779 matches
-
caz, dintr-un motiv sau altul, termenul respectiv nu a supraviețuit în lingvistică modernă 42. 4.2. O caracterizare de ansamblu a lucrării lui Hașdeu găsim la Cicerone Poghirc (1968, pp. 115-116), unde se apreciază că acest mic tratat de fonetica generală (primul din istoria lingvisticii noastre) conține unele idei foarte importante. Întrucât conform intenției exprimate de exegetul respectiv întreaga monografie din 1968 s-a concentrat pe elementele valoroase ale operei științifice hasdeiene (lăsând, deci, criticile la o parte), și în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ingenioasă a sunetelor 44; (e) faptul de a fi observat, printre altele, ca accentul este "o doctrină de transițiune între fonologie și morfologie" (ibid., p. 65). 4.3. Tot în mod preponderent favorabil caracterizează și Gr. Brâncuș același studiu de fonetica teoretică, după cum reiese și din concluzia de la finalul prezentării sale: " Lăsând deoparte unele erori ori interpretări depășite, acest studiu de fonetica generală este de o importanță excepțională. Hașdeu a intuit unele procedee experimentale din fonetica secolului nostru, a propus modalități
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și morfologie" (ibid., p. 65). 4.3. Tot în mod preponderent favorabil caracterizează și Gr. Brâncuș același studiu de fonetica teoretică, după cum reiese și din concluzia de la finalul prezentării sale: " Lăsând deoparte unele erori ori interpretări depășite, acest studiu de fonetica generală este de o importanță excepțională. Hașdeu a intuit unele procedee experimentale din fonetica secolului nostru, a propus modalități de descriere originale, a întrevăzut soluții privind interpretarea unor fenomene particulare etc., toate acestea intrând în preocupările foneticienilor mult mai tarziu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Gr. Brâncuș același studiu de fonetica teoretică, după cum reiese și din concluzia de la finalul prezentării sale: " Lăsând deoparte unele erori ori interpretări depășite, acest studiu de fonetica generală este de o importanță excepțională. Hașdeu a intuit unele procedee experimentale din fonetica secolului nostru, a propus modalități de descriere originale, a întrevăzut soluții privind interpretarea unor fenomene particulare etc., toate acestea intrând în preocupările foneticienilor mult mai tarziu" (Brâncuș, 1988, p. XII). De altfel, profesorul bucureștean face, în această privință, un rezumat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în preocupările foneticienilor mult mai tarziu" (Brâncuș, 1988, p. XII). De altfel, profesorul bucureștean face, în această privință, un rezumat și o analiză mai detaliate decât cele ale altor exegeți. După ce notează că Hașdeu era la curent cu cercetările de fonetica experimentală din vremea să, inclusiv cu cele vizând anatomia și fiziologia organelor vorbirii, Gr. Brâncuș inventariază o serie de merite ale lucrării, dar și unele aspecte originale. De pildă, printre altele: "Observa perechile consonantice caracterizate prin prezența, respectiv absența sonorității
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
volum de studii și articole hasdeiene pe care le-a editat, profesorul de la București mai adaugă câteva informații interesante, printre care se găsește și menționarea criticii aspre pe care Al. Philippide a făcut-o, printre altele, acestui mic tratat de fonetica generală. După părerea lui Brâncuș, "critică învățatului ieșean este, pe alocuri, pătimașa, iar uneori lasă impresia că autorul ei nu putea să se ridice la înălțimea gândirii metodologice a lui Hașdeu" (Gr. Brâncuș, în Hașdeu 1988, ÎI, p. 527). 4
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
unele idei și soluții hasdeiene. În același timp, desi numărul numelor de specialiști invocați și al titlurilor lucrărilor de profil citate sau consemnate este impresionant la Hașdeu, Meyer îi impută totuși două scăpări bibliografice dintre cele mai recente atunci: o Fonetica (Phonetik) a lui Sievers (chiar dacă pe acestă Hașdeu îl amintea cu un alt studiu) și un manual celebru (Handbook) al lui H. Sweet (vezi Meyer, 1884, p. 144)45. Cele mai mai virulente atacuri îi aparțin însă, așa cum am notat
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
virulente atacuri îi aparțin însă, așa cum am notat deja, lui Al. Philippide. Este vorba despre o critică amplă, în care lingvistul ieșean se referă mai puțin la tratatul de fiziologie a sunetelor și mai mult la diversele explicații de natură fonetica date de Hașdeu, de-a lungul timpului, unor fapte de limbă sau în încercările sale etimologice (în special cuvintelor despre care se credea că ar proveni din fondul autohton; deci, de origine dacă). Deși remarcă și el bună informare a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a lungul timpului, unor fapte de limbă sau în încercările sale etimologice (în special cuvintelor despre care se credea că ar proveni din fondul autohton; deci, de origine dacă). Deși remarcă și el bună informare a lui Hașdeu în domeniul foneticii (dovadă bogată bibliografie trecută în revistă), Philippide consideră că, încă de la început, ba chiar și la 1882, acesta avea "cunoștințe neîndestulătoare" cu privire la fiziologia sunetelor. În plus, el îl atacă pe Hașdeu pentru incosecvență, în sensul că "își pune niște reguli
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
este morfologia. Această ciudată împărțire e cu mult mai îngustă decât chiar cea veche a lui Rapp, care deosebia totalitatea Linguisticei în "Fisica gramaticala" (Physik der Grammatik) și în "teleologia gramatologică" (Teleologie der grammatischen Wissenschaft), înțelegând sub cea de'ntâi Fonetica și prosodia, sub cealaltă morfologia și sintaxa 17. Să ne întoarcem însă la Schleicher. Divisiunea în patru ne dă prea mult ori ne dă prea puțin, una din două. Însuși Schleicher ne spune că în producțiunea limbei șanț trei factori
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
din degete, câri nu sunt deloc articulate, si câri totuși formează o porțiune însemnată din aparatul fonetic al unor limbi, mai ales africane: la hotentoți, la cafri, la bușmani etc.? Vom vedea mai departe că tocmai prin ambiguitatea sunetului în fonetica, ca și prin ambiguitatea cugetării în gramatică propriu-zisă, se explică unul din fenomenele cele mai caracteristice în linguistica: substituțiunea" (ibid., pp. 40-41). Hașdeu discuta asemenea amănunte de pe terenul "limbii în abstracto" (după cum îi zice el), concept prin care el înțelege
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nearticulat sau fluid, adecă confus, si in son articulat sau condensat, adecă clar, dintre câri cel de'ntâiu, condensându-se în parte că son articulat, nu încetează niciodată cu desăvârșire de a figură în graiul uman." (ibid.). Însă, întrucat evoluția fonetica a limbajului omenesc din momentul desprinderii de țipetele animalelor nu fusese satisfăcător studiată, lingvistului român i se pare riscantă constituirea unei alte doctrine (în afara fonologiei) care să aibă în vedere "teoria sonului nearticulat". Oricum, este remarcabil "izomorfismul" constatat de lingvistul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
elementelor fonetice esențiale ale tuturor celorlalte limbi") cu scopul de a-și familiariza auditoriul "cu natura fiziologica a sunetelor și pozițiunea lor relativă unul cătră altul" (Hașdeu, 1875/1988, p. 64). 45 Pentru o dare de seamă concentrată, privind stadiul foneticii și al fonologiei mondiale din epoca lui Hașdeu (dar și din faza premergătoare), vezi Mounin, 1999, pp. 138-140. Tot aici sunt amintiți și cei mai mari specialiști ai domeniului. 46 Mircea Eliade îl consideră pe Hașdeu un "geniu de o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
un tablou pitoresc și viu al țării sale în capitolele despre geografia fizică, politică și economică. Istoria poporului român din timpurile preistorice este povestită cu siguranță, claritate, imparțialitate și conștiință, în 300 de pagini. Urmează interesante studii despre limbă, gramatică, fonetică, istorie literară, folclor, istorie, filologie, roman, teatru, poezie, arheologie, arta medievală, arta modernă, starea actuală a științei. În ciuda aparenței compacte a acestui volum gros, el se lasă și este citit cu plăcere și nu există vreunul mai abordabil sau mai
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vizează: · stimularea capacității elevilor de a asculta și a recepta mesaie specifice activității școlare și vieții cotidiene, de a reacționa adecvat la înțelegerea sau neînțelegerea acestora; · dezvoltarea deprinderilor de aplicare a normelor dialogului în relații interpersonale; · însușirea unor cunoștințe de fonetica și aplicarea acestora în: pronunțarea, articularea și accentuarea corectă a cuvintelor în fluxul vorbirii. Surprinzător, numărul de ore afectat prin pianul de învătământ acestui obiect scade la trei în clasa a IV-a. Este îmbucurător faptul că a crescut, numărul
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Academiei R.S .R. , Buc, 1973, p. 29. footnote> Nu există fapte de morfologie fără reflexe în plan sintactic. după cum nu există fapte de sintaxa care să nu aibă implicații morfologice. Între gramatică și celelalte părți constitutive ale limbii, vocabularul și fonetica, există, de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica, reprezintă aspectul material al cuvintelor (rădăcini și afixe), iar vocabularul (totalitatea cuvintelor) este materialul de construcție al gramaticii. Voi incerca în continuare să prezint noțiunile de morfologie și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
morfologie fără reflexe în plan sintactic. după cum nu există fapte de sintaxa care să nu aibă implicații morfologice. Între gramatică și celelalte părți constitutive ale limbii, vocabularul și fonetica, există, de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica, reprezintă aspectul material al cuvintelor (rădăcini și afixe), iar vocabularul (totalitatea cuvintelor) este materialul de construcție al gramaticii. Voi incerca în continuare să prezint noțiunile de morfologie și respectiv sintaxa, considerate foarte importante pentru pregătirea oricărui învățător, precum și ce trebuie
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
întâlnite în textele literare, contribuind astfel la dezvoltarea deprinderilor de vorbire și scriere corectă. Fiecare text pentru analiză trebuie să fie înțeles de elevi, atât luat separat cât și în context. Analiza poate fi orală sau scrisă, parțială sau completă, fonetica, lexicala, gramaticala (morfologica sau sintactica). ANALIZA FONETICA se practică foarte intens în primele două clase primare. Poate urmări: stabilirea numărului de sunete și de litere dintr-un cuvânt; identificarea unor sunete învățate; recunoașterea numărului de silabe dintr un cuvânt. ANALIZA
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
dezvoltarea deprinderilor de vorbire și scriere corectă. Fiecare text pentru analiză trebuie să fie înțeles de elevi, atât luat separat cât și în context. Analiza poate fi orală sau scrisă, parțială sau completă, fonetica, lexicala, gramaticala (morfologica sau sintactica). ANALIZA FONETICA se practică foarte intens în primele două clase primare. Poate urmări: stabilirea numărului de sunete și de litere dintr-un cuvânt; identificarea unor sunete învățate; recunoașterea numărului de silabe dintr un cuvânt. ANALIZA LEXICALA se poate utiliza spre exemplu la
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Stephens, L. D. 2006. Latin Word Order. Structured Meaning and Information. Oxford: Oxford University Press. Diesing, M. 1990. "Verb Movement and the Subject Position in Yiddish", Natural Language & Linguistic Theory 8, 1, 41-79. Dimitrescu, F. (ed.) 1978. Istoria limbii române: fonetică, morfosintaxă, lexic. București: Editura Didactică și Pedagogică. Dobrovie-Sorin, C. 1994. The Syntax of Romanian. Berlin: Mouton de Gruyter. Dobrovie-Sorin, C. 2001. "Head-to-Head Merge in Balkan Subjunctive and Locality", în: M. L. Rivero, A. Ralli(eds), Comparative Syntax of Balkan Languages
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Croitor, B., Mihail, A. M. (eds) 2009. Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo. București: Editura Universității din București. Zafiu, R., Dragomirescu, A., Nicolae, A. (eds) 2014. Limba română: Sincronie și diacronie în studiul limbii române. Vol. I. Gramatică. Fonetică și fonologie. Istoria limbii române.București: Editura Universității din București, 191-201. Zamfir, D.-M. 2005. Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea - al XVII-lea). Vol. I.București: Editura Academiei Române. Zamfir, D.-M. 2007. Morfologia verbului în dacoromâna
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Universitatea Oxford din Marea Britanie introduce, pentru prima dată în istorie, un curs de limba română, care va fi predat la Facultatea de Lingvistică, Filologie și Fonetică, anunță site-ul oficial al instituției. Peste 20 de elevi s-au înscris deja la cursul finanțat de Ministerul Educației din România, curs lansat săptămâna aceasta de ambasadorul României la Londra, dr. Ion Jinga. „Limba română este atractivă pentru că este
Limba română, predată la Oxford () [Corola-journal/Journalistic/80835_a_82160]
-
moderne de studiu a limbii spaniole și pentru promovarea acesteia în lume. A coordonat și a participat la multe proiecte naționale și internaționale de aplicare a tehnologiei informației în domeniul lexical. Contribuțiile sale la numeroase congrese au abordat domenii precum fonetica, fonologie și sonografie, lexic și limba spaniolă cu aplicații practice și ocupându-se chiar de neurolingvistica, de morfologie, retorica sau gramatică generativa, dar și de istorie și teorie literară din Spania și America latină. "Don Quijote și Informatică" este titlul uneia dintre
Don Quijote - 400 - José Manuel Blecua - Chei de lectură by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11778_a_13103]
-
trece cu tașca/ goală ce gașca/ lia la bătae"; "Tre ste spargi în figuri/ ca băiat dă băiat"; "pencă az nu mai e/ ca pă vremea lu tactu", Băetzii). Foarte interesantă mi se pare tocmai această divergență a nivelelor lingvistice: fonetica și lexicul merg într-o direcție; sintaxa, structura textuală, versificația - în alta. Rezultatul poate fi de mare haz, dar și de ascunsă anxietate. în acest volum, "estetizarea" textului mi se pare mai ales un mijloc de emfatizare, prin care ororile
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
capacitatea ei de a funcționa că fragment și întreg totodată. În chip asemănător, modă presupune o dualitate ce pare auto-destructivă: ea e în același timp strategie de includere în masă celorlați, dar și de depărtare de ei. Pentru Simmel, vecinătatea fonetica dintre cuvintele "modă" și "model" nu e întîmplătoare: modă este cea care permite individului să nu fie singur, ci să imite un model dat pe baza căruia va căpăta recunoaștere și sprijin social. Însă tocmai pentru că și-a sacrificat exteriorul
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]