1,218 matches
-
ei!). Tatiana, ursită muzicii, a cântat prima dată pe scenă pe când era la grădiniță și a urmat de copil cursuri de balet, vioară și pian. A absolvit Liceul de Arhitectură și Construcții din București, unde a făcut cunoștință cu muzica folk. Știind să cânte la vioară, n-a fost pentru ea dificil să se acompanieze la chitară. A debutat în Cenaclul „Flacăra” în septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, cântând „Și-am să-mi fac o doină”, pe versuri de Adrian
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Mina Lupeni, apoi ca tehnoredactor la București). După 1996 revine cu măiastra-i chitară și alinătoru-i glas, pe scenă. Va peregrina prin țară și dincolo de frontiere, în Italia, Germania, Franța, Basarabia, Bulgaria, va participa, totodată, la importantele festivaluri de muzică folk din țară, cum ar fi: Om Bun, Folk you, Sighișoara, „Folkfest, Bistrița, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamț, Galați, alte festivaluri concurs de muzică folk și poezie. A compus atât pe versuri proprii, cât și pe ale unor poeți din literatura
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
1996 revine cu măiastra-i chitară și alinătoru-i glas, pe scenă. Va peregrina prin țară și dincolo de frontiere, în Italia, Germania, Franța, Basarabia, Bulgaria, va participa, totodată, la importantele festivaluri de muzică folk din țară, cum ar fi: Om Bun, Folk you, Sighișoara, „Folkfest, Bistrița, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamț, Galați, alte festivaluri concurs de muzică folk și poezie. A compus atât pe versuri proprii, cât și pe ale unor poeți din literatura universală și română ca: Federico García Lorca, Esenin
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
dincolo de frontiere, în Italia, Germania, Franța, Basarabia, Bulgaria, va participa, totodată, la importantele festivaluri de muzică folk din țară, cum ar fi: Om Bun, Folk you, Sighișoara, „Folkfest, Bistrița, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamț, Galați, alte festivaluri concurs de muzică folk și poezie. A compus atât pe versuri proprii, cât și pe ale unor poeți din literatura universală și română ca: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian; a cântat solo, apoi împreună cu Magda
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
unor poeți din literatura universală și română ca: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian; a cântat solo, apoi împreună cu Magda Pușkaș a format grupul Partaj. Ultimul recital l-a susținut la festivalului Folk You de la Vama Veche, pe 31 iulie 2009. Vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineața, la Spitalul Militar din București, glasul ei a tăcut pentru totdeauna! Artista care suferise de un cancer de col uterin avea doar patruzeci și
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
moartea Tatianei Stepa. În timpul vieții a lansat caseta audio „Singurătate” (1999) și trei albume: „Treisprezece clipe” (decembrie 2003), „Copaci fără pădure (octombrie 2007) și Albumul de Colecție lansat de Jurnalul Național, pe 25 august 2008. Ultimele două discuri cu muzică folk interpretată de Tatiana Stepa au apărut postum. „Copaci fără pădure”, „Dă, Doamne, iarnă”, „Galbenă gutuie”, „Femeia de lut”... sunt câteva din duioasele cântece glăsuite de către Tatiana Stepa, lin ca un susur de plâns! Muncim, ca niște sclave, zi de zi
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
IRINA, n. 13 februarie 1988 la Galați, jazz POPESCU ELENA, n. Galați, violonistă SANDU IOAN, n. 13 iulie 1977 la Galați, bas SECOBEANU EUGEN-IULIAN, n.17 noiembrie 1971 la Galați, bariton ȘEICARU VASILE, n. 10 iulie 1951 la Oancea, solist folk SIMION ȘTEFANIA, n.21 iulie 1968 la Galați, soprană TEODORAȘCU CIPRIAN, n. 5 octombrie 1976 la Galați, dirijor VELICU MIOARA, n. 19 noiembrie 1944 la Ireasa, com. Gohor, solistă de muzică populară VLAICU OCTAVIAN, n. 1 decembrie 1968 la Galați
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
publicului. De altfel, am citit multă emoție și în unele voci ale celor din sală, care au dorit să vorbească despre evenimentul la care au asistat, despre cărțile lansate ori despre autorii lor, după ce inimoasa iubitoare și interpretă de muzică folk, Lidia Petrescu, a mai încântat publicul, câteva minute, cu textele și melodiile sale. Așa s-a manifestat, bunăoară, domnul Mangiurea Constantin, cel puțin în frazele de început ale cuvântului său: „Doresc să transmit, în primul rând, un bun venit domnilor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
soț, de bunici, de copii și nepoți, dorul de țară și de satul natal, dorul după cei dragi - plecați departe sau pe lumea cealaltă, bucuriile și necazurile, calitățile și defectele, visele și neîmplinirile... De asemenea, poporul român mai ascultă muzică folk și muzică clasică de înaltă ținută. Populația ascultă zgomotele denumite muzică pop, rock, rock-and-roll, heavy-metal, hause, techno, rap, beat, funky, jazz, blues, psihedelică etc., care nu au nimic comun cu spiritul poporului român și ale căror versuri - pe care majoritatea
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
doamna MARIANA GRUBER - profesor de limbă engleză. Am fost onorați cu distinse prezente ale scriitorilor vrânceni - poetul IONEL MARIN, umoristul ION CROITORU, scriitorul și epigramistul GEORGICA PĂTRĂȘCANU, cel din urmă încântând audiență cu un recital special de poezie și muzica folk. Mulțumiri speciale ... Citește mai mult ZILELE LICEULUI EMIL BOTTA, MUN. ADJUD - LANSARE DE CARTE GEORGE NICOLAE STROIA - ILUZII/ ILLUSIONS (Armonii Culturale, Adjud, 2015)O zi plină de emoții pentru George Nicolae Stroia care a lansat joi, 12 noiembrie 2015 cel
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
doamna MARIANA GRUBER - profesor de limbă engleză. Am fost onorați cu distinse prezente ale scriitorilor vrânceni - poetul IONEL MARIN, umoristul ION CROITORU, scriitorul și epigramistul GEORGICA PĂTRĂȘCANU, cel din urmă încântând audiență cu un recital special de poezie și muzica folk. Mulțumiri speciale ... XI. REXLIBRIS MEDIA GROUP - INVITAȚIE LANSARE DE CARTE LA BUCUREȘTI - ODIHNĂ PIETREI DE EMILIA DANESCU, de Rexlibris Media Group, publicat în Ediția nr. 1774 din 09 noiembrie 2015. EDITURĂ ȘTEF și EMILIA DĂNESCU va invita la lansarea volumului
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
o pauza de masă, unde au fost servite bunătăți felurite, frumoasele noastre cântau și dansau precum fetele de la Căpâlna. Petroneta țipuia, chiuia și le zicea așa, ardelenește. O dobrogeancă cânta și ea. Raluca Vulpe ne-a încântat cu muzica sa folk, și măiestria sa de chitaristă. Alții făceau fotografii exponatelor diverse, care includea pictură pe lemn. După pauză am fost invitați din nou în amfiteatrul unde doamna Elena Mitroi Nistea precum și doamna Iuliana Pasco -organizatoare și sponsor, reprezentând firma Tradicious - au
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
a înțelege ansamblul peisagistic. De relativ multă vreme, acest tablou al istoriei contemporane are un contur bine definit. Nu voi intra în detalii de pedant, limitându-mă la constatările clare, de prim-plan: până în 1990, ascultam muzică ușoară, muzică populară, folk; apreciam decența plină de sensibilitate a poeziilor, picturilor, sculpturilor; citeam cărțile unor scriitori cu har, care creau literatură din iubire pentru literatură și nu din dragoste de bani, de poziții sociale, de notorietate; știam să începem orice ideație de la bun-simț
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
devenit cea mai populară melodie din lume, recunoscută și apreciată pe tot mapamondul. Executat cu ocazia marilor manifestații sportive (Olimpiade) sau folosit de fanii echipelor de fotbal pe marile stadioane, 419 Marșul din Aida a trecut din repertoriul clasic în folk, mulți din cei care îl intonează astăzi neștiind probabil nici ce melodie este, nici cărui autor îi aparține. Opera Aida a fost ecranizata în anul 1953 avăndu-i printre interpreți pe Lois Maxwell și Sophia Loren și în anul 1987 de către
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Liturgy”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. VIII, MacMillan, New York Jeridi, Zakaria, 1996, „Les mirages du sacré: le rite et la religiosité revisités”, În Cahiers internationaux de sociologie, nr. 100 Johnson, Loretta, 1990, „Charivari/Shivaree: A European Folk Ritual on the American Plains”, În Journal of Interdisciplinary History, vol. XX, nr. 3 Johnson, Paul, 2003, „Shamanism from Ecuador to Chicago: A Case Study in New Age Ritual Appropriation”, În Graham Harvey (coord.), Shamanism: A Reader, Routledge, Londra Johnston
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
într-un butoi [...] și-l dete pe gârlă”) ; Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români, București 1911, p. 120 („se hotărî să-și așeze feciorul într-un sicrieș frumos și să-i dea drumul la vale, pe apa Iordanului”) ; Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, p. 93 („regina și copilul cel mic să fie puși într-un butoi gudronat și aruncați în mare”) ; Petru Caraman, „Xylogenèse et lithogenèse de l’homme. Essai sur l’origine et évolution des croyances en Europe Orientale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar diavolul încearcă să-l rătăcească. Printr-un șiretlic, eroul îl convinge pe diavol să-l ajute, și acesta defrișează locul și cară lemne pentru construirea colibei. În final, eroul îl leagă pe diavol de un stejar uriaș ; cf. Byelorussian Folk Tales, Minsk, 1983, pp. 130-136. 102. Relația dintre erou (Dumnezeu) și Drac este similară cu cea dintre Fârtatul și Nefârtatul din legendele cosmogonice românești. Nefârtatul „îl lucrează” pe Fârtat, dar și „conlucrează” cu acesta ; 132 Ordine și Haos vezi Lucian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
36, pp. 72-102. Eniko, Veress. 1999. De/Re-țărănizare în România după 1989. în Sociologie Românească, 3. Eriksen, Thomas, Hylland. 1993. Ethnicity and nationalism: Anthropological Perspectives. Londra: Pluto Press. Eriksen, Thomas, Hylland. 2004. Bateson and the North Sea Ethnicity Paradigm, http://folk.uio.no/geirthe/Batesonethnicity.html. Eurostat, http://epp.eurostat.cec.eu.int/ Eyerman, Ron. 2001. Cultural Trauma Slavery and the Formation of African American Identity. Cambridge: Cambridge University Press. Eyerman, Ron. 2004. The Past in the Present. Culture and the
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a fost ultimul inclus în formație, în 1962, cu toate că mai cântaseră de câteva ori împreună în public. Până în acel moment, formația își schimbase de mai multe ori numele, iar stilul ei de muzică trecuse de la skiffle, o varietate britanică de folk din SUA, la muzica ușoară americană - rhythm and blues, country și western, rockabilly și rock and roll. Membrii formației Beatles, la fel ca Mozart și ca interpreții de jazz, erau cantautori. În momentul în care Lennon și McCartney au început
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
București, 1970; Philip Gosse, Istoria pirateriei, pref. Sergiu Columbeanu, București, 1975; Antologie de poezie americană, I-II, pref. Dan Grigorescu, București, 1977-1978 (în colaborare); Mihai Eminescu, Poezii-Poems, ed. bilingvă, București, 1978 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Balade populare românești - Romanian Folk Ballads, ed. bilingvă, București, 1980 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Antologie de poezie engleză, I-IV, pref. Dan Grigorescu, București, 1980-1984 (în colaborare); G. Coșbuc, Poezii-Poems, ed. bilingvă, îngr. Petru Poantă, pref. Constantin Cubleșan, București, 1980; O. Goga, Poezii-Poems, ed.
LEVIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
Studi Demoetnoantropologici „G. Pitré-S. Salomone Marino. Citta di Palermo”, precum și cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Face parte din Société Internationale d’Ethnographie et Folklore (Paris), Kommission für Volksdichtung (Freiburg - Edinburgh), Deutsche Gesellschaft für Volkskunde (Göttingen) și International Society for Folk Narrative Research (SUA). Cele dintâi studii publicate de T. sunt de istorie a folcloristicii și, probabil, au fost scrise la îndemnul lui Ion Mușlea. Arthur Schott și culegerile lui de povești românești, Începuturile interesului pentru folclorul românesc în Banat, Activitatea
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
ale publicațiilor „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de studii sud-est europene”, „Limbă și literatură” ș.a., colaborează la „Analele Universității București”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Folclor literar” (Timișoara), „Revue roumaine de linguistique”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Journal of the International Folk Music Council”, „Fabula”, „Schweiz- Archiv für Volkskunde” (Basel), „Acta Ethnographica Academiae Scientiarum Hungaricae”, „Uomo & cultura” (Palermo) ș.a. Publică studii în volumele colective Istoria literaturii române (I, 1964), Studii eminesciene (1965), Studii de poetică și stilistică (1966), Folclor din Țara Loviștei
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
fondat revistele „Expres” și „Expres magazin”, iar împreună cu Ion Cristoiu, cotidianul „Evenimentul zilei” (1992), al cărui director a devenit în 1997. Din 1993 este președintele postului de radio Total. A colaborat la „Viața românească”, „România literară”, „Steaua” „Meridian”, „Agora”, „Het Folk” (Belgia), „De Steem” (Olanda), „L’Événement de jeudi”, „Washington Post”, „New York Times”ș.a. Este considerat printre primii zece magnați ai presei românești postcomuniste. După 1989 s-a consacrat publicisticii politice. Situate în teritoriul reportajelor, textele lui N. tind în mod
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]
-
human life. Lituanians are the only ones, among the Indo-European peoples of today, who saw the Dacians - on their way from India to the Baltic Sea they appear to have lingered about for a while in the Balkans -, their literature, folk art and customs, strangely resembling ours, could, by comparison, help us in reconstructing Getic mythology and in understanding ourselves. Even more, since we are ‘monographists,’ somebody should go on the spot, for this is the strength of our method: fieldwork
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pp. 74-93), Boscacci (1999), Prillwitz și Ripoli (2003). O prezentare a fenomenului în Serbia (un model apropiat de cel românesc) este realizată de Milan Prošici-Dvornici („The Rurbanization of Belgrade after the Second World War”, în Klaus Roth [editor], Southern European Folk Culture in the Modern Era, SOG, Münhen, 1998, pp. 11-28, lucrare citată de Blenovska-Sabkova, 2002). Displaced-urbanization; vezi Mitchell, 2004, pp. 15-34. Sau exurbanizare (Mitchell, 2004, pp. 15-34). O reformă agrară de tipul celor din secolul XIX, așa cum o definește Brucan
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]