1,316 matches
-
, Vasilie (1789, Chimitelnic, j. Mureș - 6.III.1842, Zlatna), versificator, folclorist și istoric literar. Fiu de preot, dintr-o familie care a numărat mai multe generații de clerici greco-catolici, P. a fost dat să învețe într-o școală catolică din Târgu Mureș și la Liceul Piarist din Cluj. Aici compune câteva
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
RĂDULESCU-CODIN, Constantin (1.XI.1875, Zgripcești, j. Argeș - 29.III.1926, Priboieni, j. Argeș), folclorist. Este fiul Stanei și al lui Radu Uța, țărani. Face clasele primare în satul natal și la Pitești, iar Școala Normală la București și la Câmpulung (1891-1896), timp în care se formează sub îndrumarea profesorului de limba și literatura română
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
al lui B. P. Hasdeu. Din 1897 a fost învățător în comuna argeșeană Priboieni și apoi revizor școlar al județului Muscel (1914-1926). A condus publicațiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta țăranilor din Muscel” (1920-1921) și „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Șezătoarea”, „Foaia interesantă” ș.a. Culege proză populară, îndeosebi legende, pe
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
cu vorbă, așa cum le-am auzit din gura povestitorilor, și la foarte puține povești n-am putut da pe lângă fondul - care e nealterat - forma așa cum am auzit-o; am căutat să le scriu totuși în felul cum le spun povestitorii.” Folcloristul se apropie în colecția alcătuită încă din 1913, rămasă în manuscris și apărută postum, Literatură populară, volumul I: Cântece și descântece ale poporului (1986), de exigențe ale cercetării moderne a creației populare, îndeosebi prin atenția acordată culegerii mai multor variante
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 79-83; Gh. Pârnuță, Ovidiu Isbășescu
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
REBUȘAPCĂ, Ioan (29.V.1935, Dărmănești, j. Suceava), comparatist, folclorist și traducător. Frecventează școala elementară în satul natal, liceul la Siret (1951-1955), devenind apoi student al secției de slavistică a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1955-1960). După absolvire funcționează la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității bucureștene, parcurgând
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
1994 și 1996 s-a numărat printre colaboratorii postului de Radio România Internațional. Este membru al Asociației Slaviștilor din România, precum și al unor societăți științifice de peste hotare (Société Scientifique Sevcenko de la Paris, The International School of Ukrainian Studies din Kiev). Folclorist și comparatist reputat, cu concluzii acceptate în exegetica românească și străină, bun cunoscător (culegător și editor) al culturii populare ucrainene și al literaturii orale a ucrainenilor din România, R. investighează faptul folcloric din perspectivă semiotică, începând chiar cu teza de
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
MORARIU, Leca [Alexandru] (25.VII.1888, Cernăuți - 15.XII.1963, Râmnicu Vâlcea), filolog, istoric literar, folclorist și memorialist. Familia căreia îi aparține a dat numeroși cărturari, printre care mitropolitul Silvestru Morariu-Andrievici. Tatăl lui M., Constantin Morariu, era preot, poet și traducător. Din căsătoria acestuia cu Elena Popescu s-au născut mai mulți copii, dintre care au
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
, George (17.XI.1932, Bilca, j. Suceava - 1.VI.2004, București), critic, istoric literar și folclorist. Este fiul Varvarei (n. Tărâță) și al lui Atanasie Muntean, țărani. A făcut școala primară și gimnaziul în satul natal, o clasă la Școala Normală din Siret (1946-1947) și apoi Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți (1947-1953). În 1953 a fost
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
în „Albina” (1954) cu folclor și articole de folcloristică. Editorial, este prezent în 1959 cu Folclor din Suceava, prima culegere de după război ce cuprinde versuri populare inedite, provenind de la o singură sursă, mama sa. Dubla formație, de critic literar și folclorist, se relevă în studiile din volumele Cercetări literare (1969) și Interpretări și repere (1982). Chiar în cea de-a doua carte, în care mai numeroase sunt textele despre creația populară (Contemporaneizare și statornicie în folclor, Cântecul popular de dragoste, Doina
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
MUȘLEA, Ion (29.IX.1899, Brașov - 27.VII.1966, Cluj), folclorist și etnograf. Este fiul Ecaterinei (n. Pitiș) și al lui Candid Mușlea, învățător. Face liceul la Brașov și studii universitare la București și Cluj (1918-1922). Se specializează la Școala Română din Paris (1923-1925), urmând și cursurile unor mari savanți ai
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
sub aspect filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând fiecare o contribuție de certă însemnătate în folcloristica românească. Printre ele, remarcabile sunt La Mort-mariage: une particularité du folklore balcanique (1925
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
această practică folclorică fiind prezentă în toată Peninsula Balcanică. Este vorba de „nunta mortului”, care se desfășoară la dispariția unui tânăr încă „nelumit”. Sunt urmărite atent originile fenomenului, căile de răspândire, elementele comune din spațiul cultural balcanic, precum și cele distinctive. Folcloristul investighează meticulos documentele etnografico-folclorice, constatând că, răspândită pe arii foarte largi, „nunta mortului” cunoaște numeroase concretizări în sud-estul european nu doar ca practică folclorică, ci și ca întrupare artistică. Fenomenul ar putea avea o proveniență poligenetică, dar întemeiată pe un
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
junilor brașoveni, Cercetări folclorice în Țara Oașului, Variantele românești ale snoavei despre femeia necredincioasă sunt alte studii demne a fi consemnate, punând în evidență viziunea cercetătorului asupra culturii populare, ca și maniera de abordare a tot ce aparține acestei culturi. Folcloristul are în vedere un ansamblu unitar și de aceea, rămânând în afara oricărei școli sau direcții etnologice, el se afirmă ca etnopsiholog, estetician, sociolog sau filolog, indiferent dacă se ocupă de folclor, etnografie, artă populară, istoria folcloristicii sau de instituționalizarea cercetării
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
SCRIERI: Învățătorii și folclorul, Cluj, 1928; Șcheii de la Cergău și folclorul lor, Cluj, 1928; Obiceiul junilor brașoveni, Cluj, 1930; Cercetări folclorice în Țara Oașului, Cluj, 1932; Contribuțiuni nouă la viața și opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj, 1936; Ovid Densusianu, folclorist, București, 1939; Xilogravurile țăranilor români din Ardeal, București, 1939; Din istoria tipografiei, editurii și librăriei românești din Ardeal (1830-1918), Cluj, 1939; Ioan Maiorescu despre nașterea și copilăria sa, Cluj, 1939; Din istoria unei vechi cărți românești, București, 1941; Dr. Vasilie
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Dr. Vasilie Popp (1789-1842). La centenarul morții sale, Sibiu, 1942; Muzeul Astrei, Sibiu, 1942; Timotei Cipariu și literatura populară, București, 1964; La centenarul nașterii lui Artur Gorovei, Cluj, 1966; Noi contribuțiuni la studiul „Obiceiul junilor brașoveni”, Cluj, 1966; George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B.P. Hasdeu (în colaborare cu Ovidiu Bârlea), București, 1970; Cercetări etnografice și de folclor, I-II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971-1972; Icoanele pe sticlă și xilogravurile țăranilor
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Ediții: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani (1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Ovidiu Bârlea, Ion Mușlea. In memoriam, „Demos” (Berlin), 1966, 2
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
, Constantin (6.I.1942, Turnu Severin - 27.I.1991, Drobeta-Turnu Severin), folclorist. Urmează școala primară și liceul la Turnu Severin (1949-1960) și Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1960-1965). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Cerneți, azi cartier al orașului Drobeta-Turnu Severin (1968-1990). Obține titlul de doctor în
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
din perspectivă lingvistică și stilistică a paremiologiei românești. Autorul se dovedește un bun cunoscător atât al metodelor tradiționale, cât și al celor moderne, structuralistă și semiotică, iar cartea reprezintă „o contribuție serioasă și clară a ceea ce a vrut să aprofundeze folcloristul” (I. C. Chițimia). Pasionat al cercetărilor în domeniu, N. a impulsionat și a creat la Turnu Severin o mișcare dedicată paremiologiei, cunoscută și în cercuri de specialitate de peste hotare. A reeditat, în colaborare cu Ion Bratu, colecția de proverbe a lui
NEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288407_a_289736]
-
, Cristu S. (26.VIII.1858, București - 5.IX.1923, București), folclorist și publicist. A făcut școala primară la Câmpulung, unde tatăl său era institutor. În 1868 este trimis la București pentru a frecventat gimnaziul la Liceul „Matei Basarab”, dar după un an, murindu-i tatăl, se mută cu familia la Craiova
NEGOESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
PAPADIMA, Ovidiu (23.VI.1909, Sinoe, j. Constanța - 26.V.1996, București), critic și istoric literar, folclorist. Este fiul Silviei Papadima (n. Balteș), învățătoare, originară din zona Sibiului, și al lui Nicolae Papadima, de loc din San Marina, preot și profesor. Face școala primară în diferite localități din Moldova (Negrești, Chișinău, 1917-1921), frecventează Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din
PAPADIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
PITIȘ, George I. (1.III.1858, Brașov - 11.XII.1920, București), folclorist și etnograf. Este ultimul dintre cei șase copii ai Mariei și ai lui Ion Pitiș, țărani. Urmează școala primară și liceul la Brașov și, din 1880, Facultatea de Litere și Filosofie din București. Copilăria și vacanțele petrecute în Șcheii Brașovului
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
1880, Facultatea de Litere și Filosofie din București. Copilăria și vacanțele petrecute în Șcheii Brașovului l-au ajutat să cunoască modul de viață, îndeletnicirile și creațiile artistice ale celor în mijlocul cărora trăia. Ca student, este atras de preocupările unor reputați folcloriști - B. P. Hasdeu, M. Gaster, Lazăr Șăineanu, Gr. G. Tocilescu - , de la care își însușește elemente de concepție și metodă, fructificate în activitatea sa. Teza de licență, Despre Areopag, susținută în 1887, îl recomandă ca pe un bun cunoscător al limbilor
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]