KorAP: Find »[drukola/base=fonem & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...41 >

1,004 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

este ușor de reprodus întrucât buzele sunt îndepărtate, descoperind ambele șiruri de dinți, iar maxilarul inferior este ușor coborât lăsând să se întrevadă vârful limbii ce se sprijină pe incisivii superiori sau alveolar, iar marginile ei ating molarii superiori. Articularea fonemului t se realizează în expir prin acumularea aerului între palat și limbă, care în retragere eliberează expoziv curentul de aer, formând sunetul specific consoanei t. Presiunea aerului este superioară celei realizate la articularea bilabialelor și se verifică aplicând aceleași procedee

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de aer, formând sunetul specific consoanei t. Presiunea aerului este superioară celei realizate la articularea bilabialelor și se verifică aplicând aceleași procedee ca la emiterea consoanei p: prin deplasarea unui pendul de hârtie sau împrăștierea unor bucățele de hârtie etc. Fonemul se deprinde și se exersează analitic, apoi se exersează sintetic prin introducerea în cuvintele din care a fost detașat sau în cuvinte cu silabe simple, repetitive: tata, în care se pronunță silabisind sau repetând sunetul, astfel: tata, ta-tata, tata, t-t-t-a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
exersează silabele inversate (vocală-consoană): at-at, a-ta; pa; pa-t, pat, tata-pat. Consoana t are o utilizare relativ frecventă atât în pozițiile inițiale și intermediare, dar mai ales în terminațiile cuvintelor, încât prin deprinderea și a altor sunete, exersarea articulării fonemului t crește. (figura 2.4.) Corectarea deformărilor de articulare - Pierderea intensității sonore este datorată pierderi de aer printr-o ocluzie neglijentă ce dă un aspect fricativ sau de th, iar uneori prin nerealizarea unei presiuni suficiente. Defectul apare în cuvintele

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
în cuvintele cu o structură mai complexă, datorită lipsei retro-controlului auditiv a legăturii interfonemice și se corectează explicând fermitatea ocluziei linguo-dentale și încurajând pronunția explozivă a consoanei izolate sau a silabei (ta-ta), cu un suflu de aer puternic. - Parazitarea fonemului t cu alte sunete, dar mai frecvent cu vocala î, se datorează articulării prelungite a fonemului t și lipsa deprinderii de legătură interfonemică. Logopatul cu acest defect pronunță cuvintele pat, viitor astfel: patî, viitîor. Corecția se face prin rostirea fonemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
corectează explicând fermitatea ocluziei linguo-dentale și încurajând pronunția explozivă a consoanei izolate sau a silabei (ta-ta), cu un suflu de aer puternic. - Parazitarea fonemului t cu alte sunete, dar mai frecvent cu vocala î, se datorează articulării prelungite a fonemului t și lipsa deprinderii de legătură interfonemică. Logopatul cu acest defect pronunță cuvintele pat, viitor astfel: patî, viitîor. Corecția se face prin rostirea fonemului t corect și scurt, atât izolat cât și în cuvinte, precum și exersarea legaturilor interfonemice în silabe

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului t cu alte sunete, dar mai frecvent cu vocala î, se datorează articulării prelungite a fonemului t și lipsa deprinderii de legătură interfonemică. Logopatul cu acest defect pronunță cuvintele pat, viitor astfel: patî, viitîor. Corecția se face prin rostirea fonemului t corect și scurt, atât izolat cât și în cuvinte, precum și exersarea legaturilor interfonemice în silabe sau cuvinte trifonemice: tac, tic, toc, pat, mat, lat. - Sonorizarea fonemului t în d este „un defect' binevenit, care impune consolidarea și explicarea diferenței

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
defect pronunță cuvintele pat, viitor astfel: patî, viitîor. Corecția se face prin rostirea fonemului t corect și scurt, atât izolat cât și în cuvinte, precum și exersarea legaturilor interfonemice în silabe sau cuvinte trifonemice: tac, tic, toc, pat, mat, lat. - Sonorizarea fonemului t în d este „un defect' binevenit, care impune consolidarea și explicarea diferenței de transcriere grafică a fonemului d, ce se introduce în silabe și cuvinte ca: da, dădaca, duda. Fonemul d este foarte greu de emis, încât eliminarea vibrațiilor

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
atât izolat cât și în cuvinte, precum și exersarea legaturilor interfonemice în silabe sau cuvinte trifonemice: tac, tic, toc, pat, mat, lat. - Sonorizarea fonemului t în d este „un defect' binevenit, care impune consolidarea și explicarea diferenței de transcriere grafică a fonemului d, ce se introduce în silabe și cuvinte ca: da, dădaca, duda. Fonemul d este foarte greu de emis, încât eliminarea vibrațiilor în vederea pronunției corecte a fonemului t poate fi amânată într-o anumită măsură până când, prin palparea laringelui, demonstrăm

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuvinte trifonemice: tac, tic, toc, pat, mat, lat. - Sonorizarea fonemului t în d este „un defect' binevenit, care impune consolidarea și explicarea diferenței de transcriere grafică a fonemului d, ce se introduce în silabe și cuvinte ca: da, dădaca, duda. Fonemul d este foarte greu de emis, încât eliminarea vibrațiilor în vederea pronunției corecte a fonemului t poate fi amânată într-o anumită măsură până când, prin palparea laringelui, demonstrăm logopatului că vibrațiile lipsesc în articularea fonemului t. (22, 184, 228) - Fricativarea sunetului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
un defect' binevenit, care impune consolidarea și explicarea diferenței de transcriere grafică a fonemului d, ce se introduce în silabe și cuvinte ca: da, dădaca, duda. Fonemul d este foarte greu de emis, încât eliminarea vibrațiilor în vederea pronunției corecte a fonemului t poate fi amânată într-o anumită măsură până când, prin palparea laringelui, demonstrăm logopatului că vibrațiile lipsesc în articularea fonemului t. (22, 184, 228) - Fricativarea sunetului t este cauzată de lipsa atingerii incisivilor de către vârful limbii, ceea ce crează un profil

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
și cuvinte ca: da, dădaca, duda. Fonemul d este foarte greu de emis, încât eliminarea vibrațiilor în vederea pronunției corecte a fonemului t poate fi amânată într-o anumită măsură până când, prin palparea laringelui, demonstrăm logopatului că vibrațiile lipsesc în articularea fonemului t. (22, 184, 228) - Fricativarea sunetului t este cauzată de lipsa atingerii incisivilor de către vârful limbii, ceea ce crează un profil sonor asemănător sunetului s sau ț. Se conservă sunetele obținute explicându-se diferențele de transcriere grafică și utilizarea lor. Demutizarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Fricativarea sunetului t este cauzată de lipsa atingerii incisivilor de către vârful limbii, ceea ce crează un profil sonor asemănător sunetului s sau ț. Se conservă sunetele obținute explicându-se diferențele de transcriere grafică și utilizarea lor. Demutizarea lui D - Deltacismul - Paradeltacismul Fonemul d este o consoană ocluzivă linguo-dentală, ca perechea sa surdă t, dar este însoțită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
conservă sunetele obținute explicându-se diferențele de transcriere grafică și utilizarea lor. Demutizarea lui D - Deltacismul - Paradeltacismul Fonemul d este o consoană ocluzivă linguo-dentală, ca perechea sa surdă t, dar este însoțită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de fonația sonoră laringeană. Sunetul produs prin explozia aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
t, dar este însoțită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator și articularea fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de fonația sonoră laringeană. Sunetul produs prin explozia aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemului d este aceeași ca pentru emiterea sunetului t, dar explozia este puțin mai discretă, fiind compensată de fonația sonoră laringeană. Sunetul produs prin explozia aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
aerului pentru articularea fonemului t, însoțit de sonorizarea realizată de vibrarea corzilor vocale, reprezintă tocmai fonemul d. Simultaneitatea dezocluziei cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2.5

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cu fonația, realizată prin retragerea bruscă a limbii de pe incisivii superiori în momentul debutului vibrațiilor corzilor vocale, constituie dificultatea în articularea fonemului d. - Prima tehnică de articulare are la bază articularea sunetului t însoțit de vibrațiile laringiene achiziționate la articularea fonemului b și deprinse a fi produse și percepute prin palparea laringelui. T-ul este transformat direct în d. (figura 2.5) - A doua tehnică de articulare pornește de la achiziția sunetului b care se rostește de mai multe ori pentru a

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
folosi pentru obținerea transferului fonetic al sonorizării cuvântul ud, pronunțat repetitiv ut-ut-ut până se obține consoana d. Consoana d se emite mult mal greu decât celelalte consoane sonore. Pentru emiterea acestui sunet se fac exerciții îndelungate. Când s-a obținut, fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud, dulap, doi, două, dar mai ales în cuvinte în care ocupă o poziție finală, întrucât deseori în cuvintele: dud, cad, ud, vad, pod, nod se desonorizează. Corectarea deformărilor de articulare a fonemului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fonemul d trebuie consolidat în cuvinte ca: da, dud, dulap, doi, două, dar mai ales în cuvinte în care ocupă o poziție finală, întrucât deseori în cuvintele: dud, cad, ud, vad, pod, nod se desonorizează. Corectarea deformărilor de articulare a fonemului d - Desonorizarea este cel mai frecvent defect de pronunțare a fonemului d, care se articulează t în loc de d și care poate fi corectată prin reluarea exersării consoanelor sonore: v, b. După consoana d a fost achiziționată corect în alt cuvânt

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
două, dar mai ales în cuvinte în care ocupă o poziție finală, întrucât deseori în cuvintele: dud, cad, ud, vad, pod, nod se desonorizează. Corectarea deformărilor de articulare a fonemului d - Desonorizarea este cel mai frecvent defect de pronunțare a fonemului d, care se articulează t în loc de d și care poate fi corectată prin reluarea exersării consoanelor sonore: v, b. După consoana d a fost achiziționată corect în alt cuvânt, se reia exersarea acelui cuvânt sau se apelează la tehnica transferului

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fost achiziționată corect în alt cuvânt, se reia exersarea acelui cuvânt sau se apelează la tehnica transferului sonorizării vocalice ca în final să se exerseze în cuvântul în care a apărut desonorizarea. Se pot lua ca reper al intensității sonorizării fonemului d cuvintele: dur, dop, duda, dude, du-te. - Parazitarea fonemului d desonorizat cu î sau alte sunete face ca pronunția lui dop, nod să apară tîop, notî. Logopatul trebuie să înțelegă că vibrarea corzilor vocale trebuie să înceapă înainte de dezocluzie

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
cuvânt sau se apelează la tehnica transferului sonorizării vocalice ca în final să se exerseze în cuvântul în care a apărut desonorizarea. Se pot lua ca reper al intensității sonorizării fonemului d cuvintele: dur, dop, duda, dude, du-te. - Parazitarea fonemului d desonorizat cu î sau alte sunete face ca pronunția lui dop, nod să apară tîop, notî. Logopatul trebuie să înțelegă că vibrarea corzilor vocale trebuie să înceapă înainte de dezocluzie și că durata vibrațiilor nu trebuie să depășească explozia. Material

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
care este atât de puternic încât poate să împrăștie praful de cretă sau să deplaseze o bucată de cretă ori o coală de hârtie ținută vertical în fața gurii. - Dezvoltarea simțului tactil la percepția vibrațiilor vocale prin palparea laringelui la emisia fonemelor t, d, n. - Analiza fonetică pentru fonemul t până la stadiul sunet, iar pentru d numai până la stadiul de silabă a logopatului. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Dezvoltarea suflului și mișcării dezocluzive articulatorii pe poate realiza prin așezarea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
să împrăștie praful de cretă sau să deplaseze o bucată de cretă ori o coală de hârtie ținută vertical în fața gurii. - Dezvoltarea simțului tactil la percepția vibrațiilor vocale prin palparea laringelui la emisia fonemelor t, d, n. - Analiza fonetică pentru fonemul t până la stadiul sunet, iar pentru d numai până la stadiul de silabă a logopatului. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare - Dezvoltarea suflului și mișcării dezocluzive articulatorii pe poate realiza prin așezarea limbii în spatele incisivilor superiori și expulzarea fără

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
articulării lui t desenată sau în programul computerizat de simulare se explică care este locul de articulare a sunetului, arătând unde trebuie să stea vârful limbii când se produce suflul articulator. - Sonorizarea lui d se obține alegându-se grupări de foneme sonore: du, dul, dum etc. și se semnalizează prin atingere sau percuție ușoară pe laringele sau toracele logopatului declanșarea vibrațiilor. Se pot declanșa senzațiile de gâdilare cu un diapazon pus în vibrațiie pe gât, oasele craniene, maxilare sau vârful limbii

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]