22,482 matches
-
afilierea la un partid etc. Ar fi necesară discutarea, pentru uz public, a legilor celor mai bune și deopotrivă a legilor celor mai nesatisfăcătoare, cu folosirea unor criterii profesionale de cotare, de uzaj internațional. S-ar putea deduce astfel, pentru folosul tuturor partidelor, un număr de concluzii orientative privind profilul optim, ce promite consacrarea eficientă a unei personalități pentru un fotoliu în Parlament. Iar opinia publică, informată prin rapoarte de specialiști asupra activității Parlamentului, ar putea judeca în cunoștință de cauză
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
bine că a fost cel tematic. Vorbele de duh sau pildele lui Cilibi Moise se dovedesc a fi, prin structură, o paremiologie populară, broșurelele sale ținînd perfect de ceea ce se numește literatură sapiențială. A o reciti, azi, e de tot folosul și, de ce nu aș spune, bogată în înțelesuri și chiar de haz pururea făcător de bine. "Dumnezeu, observă filosoful popular, are două magazii, una cu minte și una cu bani: în cea cu minte are un păzitor și în cea
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
să le înregistrăm ca pe niște ființe sfinte care au scris pentru toți credincioșii apuseni, uneori la îndemnurile prelaților din acea parte a lumii. Dionisie Exiguul a fost chemat la Roma, dintr-o mănăstire din jurul Constantinopolului, ca să-i fie de folos, în 496, papei Ghelasie, ca un cunoscător de excepție al limbilor greacă și latină. Va onora oficii cărturărești sub zece papi. Părintele Cezar Vasiliu, după o documentație, demnă de încredere, scrie apăsat că Dionisie a întemeiat „era creștină”, numărând adică
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Movilă al Kievului (1596 ș 1646). Dar pot enumera eu câte beneficii de informație n-am căpătat în urma lecturii atente, meticuloase a acestei cărți? La urma urmei, eu sunt un enoriaș de la distanță, cu o anme putere de receptare, în folosul sporirii unui lexic de profil și al comunicării către apropiați. Ca orice fișă, nu de dicționar, ci de orientare lucrativă și imediată, fiecare componentă a cărții urmează o structură standard. Cititorul este astfel pus în gardă și trebuie să urmeze
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
văd măcar citată, dacă nu și folosită, lucrarea lui Dan Zamfirescu despre Ortodoxie, și el fiind un timp Profesor la Facultatea de Teologie din Târgoviște). Cartea Părintelui Profesor dr. Cezar Vasiliu va trebui să cunoască și alte ediții, fiind de folos culturii fiecăruia dintre noi, indiferent de religie. Căci ea acoperă o arie lărgită nu numai a ortodoxismului, propunând valențe și de sfințenie desfășurate în bună parte pe teritoriul țărilor românești, în vechile și în actualele hotare (fericite, nefericite). Într-un
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
tribunii, legile agrare și frumentare, luptele dintre plebe și nobilime. Osteneala noastră e închisă într-un cîmp mai strîmt și fără de glorie: o pace publică jalnică și un Împărat care nu voia să mărească hotarele imperiului. Nu e totuși fără de folos de a ne opri atenția asupra acestor lucruri neînsemnate în aparență, din care însă izvorăsc adesea mari învățăminte... * * * Atît? am făcut, isprăvind, parcă eu însumi nemulțumit de text, de lungimea sau despre ce era vorba în el... Atunci S. care
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
de-a lungul anilor, începînd cu un debut strălucit în tinerețe, celebritatea de care se bucură scriitoarea olandeză Margriet de Moor care, la vîrsta de 45 de ani, după o carieră muzicală, s-a consacrat dintr-odată și cu mult folos literaturii, pare un miracol. În Germania, nu doar relațiile de strictă vecinătate sau unele afinități elective au făcut ca începînd din 1991 și pînă acum, cu o uimitoare viteză, scrierile Margrietei de Moor să fie traduse și publicate toate - de la
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
băiețelul neastâmpărat. Figura de stil a abisului este folosită și la propriu de către operatorul Sharon Calahan în cursa cu obstacole, momente limită mai palpitante decât în multe dintre peliculele "cu oameni". Unde, oricât ai plusa, nu poți naviga, cu egal folos moral și câștig de bună dispoziție, pe atât de multe nivele de profunzime și sensibilitate, legate de eterne dispute între fidelitate și ingratitudine, rivalitate și solidaritate, inconstanță și consecvență, dezamăgire și speranță. Totul concertat într-un subtil discurs ironic (fiindcă
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
în beneficiul căruia s-au făcut afaceri necurate. În acest caz neștiința nu e o scuză. În presa străină se scrie și se vorbește tot mai insistent despre dl Ion Iliescu, care în calitate de fost președinte al României a tras anumite foloase de pe urma afacerilor pe care le investighează în prezent magistrații veniți din Franța. Și nu mai e vorba, acum, de publicații de felul deocheatei Zavtra din Rusia, ci de cotidiane cu greutate din Franța sau din Elveția despre care nu se
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
implicat? Oare n-ați ajuns la critica literară de la această mîncărime hîrtioasă a "pumnilor intelectuali"? E.G.P.: Nu știu dacă lupta cu morile de vînt se numește luptă. Am pierdut ceva timp cu morile (roșii!) de vînt de la noi, fără vreun folos real pentru literatură. Fiindcă la noi nu s-a discutat literatură! Cineva și-a apărat postamentele de beton armat, cineva a zis că în artă (ca și în moarte) toți sunt supușii acelorași implacabile legi. Nu c-aș regreta "certurile
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
rămînea într-un plan secundar. Și totuși, discuția ar fi putut continua, pe aceeași temă... Chiar astăzi, în cursul atîtor ani după 1989, procesul continuă: neacceptarea (sau ținerea la distanță) a celor care ar fi putut fi "utilizați" cu mult folos în viața României actuale (culturale, politice, poate și economice) se observă încă. Am mai scris despre aceste probleme. Au vorbit despre ele, și au scris, și alții. Atunci cînd, în Constituția 1991, art. 16, alin. 3 - se face mențiunea că
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
de acest tip de literatură. Jurnale, memorii, amintiri au pătruns în prim-plan, chiar în dauna literaturii ficționare. Mărturisesc că îmi place să citesc acest tip de literatură, cu delicii neascunse, pentru că, pe lîngă faptul că evocă și informează cu folos, instruiește cum nu se poate mai bine. De aceea am citit cu mare interes cartea d-lui prof. Dan Setlacec (Amintiri, mărturii, opinii) apărută recent la Editura Albatros. De fapt, ca formulă, cartea d-lui prof. Dan Setlacec amintește de
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
dezaxat abil, care-a știut de-a lungul vremii să speculeze și ticăloșia Estului și zonele de cinism al Vestului, să le promită o paradisiacă viață de apoi în care, situați la dreapta lui Allah, vor avea la dispoziție spre folos exclusiv șaptezeci (nici mai multe, nici mai puține!) de fecioare, pentru ca, slăbiți la minte de soarele nemilos și de hrana proastă, aceste mașinării defecte să treacă la acțiune. La sfârșitul anilor șaptezeci locuiam într-un cămin studențesc din Timișoara. Eram
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
evenimentele pe cale de a se petrece. De pildă, cum ne este prezentat judecătorul Popinot: " Pentru a explica destinul obscur al unuia dintre slujbașii superiori ai ordinei judiciare, e necesar să ne oprim asupra câtorva considerații ce ne vor fi de folos ca să dezvăluim viața, caracterul lui și care, de altminteri, ne vor arăta unele din rotițele acestei imense mașinării numită justiție... La fel cum un pictor..." etc., urmează pe puțin trei pagini de considerente legate de judecătorul Popinot. La urmă de
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
presupune implicare în egală măsură expresivă și rezervată, o magistrală supraveghere a structurilor, a parcurgerii acestora. Este o vigoare a unei tinereți artistice la care, iată, de peste jumătate de veac, Valentin Gheorghiu ne face părtași. Spre bucuria noastră și în folosul muzicii. Sub bagheta dirijorului francez Laurent Petitgirard concertul Orchestrei Naționale Radio a cunoscut un spectaculos crescendo, de la poemul simfonic "Ucenicul vrăjitor" de Paul Dukas, realizat cu frapante discontinuități, de la opus-ul enescian Suita "Săteasca", definit aproape corect dar fără har
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
lui Andrei Șerban, pe care astăzi, aici, doar o mînă de oameni îl mai prețuiește necondiționat. Valoarea este mai presus de regimuri politice și de culorile pe care le au. Omagiul și reverența noastră trebuie să se manifeste nu întru folosul unui individ sau grup, ci în acela profund și esențial al societății. În Europa spre care tindem ne aflăm, de mult, în primul rînd datorită valorilor, al culturii, indiferent de ce cred și vor muritorii, contemporanii noștri.
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
în RDG cu trenul. Cel dintâi redegist a fost un vameș bătrân și știrb, care ne-a făcut mizerii, crezând că sunteți agenți capitaliști. Împreună cu George Bălăiță vizitaserăm cele mai democratice țări din Europa, poate, Finlanda, Suedia, Danemarca. Studiasem cu folos împreună nordul continentului, iar dacă ni s-ar fi spus: "Cereți, dragii Moșului, că vă dă moșul orice, numai să fiți cu grijă", am fi făcut drepți înaintea Tatălui ceresc, și am fi strigat într-un glas: "Dă-ne, Doamne
Berlin by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15909_a_17234]
-
multe privințe (inclusiv fizionomic, după cum reiese din fotografiile preluate din presa pakistaneză și reproduse în această pagină a României literare). A fost și el poet și filosof, a studiat în Vestul Europei și s-a repatriat pentru a fi de folos culturii țării lui (însăși ideea creării unei țări distincte, Pakistan, îi aparține). Lansarea cărții s-a bucurat de succes la Islamabad. Au participat ministrul de Externe al țării-gazdă, șefii misiunilor diplomatice a numeroase alte țării, ca și importanți oameni de
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
pe Barbu, moderniștii tipici din perioada interbelică. O dată cu postmodernizarea literaturii a apărut o altă înțelegere, mult mai adecvată, a fenomenului Bacovia. Trebuie încă o dată subliniat că I.B. Lefter evită postmodernizarea forțată a acestor autori atipici. Ei pot fi �recuperați" cu folos în manieră critică postmodernă, dar asta nu înseamnă automat că ei ar fi niște postmoderni care și-au greșit timpul istoric. Capitolele dedicate avangardei și criterioniștilor sînt, de fapt, niște interpretări negative, niște puneri la punct ale miturilor care s-
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
Ce mai rămîne), alcătuiește alibiul autorului, mai exact prototipul său fatal: "Viziuni resimțite aidoma unui pumn de sare în ochi;/ O stirpe de autofagi te alege martor al săvîrșirii actului funest;/ Nici un fel de tertip nu ți-a fost de folos spre a te sustrage priveliștii;/ Silit să vezi cum focarul voinței tale nu poate să abată nici cel mai însemnat amănunt din făptuirea grozăviei;/ Cum pulsul tău nu e în stare să amîne cu o clipă deznodămîntul./ (suflete ce par
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
presupus fond serios și utilitar pe care s-ar cuveni să-l posede arta. Aici mi se pare a se afla punctul nevralgic al refuzului cu pricina: în caracterul, "apolitic" al esteticului, în faptul că nu poate fi instrumentalizat în folosul unei ideologii, în lipsa lui de utilitate imediată și evidentă. împărtășesc întru totul analiza d-lui Nemoianu. Deși d-sa crede că "întrebarea cu privire la cauzele care au generat ostilitatea [...] rămîne fără un răspuns adecvat", eu sînt convins că răspunsul este chiar
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
cazul să-i extermine. Noul venit era primit cu ochiul critic al celui ce nu are de gând să împartă ceea ce stăpânește cu un neofit. De unde multele uși trântite de către persoane care ar fi putut fi de cel mai real folos partidului. Paradoxal, un număr limitat de specialiști, în finanțe, economie, au fost acceptați și apoi înălțați, cu toată formația lor marxistă inițială. Dintre vârstnicii conducători, prea puțini aveau o calificare superioară. Mariajul n-a deranjat, cu inevitabile dezerțiuni și rateuri
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
ideea de a vedea originea procesului metaforic în analogia dintre "forma pentru aluat" și portofel; cu atât mai mult cu cît acesta din urmă e denumit argotic și coajă (alte desemnări - mușamat, mort, pernă, tuflă etc. nu sînt de mare folos explicației). Ar fi interesant de verificat cît de cunoscute au fost cuvintele legate de brutărie și în ce măsură puteau ele să-și extindă uzul în mediul argotic. De la sensul "portofel" s-a ajuns probabil, cu ajutorul construcțiilor prepoziționale și verbale, în care
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
în viață cînd toate le pui în legătură cu Dumnezeu. Restul este prea puțin. Se întîmplă însă uneori să te apuce teama că Dumnezeu ar putea să nu mai fie actual și atunci ți se pare toată raportarea la el fără nici un folos. Provizoratul principiului ultim - absurd ca idee, dar prezent în conștiință - te umple de o neliniște ciudată. Să fie Dumnezeu o simplă modă a sufletului, o pasiune trecătoare a istoriei?". Mai încolo aflăm: "Cum să nu-i urăști pe îngeri, pe
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
volumul al patrulea. Dar și așa, fără cele două amintite secțiuni, ediția d-lor Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hîrlav este cu adevărat un monument editorial reprezentativ, demnă de toată lauda, care, de acum încoace, va putea fi utilizată cu folos științific netăgăduit. Editorii merită toată stima și arpecierea nu numai a cititorilor dar și a editorilor de meserie care știu aprecia travaliul onest, prob și mult profesionist. Bucuros că am găsit, aici, un corpus atît de bogat și lămuritor de
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]