discursul dobândind astfel în fluență și cursivitate (nelimitat de bara de măsură). Evitarea folosirii pedalei de rezonanță în primele trei măsuri ale discursului va asigura menținerea clarității ce o presupune aspectul monodic al expresiei introductive. Astfel, utilizarea acesteia va fi indicată, în mod exclusiv, pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
anterior (măsurile 3 - 4), cea de-a doua secțiune a preludiului aduce în prim-plan tema unui vals care se distinge prin continuitatea de expresie neobișnuit de extinsă, raportând la frecventele „rupturi” de limbaj ce abundă în creația debussystă. Dar, fluența exprimării evită riscul unei simetrii inoportune exotismului evocat, prin contrabalansarea acesteia cu o pregnantă instabilitate metrică. Aceasta se remarcă, de altfel, la nivelul întregului preludiu, conturându-se ca o veritabilă metaforă sonoră a stării de visare (sau de transă?) ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
diferențiată a accentului în cadrul structurii metrice. Operând o detensionare a atmosferei instituite anterior (doux et lié - blând și legat), secțiunea mediană a preludiului recurge la o evidentă augmentare a valorilor de durată, aspect ce prezintă, la nivel interpretativ, pericolul deformării fluenței de discurs printr-o inoportună trenare a tempo-ului. Aceasta este recomandată în exclusivitate acelui episod în care își află argumentul printr-o indicație corespondentă unei asemenea intenții (Retenu - gracieux). De altfel, unul dintre secretele acestui preludiu îl constituie tocmai
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parte. Se poate spune că tehnica corectă și eficientă de alergare „se remarcă prin corectitudinea mișcărilor, ușurința deplasării, succesiunea perfect regulată a contracțiilor musculare și relaxărilor ce urmează, evitându-se astfel o stare generală de încordare excesivă ce poate afecta fluența mișcărilor” (Tatu, T. și colab. 1973). Armonia, continuitatea și succesiunea acțiunilor motrice ce compun fazele probelor de sprint determină obținerea unei anumite performanțe competiționale. Dar rezultatele în sprint sunt rodul acțiunilor motrice însumate, care se desfășoară în interiorul fazelor alergării
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]