1,242 matches
-
se depărtează de valoarea autentică în favoarea zgomotului. Mesajele ieftine pe care le transmit, alături de pretextul etalării „valorii”, sunt reperele la care se rezumă muzica de astăzi. În mod firesc, cea veritabilă există și se reînnoiește, însă trebuie căutată printre „deșeuri fonice”. Tinerii au început să fie influențați de anturaj și, în contextul în care există o varietate de stiluri, nu pot alege decât ceea ce îi propulsează pe o scară ascendentă în percepția celorlalți; se creează un contrast între multitudinea de feluri
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
defensivă la contactul cu realul este una de retragere în sine. Numai că descântecul (poezia) prin puterea magiei cuvântului domină asupra lui. Ceremonialul configurat pare un simulacru. Incantația are un rol primordial substituind (distrugând) schema noțională a lumii și reinstituind-o fonic. Melcul ca element se află în stare de latență. Propriu zis melcul nu are sânge, limfa sa fiind o ipostază intermediară a materiei. Trecerea spre ceva ar fi o depășire a preexistenței în care se află, o pierdere a latențelor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din P1. Contrastul produce un interesant efect stilistic de sens: concluzia-clauzulă sporește tragicul prin scurtimea ultimului cuvînt și prin contrastul dintre euforia inițială, susținută de amploarea frazei P1 care, la recitare, provoacă pronunția lui e mut din AnneEcy [anəsi]. Armonia fonică a frazei este susținută și de ecourile sonore interne ale fiecărui emistih și între cele două segmente ale "versului": 2 [în] 2 [l], 3 [a], 3 [n], 3 [t], 3 [i]. 3.2. Un exemplu de sintaxă expresivă publicitară Să
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
aducînd astfel cu un alexandrin: ma / peur / se / fe / ra / haine // en / vos / ci / tés / trop / grandes [Frica mea se va face ură în cetățile voastre prea mari]. Fiecare grup de 6 silabe alcătuiește un fel de emistih cu legături fonice interne surprinzătoare: primul conține o suită în oglindă A+R+ə (mut) // ə +R+A: [mA pœR sə fəRA hεn]; al doilea plasează de asemenea în oglindă nazala /ă/, vocala /o/ și consoana /t/, între care este intercalată o repetiție
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2 Versul 13 sintetizează materia fonică pusă astfel la dispoziție în rimele 1-10 (tal), 4-8 (mal) și 5-11 (nal), și urmează ordinea primului grup: 13 CoMMe Moi N'es-Tu pAs un soLeil auToMNAL, t + m + n + al În aceste condiții, "sărăcia" rimei capătă un sens formal
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în Les Fleurs du Mal, ediția din 1861: trecerea rimei din versul 13 de la "hivernal" la "autumnal". Această modificare permite introducerea fonemului /t/ și, grafic, a consoanei /m/ nepronunțată, în plus față de /n/, într-un semnificant care asigură reluarea materialului fonic: "auToMNAL" (/otonal/). Două poeme din Les Fleurs du Mal asociază rima "automne" (/oton/) cu adjectivul "monotone" (/monoton/): Chant d'automne (Cîntec de toamnă) (rimele 13 și 14) și Parfum exotique (Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de toamnă) (rimele 13 și 14) și Parfum exotique (Parfum exotic) (rimele 1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă): monotonia este deplasată formal în materialul fonic al rimelor, atît de redus încît devine mono-tonal. • Rima în /it/ Rima în /it/ este lucrată diferit la nivelul semnificantului, dar la fel de progresiv. Apariția finală a prenumelui faustian "Marguerite" este pregătită de o descompunere a materialului fonic al cuvîntului-temă care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
formal în materialul fonic al rimelor, atît de redus încît devine mono-tonal. • Rima în /it/ Rima în /it/ este lucrată diferit la nivelul semnificantului, dar la fel de progresiv. Apariția finală a prenumelui faustian "Marguerite" este pregătită de o descompunere a materialului fonic al cuvîntului-temă care cu siguranță nu l-ar fi dezavuat pe Saussure din caietele consacrate versului Saturnian latin (Adam și Goldenstein 1976: 42-59; Adam 1985: 103-118). Rima în /it/ se sprijină repetat (în afară de versul 6) pe consoana /r/ care se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
versului Saturnian latin (Adam și Goldenstein 1976: 42-59; Adam 1985: 103-118). Rima în /it/ se sprijină repetat (în afară de versul 6) pe consoana /r/ care se regăsește la sfîrșitul prenumelui (Margue)rite. În rest, conform definiției jakobsoniene a versului ca "figură fonică recurentă" (1963: 233), materialul fonic este diseminat în vers, depășind de departe simpla rimă în /it/: 2 "Pour toi, bizarre amant, quel est donc mon mérite?" RTA ARAM M M RITE 3 Sois charmante et tais-toi! Mon cœur que tout
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Goldenstein 1976: 42-59; Adam 1985: 103-118). Rima în /it/ se sprijină repetat (în afară de versul 6) pe consoana /r/ care se regăsește la sfîrșitul prenumelui (Margue)rite. În rest, conform definiției jakobsoniene a versului ca "figură fonică recurentă" (1963: 233), materialul fonic este diseminat în vers, depășind de departe simpla rimă în /it/: 2 "Pour toi, bizarre amant, quel est donc mon mérite?" RTA ARAM M M RITE 3 Sois charmante et tais-toi! Mon cœur que tout irrite, ARMT T T M
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
GU RITE 12 Crime, horreur et folie! Ô pâle marguerite! RIM R I MARGUERITE 14 Ô ma si blanche, ô ma si froide Marguerite? MA I MA I R A MARGUERITE Versurile 2, 6 și 7 amorsează doar regruparea materialului fonic pe care rima îl stabilizează totuși. Dacă ținem cont de fonemele inversate din "chARMante" și de vecinătatea fonică apropiată a lui "que" și GUE, versul 3 aproape alcătuiește prenumele: MAR(qu)ERITE și se apropie de versul 9: cu grupul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
blanche, ô ma si froide Marguerite? MA I MA I R A MARGUERITE Versurile 2, 6 și 7 amorsează doar regruparea materialului fonic pe care rima îl stabilizează totuși. Dacă ținem cont de fonemele inversate din "chARMante" și de vecinătatea fonică apropiată a lui "que" și GUE, versul 3 aproape alcătuiește prenumele: MAR(qu)ERITE și se apropie de versul 9: cu grupul MA inversat în "Amour" și cu "é" în loc de "e": MARGU(é)RITE. Vedem aici cum distrugerea sistemului de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
șuvița răsucită în cîrlig de inimi din primul paragraf, în devastează toate inimile din al treilea și apoi în diversele elemente în erecție (de la "funia cu noduri"22 la "viermele" care iese din bulgărele lui de pămînt). Jocul cu partea fonică a semnelor structurează de asemeni al treilea paragraf. Finalul fiecăruia din cei trei membri este ocupat de un semn care rimează cu gymnASTE: dévASTE [devASTează], chASTE [cAST], bASTE [bASTa]. Fie, dacă socotim grafemele, un număr descrescător de litere care preced
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a trebuit să constituie un izvor inepuizabil de puteri magico-religioase. Chiar înaintea limbajului articulat, vocea omenească era capabilă să transmită informații, ordine sau dorințe, și, de asemenea, să suscite un întreg univers imaginar prin exploziile sale sonore, prin inovațiile sale fonice. E destul să ne gândim la creațiile fabuloase, paramitologice și parapoetice, dar și iconografice, ocazionate de exercițiile preliminare ale șamanilor pregătindu-și călătoria lor extatică, sau de repetiția manfram-unlor în timpul anumitor meditații Yoga, implicând în același timp ritmul respirației (prănăyăma
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de aplicare a prevederilor legale În vigoare cu strictețea și determinarea necesară pentru toate tipurile de abatere de la normalitate. Pentru a Îmbunătăți conduita turiștilor (respectul pentru zona pe care o vizitează, pentru ceilalți turiști, pentru curățenia și pentru eliminarea poluării fonice, etc. Calitatea de turist să exprime anumite caracteristici morale și o educație la nivel de masă. Afirmația după care punctele de atracție turistică a Carpaților Meridionali cu peisaje deosebite sunt numeroase, este una perfect adevărată, motiv pentru care și oamenii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fără zgomot de fond sau ecou ; • dimensiunile reduse, fiabilitatea, manevrarea ușoară, schimbarea automată a frecvenței ; • filtrarea zgomotelor din mediul ambiant, estompându-le și trecându-le într-un plan secundar, asigurând astfel fidelitatea receptării interlocutorului chiar și în locuri puternic poluate fonic: în școală, pe stradă sau pe stadion; • posibilitatea comunicării educatorilor, lectorilor, profesorilor cu grupuri de copii, elevi, studenți pe care îi pot coordona simultan și permanent, inclusiv în afara clasei (incintei) pe o rază de 30-50 m. p.; • o bună inteligibilitate, într-
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poate fi: * sens lexical propriu-zis: fericire, copil, a scrie, frumos, repede etc.; * sens gramatical: și, să, pe, va etc.; * sens logic: da, nu, ba; * sens stilistic: numai, doar etc. Forma cuvântului este concretizată, după cum am arătat supra, într-o unitate fonică de obicei, accentuată, separată prin pauze/ blanc de restul componentelor unui enunț. Vezi, de exemplu, pentru comunicarea scrisă, blancul dintre cuvintele enunțului: Vremea este foarte frumoasă. Ca structură, forma cuvântului poate reflecta fie moștenirea sau preluarea acesteia dintr-o altă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un rol important îl ocupă educația senzorială care vizează formarea și dezvoltarea controlului și autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic și a auzului rezidual pe care se bazează procesul de articulare verbală. Activitatea de educare a auzului se desfășoară în cabinete izolate fonic și de audiologie educațională, dar și în cadrul activităților frontale cu toți copiii sau cu un grup de copii. În perioada premergătoare activităților de reabilitare auditiv-verbală se realizează: activități de examinare a auzului, stabilirea diagnosticului (de către audiolog) și alegerea tipului de
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
esență și în manifestările sale de) cinci dimensiuni universale: creativitatea sau enérgeia, materialitatea, semanticitatea, alteritatea, istoricitatea. Cu alte cuvinte: a) că forma a culturii, limbajul este o activitate liberă sau creatoare; b) limbajul se realizează în "lume" prin forme materiale (fonice, grafice etc.); c) limbajul semnifică (fiecărei forme lingvistice îi corespunde un "conținut semnificativ"); d) semnificația este la origine și întotdeauna, "pentru celălalt" și, de asemenea, "a celuilalt" (de aceea, limbajul este modul esențial și manifestarea primară a lui "a-fi-cu-celălalt" al
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vocală din afixul de plural al substantivelor se schimbă (-er vs. -ar și -ak vs. -ek) în funcție de vocală din radical 166: tc. evler "case" vs. adamlar "oameni"; magh. házak "case" vs. emberek "oameni". După cum se știe, silaba este o "secvență fonica minimala, caracterizată printr-un singur accent, plasat întotdeauna în același loc" (DSL, 475). În cuvînt accentul poate fi mobil, dar în silaba el este fix, pentru că o silaba este alcătuită dintr-o zonă inițială de acces și o rîma, cuprinzînd
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
naturii străbătute de „râuri de cântări": , pe care doar astrele („stele albe sună în aeriene coarde rugăciunea universului" Sărmanul Dionis) sau cuvintele eminesciene le dăruiesc sufletului nostru. Se pot aminti astfel, nenumărate alte exemple din versurile eminesciene al căror efect fonic „secondat și de contextul în care se integrează" sugerează vastele perspective cosmice ale spațiului său poetic: oarbe, soarbe, repaus, coboară, luminoasă, soare, soarte, întoarce, cunoaște, aur, aer, noapte, steaua etc., chaos, Doamne (din cunoscutele versuri: „Din chaos, Doamne-am apărut
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
rețelele semice textuale și cele ale reprezentării. Mijloacele lingvistice de expresie teatrală sunt susținute și nuanțate de cele paralingvistice sau paraverbale, numite de Pierre Larthomas, cu un termen generic, „la prosodie” . Ele sunt variate și diferă, în comunicare, prin valoarea fonică și prin rolul pe care-l joacă. Cel care dă viață și valoare acestor elemente este actorul: „ L′acteur a plus ou moins de souffle, ce qui commande plus ou moins les coupes, il a un timbre de voix particulier
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
sunt tehnocrați, ci pentru că devin inversul tehnocraților, pentru că, în spatele mitului și propagandei făcute tehnicității, tehnocrației, impuneau contrariul, adică un minim de tehnică..."209 Enumerarea "erorilor capitale" comise de tehnocrații urbanului pun adesea în evidență efectele economiei prost înțelese (o izolare fonică mai eficientă a apartamentelor construite nu presupunea cheltuieli suplimentare semnificative). Odată cu posibilitatea reculului în timp, pare ușoară compilarea greșelilor de previziune efectuate atunci, în beția entuziastă a creșterii econo-mice. Astfel, geograful Pierre George remarca slăbiciunile studiilor urbane operaționale efectuate asupra
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
folosirea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor în dozele strict necesare. Se speră că lucrările în curs de amenajare a rețelei de aducțiune și distribuție a apei să impună și construirea unor stații de epurare a apelor uzate. Pentru diminuarea poluării fonice din zona atelierelor mecanice (fostele S.M.A.-uri) se poate interveni prin plantarea unor perdele de protecție pentru izolarea acelei zone de zonele cu locuințe. În legătură cu calitatea fondului forestier existent trebuie păstrată integritatea acestuia prin asigurarea stării de igienă corespunzătoare a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]