8,564 matches
-
deschis vineri, până la ora 20.00, sâmbătă, între orele 09.00 și 20.00, iar duminică, între 09.00 și 17.00. De asemenea, vineri, de la ora 17.00, în Piața Primăriei din oraș va avea loc un spectacol de folclor la care vor participa Ansamblul "Doina Argeșului", Ansamblul "Dorul", Grupul vocal "Zavaidoc", precum și interpreții Constantin Enceanu și Petrică Mâțu Stoian. Sâmbătă, se va desfășura ediția a II-a a turneului de tenis de masă organizat cu ocazia "Simfoniei Lalelelor", Crosul
Piteştenii vă invită la "Simfonia lalelelor" () [Corola-journal/Journalistic/26706_a_28031]
-
angajânduse ca inspector comunal, ca meditator și învățător la Grumăzești ( la familia Caradja) și Broșteni, continuând însă să păstreze legături temeinice cu cercul Junimii, sub impresia căruia se dedică studiului operelor lui Ion Creangă, istoriei vieții rurale a satelor moldovene, folclorului și limbii din regiune, încât în scurt timp e solicitat să realizeze o monografie a domeniilor regale din zonă. Bazat pe o bună cunoaștere documentară, cercetările sale au fost repede prețuite în cercurile intelectuale ieșene și bucureștene, ceea ce a făcut
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
care îl cooptează spre a colabora la edițiile Eminescu în curs de elaborare. După ce împreună cu alți doi colegi dă la iveală monografia comunei Broșteni, se consacră istoricului domeniilor regale din zonă (Descrierea moșiei regale Broșteni, județul Suceava, Göbl, 1906), culege folclor și oferă „icoane vechi și icoane nouă” din viața țăranului moldovean pentru care nutrește o nemărginită dragoste și în apărarea căruia sare ori de câte ori are ocazia, așa cum o dovedesc și consemnările sale din aceste scrisori, atașament dovedit uneori și de semnătura
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
Ilie zis Geambașul și Trancă Temelie./ Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași/ Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.” (p. 261). Nu sunt, desigur, singurele „tipuri bucureștene” (așa îi numește autorul pe bizarii care fac vogă și care întrețin folclorul urban al orașului). Galeria de protagoniști e impresionantă. De la mai cunoscutul Cilibi Moise la Chimiță (care a supraviețuit prin antonomază), Ibric sau Bărbucică. Nu s-ar fi putut ca Hilariopolisul să nu adăpostească asemenea personaje carnavalești. Chiar și oamenii de
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
altceva. Un singur exemplu: în aproape 90 de variante, ciobanul refuză ambele feluri de moarte (cu pușca ori sabia) propuse de atacatori și cere să fie decapitat (nici pușcat, nici tăiat, numa capu jos luat). Am arătat altădată (Anuarul de Folclor 1981, p. 108-113) că preferința pentru decapitare, ciudată la prima vedere, are funcția de a da mărturie că victima a fost ucisă fără vină, asemeni martirilor creștinătății. Noi argumente se găsesc, între altele, în eposul medieval. În Cantar de mio
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
Göttingen 1961, p. 150-156, 172). Să amintim în treacăt decapitarea fiilor lui Constantin Brâncoveanu sau a celor șapte infanți de Lara, din romanța spaniolă. Miorița și Colinda Junelui bun se numără printre cele mai frecvente colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori și ocupă locul întâi în folclorul universal, Colinda Junelui bun dispune de aproape
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
mai frecvente colinde, respectiv cântece bătrânești, în folclorul nostru și sunt atestate în mai toate regiunile limbii române. Între ele există o certă diferență de cunoaștere: Miorița a fost atestată de peste 1.000 de ori și ocupă locul întâi în folclorul universal, Colinda Junelui bun dispune de aproape 500 de atestări, venind puternic din urmă, cu toate că n-a constituit obiectul unor cercetări speciale de teren. În orice caz, ambele fac parte din fondul de aur al literaturii noastre orale. Faptul îndreptățește
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
romane, stabilit încă din perioada republicană. Repet: virtutea, cu toate componentele ei (bărbăția, curajul, vitejia, vrednicia, recunoașterea din partea altora) își găsește ilustrarea în comportamentul Junelui. Eroismul latin, verificat în succesul la vânătoare sau pe front, are un excelent reprezentant în folclorul nostru, comportamentul Junelui reflectând filozofia și morala latină a virtuții. Dacă Alecsandri ar fi cunoscut colinda Junelui bun, aceasta ar fi putut deveni un pendant al Mioriței. S-ar fi acceptat încă de la mijlocul sec. al XIX-lea, că românii
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
transpuse în refrene precum „Îl n’est trésor que de vivre à son aise” („Nu-i bun mai bun ca viața-ndestulată”) sau „Îl n’est bon bec que de Paris” („Plisc meșter nu-i că la Paris”), devenite proverbe și folclor datorită șansonetiștilor francezi moderni, nici nostalgia din „Où șont leș neiges d’antan”, și nici fiorul de disperare al strigatului „Frères humains qui après nous vivez, / N’ayez le coeur contre nous endurci” („Frați oameni ce trăiți și după noi
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
e pe mîini bune, fiind cu grijă întreținut. Sau dimpotrivă, motorul s-a calat, homoestazia se duce de rîpă și omul e pe moarte. Niciodată în calcul nu intră latura mitologică, etosul comunității unde insul se pomenește cu motorul calat. Folclorul mediului în care a apărut boala nu intră în discuție. Ipoteza unei condiționări cu tentă magică nu intră în vederile medicinii. Potrivit acestei optici, misterul a fost lichidat: omul e un set de organe, organele au funcții, funcția întreține organul
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
spectacolului rusesc, Beatrice Picon- Vallin, prezentă la conferința din splendida sală a Bibliotecii, sală ai cărei pereți erau tapisați de un lemn blând, de cireș. Apoi, în capitala imperiului țarist, Löwendal se familiarizează cu inițiativele avangardei, se hrănește din resursele folclorului pe care celebrul Diaghilev și pictorii care i se asociaseră le reactivaseră și revelaseră Parisului fascinat în prima decadă a secolului trecut, experimentează un teatru „sintetic” care își va găsi împlinirea mai târziu, în România Mare. Tânărul aristocrat scenograf va
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
succesive de lingviști, poartă până astăzi numele inițiatorilor săi, astfel încât chiar și ediția sa electronică se numește Der digitale Grimm. Mai apetisante decât intrările dintr-un dicționar ar fi poveștile, cunoscutele povești culese de cei doi frați, care au dus folclorul german în toate colțurile lumii și care i-au făcut, ele mai presus de orice, faimoși. Dar nici poveștile poate n-ar fi fost de ajuns pentru a-l determina pe cel mai cunoscut autor de limbă germană al momentului
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
ceata de colindători, de la o generație la alta, neschimbate. Tocmai de aceea informațiile care se află în versurile colindelor regretatului folclorist C. Bogariu trebuie luate în seamă fară nici un echivoc fiindcă memoria colectivă se alterează în toate genurile și speciile folclorului muzical și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de pildă, sunt cântecele de Crăciun. Ținând scama de toate acestea, colindul care urmează trebuie plasat pe axa timpului în care
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
impunând criterii de alt ordin decât cel strict medical, moral sau de convenție socială de pildă. Acest text își propune să demonstreze degradarea îngrijorătoare a celui de-al doilea sistem de semnalizare, limbajul, pornind de la ceea ce am denumit ca fiind folclorul WC-urilor. Adică din zona aparatului excretor al limbii române. Scuzați autopsia!... „Foaie verde de susai,/ Crește nivelul de trai/ Ca p... după f...i”. Această strigătură am descoperit-o, pe vremea odioasei dictaturi, scrisă cu pixul pe peretele unui
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
a fost creată de Dumnezeu sau a apărut la întâmplare, dictonul latin naturalia non sunt turpia (cele naturale nu sunt vulgare) rămâne valabil. Atunci, cine greșește și unde greșește? Este morală cenzurarea naturii și a cuvintelor? A doua observație în legătură cu folclorul WC-urilor este, cel puțin în cazurile menționate, corectitudinea gramaticală. Ceea ce înseamnă că limbajul suburban vine din zona urbană, ca să zicem așa, adică de la oameni cu oarecare școală. De altfel, aproape toate aceste texte sunt depozitate acum pe internet, alături de
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
pe internet, alături de multe inovații recente în domeniu. Iar internetul, nu-i așa, presupune și el o oarecare afinitate cu cultura. În WC-uri, ca și pe ziduri, garduri, geamuri, uși de lift, stâlpi, capote de mașini, din tot acel folclor, mai mult sau mai puțin inspirat, a rămas un singur cuvânt: M...IE. Acest panaceu lingvistic simplifică toată cazuistica, reducând-o la nivelul primului sistem de semnalizare. Nici tu subiect, nici tu predicat, atribut sau complement, iar de ritm și
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
adaugă manuale, dicționare, bibliografii și CD-uri, apărute la Institutul pentru Editura Manualelor din Belgrad, Facultatea de Drept din Novi Sad, Societatea Prieteniei Sârbo-Române, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, Editura ,,Libertatea” din Panciova, Societatea/Fundația de Etnografie și Folclor din Voivodina... Cu timpul, am început să fac designul grafic pentru firme - standarde grafice, logotipuri, memorandumuri (design corporativ), iar apoi și design promoțional. Găsind în pod echipament de developare a pozelor cu film, evidend lăsate acolo de tata, am început
MARIUS ROȘU, JURIST ȘI DESIGNER GRAFIC DIN NOVI SAD [Corola-blog/BlogPost/92573_a_93865]
-
în afirmarea valorilor naționale, a creației originale, a sentimentului demnității și unității naționale, în dezvoltarea generală a culturii românești, a școlii, teatrului, a asociațiilor culturale și literare, în difuzarea literaturii universale, cristalizarea și îmbogățirea limbii române literare, trezirea interesului pentru folclor etc. Prin programele lor, cele mai importante ziare și reviste cu caracter literar au subliniat principii și criterii de periodizare, de promovare a valorilor autentice, de combatere a exagerărilor, de sincronizare cu Occidentul, dar și de păstrare a unui echilibru
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
O nouă ediție a festivalului internațional de muzică ușoară și folclor „Festivalul Tinereții” va avea loc, în perioada 1-15 august 2016, la Mangalia. Evenimentul este organizat de către Asociația Culturală Daria’s și Manifest Events, în parteneriat cu Primăria Municipiului Mangalia și Fanomania Holding. Spectacolele vor avea loc zilnic, incepand cu orele
Festivalul Tineretii la start! Editia a XII-a [Corola-blog/BlogPost/92638_a_93930]
-
15 - 25 ani + Recital • 5 august ziua 5: Secțiunea muzică ușoară peste 25 ani program de promovare • 6 august ziua 6: Secțiunea de prezentare a creațiilor în primă audiție + recitaluri • 7 august ziua 7: Gală Laureaților muzică ușoară, Premiere + Recitaluri Folclor • 8 august ziua 1: cazarea și tragerea la sorți, repetiții • 9 august 2: Secțiunea folclor categoria de varsta 6 - 9 ani + Recital • 10 august ziua 3: Secțiunea folclor categoria de varsta 10 -14 ani + Recital • 11 august ziua 4: Secțiunea
Festivalul Tineretii la start! Editia a XII-a [Corola-blog/BlogPost/92638_a_93930]
-
de promovare • 6 august ziua 6: Secțiunea de prezentare a creațiilor în primă audiție + recitaluri • 7 august ziua 7: Gală Laureaților muzică ușoară, Premiere + Recitaluri Folclor • 8 august ziua 1: cazarea și tragerea la sorți, repetiții • 9 august 2: Secțiunea folclor categoria de varsta 6 - 9 ani + Recital • 10 august ziua 3: Secțiunea folclor categoria de varsta 10 -14 ani + Recital • 11 august ziua 4: Secțiunea folclor categoria de varsta 15- 25 ani + recital • 12 august ziua 5: secțiunea peste 25
Festivalul Tineretii la start! Editia a XII-a [Corola-blog/BlogPost/92638_a_93930]
-
audiție + recitaluri • 7 august ziua 7: Gală Laureaților muzică ușoară, Premiere + Recitaluri Folclor • 8 august ziua 1: cazarea și tragerea la sorți, repetiții • 9 august 2: Secțiunea folclor categoria de varsta 6 - 9 ani + Recital • 10 august ziua 3: Secțiunea folclor categoria de varsta 10 -14 ani + Recital • 11 august ziua 4: Secțiunea folclor categoria de varsta 15- 25 ani + recital • 12 august ziua 5: secțiunea peste 25 ani program de promovare • 13 august ziua 6: Categoria ansambluri artistice și instrumental
Festivalul Tineretii la start! Editia a XII-a [Corola-blog/BlogPost/92638_a_93930]
-
8 august ziua 1: cazarea și tragerea la sorți, repetiții • 9 august 2: Secțiunea folclor categoria de varsta 6 - 9 ani + Recital • 10 august ziua 3: Secțiunea folclor categoria de varsta 10 -14 ani + Recital • 11 august ziua 4: Secțiunea folclor categoria de varsta 15- 25 ani + recital • 12 august ziua 5: secțiunea peste 25 ani program de promovare • 13 august ziua 6: Categoria ansambluri artistice și instrumental • 14 august ziua 7: Gală Laureaților folclor, premiere + recital Țel:0761228781 https://www
Festivalul Tineretii la start! Editia a XII-a [Corola-blog/BlogPost/92638_a_93930]
-
Recital • 11 august ziua 4: Secțiunea folclor categoria de varsta 15- 25 ani + recital • 12 august ziua 5: secțiunea peste 25 ani program de promovare • 13 august ziua 6: Categoria ansambluri artistice și instrumental • 14 august ziua 7: Gală Laureaților folclor, premiere + recital Țel:0761228781 https://www.facebook.com/festivalultineretii/?ref=hl
Festivalul Tineretii la start! Editia a XII-a [Corola-blog/BlogPost/92638_a_93930]
-
Mădălina Corina Diaconu NOTA: Shaun Davey s-a născut la Belfast, în 1948. Este de profesie istoric de artă, dar din anul 1977, s-a dedicat muzicii: clasice, de film și teatru și nu în ultimul rând celei inspirate din folclorul irlandez, combinată cu tradiția orchestrală. Tot el a îmbinat muzica tradițională irlandeză și cea a altor culturi, cum ar fi folclorul maramureșean. În 2008, Shaun Davey a făcut o vizită în România - la Săpânța, din care a rezultat o suită
Compozitorul irlandez Shaun Davey la „Festivalul intercultural de Tradiţie Maramureşeană” [Corola-blog/BlogPost/92694_a_93986]